O nouă unitate de măsură a timpului – timpul olimpic – echivalent cu patru ani calendaristici ! Glumesc - este mai degrabă o reflecţie pe tema acestui eveniment ce ne ritmează viaţa cu o frecvenţă atât de precisă încât ne-am putea măsura existenţa în “olimpiade” ! Dar pentru sportivii de elită ce ne ţin ore în şir în faţa televizoarelor, această unitate olimpică are cu totul altă semnificaţie. Căci viaţa de atlet numără una, două şi mai rar, trei olimpiade. E lesne de înţeles de ce un triumf olimpic este atât de preţios, de râvnit. Toţi sportivii din elita mondială visează să aibă, în colecţia lor de medalii, o medalie olimpică chiar dacă au câştigat un titlu mondial în acelaşi an şi în faţa aceloraşi adversari !
Lupta pentru medalii este feroce, un fel de război între naţiuni ce răstoarnă orice clasament sau ordine stabilite după alte criterii, şi ne face să percepem diferit lumea. Sloganul atât de prezent în ultimii ani, faimoasa mondializare despre care se vorbeşte mai ales într-un context economic şi politic, se află acum şi pe buzele comentatorilor sportivi ce fac faţă anul acesta unei realităţi noi – mondializarea succeselor olimpice. Căci cum poţi să-ţi explici altfel faptul că tablourile de semi-finale şi finale din diferitele discipline sunt imaginea planetei ! S-a sfârşit cu supremaţia absolută a câtorva ţări ce ne-au obişnuit de-a lungul olimpiadelor să asociem numelor lor cuvântul performanţă. În ziua de azi cei mai buni atleţi din lume se află pe tot globul !
La jocurile din acest an mediile sportive canadiene trăiesc o profundă decepţie iar calificativele plouă de peste tot – cele mai slabe rezultate înregistrate de o bună bucată de vreme, nici o medalie la înnot…- conducători ai diverselor federaţii sportive, antrenori, miniştri şi guverne provinciale, guvernul federal – toţi sunt arătaţi cu degetul, o adevărată cursă în căutarea vinovaţilor. Şi ceea ce revine în mod constant în toate dezbaterile este cuvântul “bani” căci în spatele acestor performanţe admirabile se află sume de bani exorbitante. Talentul excepţional al atleţilor olimpici este un ingredient esenţial al reuşitei dar … doar un ingredient. Până la vârsta la care de obicei ajung să câştige o medalie, în jur de douăzeci de ani, atletul a acumulat 10–15 ani de muncă îndârjită, adesea o copilărie, adolescenţă şi tinereţe departe de preocupările celor de vârsta sa.
Trebuie oare, ca societate, să suportăm financiar aceşti atleţi, oricât ar costa ? Sau ar trebui mai degrabă să ne preocupe faptul că tinerii noştri fac tot mai puţină mişcare iar obezitatea este pe cale de a deveni, încetul cu încetul, o problemă de sănătate naţională ?
Eu sunt mai degrabă de partea celor ce doresc să vadă copiii făcând mai mult sport, în cursuri de educaţie fizică diversificate şi bogate în conţinut. Să descopere astfel plăcerea de a se mişca, de a se simţi în perfectă armonie cu corpul lor şi a fi sănătoşi. Ce mijloc mai bun de a-şi fortifica personalitatea, de a deveni un adult responsabil şi bine integrat în colectiv ?
Omagiu atleţilor de elită din vârful piramidei, cu sau fără medalii, meritul lor este incontestabil !
Dar eu visez la o olimpiadă la baza piramidei, în care atleţii să fie copiii noştri fericiţi să descopere frumuseţea SPORTULUI !

Ces médailles olympiques...

Une nouvelle unité de mesure du temps pour l’homme moderne qu’on est – le temps olympique – équivalent de 4 ans anciens ! C’est bien sûr une blague, rien d’officiel là-dedans, plutôt une réflexion sur cet événement qui rythme notre vie à une fréquence précise au point de pouvoir compter sa vie en « olympiades » ! Mais pour les sportifs d’élite qui nous font coller aux écrans des télés, cette unité olympique a une toute autre signification. Car leur vie d’athlètes se compte en une, deux et rarement 3 olympiades. C’est ce qui rend un triomphe si cher, si précieux, si convoité. Tout sportif de l’élite mondiale rêve de voir dans sa collection de médailles une médaille olympique même s’il a gagné la même année le titre de champion mondial dans sa discipline, face à face avec les mêmes adversaires !
La lutte aux médailles est féroce, une sorte de guerre entre nations qui chambarde tout classement ou ordre établis autrement, et qui nous apporte une perception différente des peuples du monde. Le slogan passe-partout des dernières années, la fameuse mondialisation dont on parle surtout dans un contexte économique et politique, sort maintenant de la bouche des commentateurs sportifs qui se retrouvent cette année devant une nouvelle réalité – la mondialisation des succès olympiques. Comment expliquer ces tableaux de demi-finalistes et finalistes des différentes disciplines, à l’image de la planète ! Finie la suprématie absolue de quelques pays qui nous ont habitué, au fil des jeux olympiques, à attacher le mot performance à leur nom. Aujourd’hui on place les meilleurs athlètes partout sur le mappemonde.
Cette année c’est la déception profonde dans les milieux sportifs canadiens et les qualificatifs fusent de partout – les pires résultats jamais enregistrés, aucune médaille en natation …- les hauts dirigeants des différentes fédérations et des entraîneurs sont pointés du doigt ainsi que les ministres et gouvernements provinciaux, le fédéral – une vraie chasse aux coupables. Et ce qui revient constamment dans tous ces débats est le mot « argent » car derrière toutes ces admirables performances se trouvent des montants d’argent faramineux. Le talent exceptionnel des athlètes olympiques est un ingrédient essentiel de leur réussite mais … juste un ingrédient. Jusqu’à l’âge de gagner une médaille olympique, souvent dans la vingtaine, l’athlète a derrière lui un bagage de 10-15 ans de travail acharné, souvent une enfance, adolescence et jeunesse vécus loin des préoccupations de leurs paires. Doit-on, comme société, supporter financièrement ces talents d’exception, coûte que coûte ? Ou doit-on s’inquiéter du fait que nos jeunes bougent de moins en moins et l’obésité devient petit à petit un problème national de santé ?
Je suis de ceux qui voudraient plutôt voir nos enfants passer plus de temps dans des cours d’éducation physique riches et diversifiés en contenu, à découvrir le plaisir de faire du sport, de se lancer des défis, d’être bien dans leur peau et en bonne santé. Quelle belle façon de bâtir un caractère fort, une personnalité agréable, un futur adulte responsable et solidement encré dans son milieu !
Chapeau devant ces athlètes d’élite du sommet de la pyramide, avec ou sans médailles, leurs mérites sont indiscutables ! Mais je souhaite une olympiade de la base de la pyramide, où les sportifs soient nos jeunes heureux de découvrir la beauté du SPORT !

Rodica Pleşu

Jocurile olimpice ultramoderne

Evoluţia tehnologică, economică şi politică a lumii a influenţat de-a lungul timpului jocurile olimpice moderne. A 28-a ediţie, desfăşurată chiar în ţara natală, s-a dorit o punte peste timp. Cât mai seamănă însă jocurile olimpice de azi cu cele iniţiate de baronul Pierre de Coubertin acum 108 ani ? La Atena, în 1896, competiţia a reunit 241 sportivi din 14 ţări, care s-au întrecut în 9 sporturi. În 2004, tot la Atena, 10.500 de sportivi din 202 ţări au concurat la 28 de sporturi, totul în doar 16 zile. Jocurile olimpice au devenit o întrecere a profesioniştilor, iar câştigurile din sport au devenit fabuloase. Graţie televiziunii şi internetului întreaga planetă e conectată acum la spectacolul sportiv. Întrecerea de pe terenul de joc se transpune astfel într-o competiţie internaţională a medaliilor olimpice. Costurile de organizare a jocurilor s-au ridicat în 2004 la mai mult de 6 miliarde de euro. Pentru protecţia sportivilor şi spectatorilor au fost mobilizaţi peste 100.000 de poliţişti, agenţi de pază şi militari şi s-au cheltuit peste 1,5 miliarde de dolari, de circa şase ori mai mult decât acum patru ani la Sydney şi de 600 de ori mai mult decât la Atlanta în 1996. Tot în paralel cu întrecerea sportivă, de ani buni se duce şi o altă luptă, cea împotriva dopajului. Anul acesta, la Atena, 24 de sportivi au fost sancţionaţi sau obligaţi să se retragă din concurs, ca urmare a testelor pozitive, a refuzului controlului sau a încercării de înlocuire a eşantioanelor.
Dincolo de toate acestea, au rămas însă neschimbate bucuria victoriei, lacrimile de tristeţe ale înfrângerii, emoţia urcării pe podium, speranţa şi ambiţia de a fi mereu mai puternic, mai rapid, mai sigur.

Ştiri sportive

Jocurile olimpice Atena 2004

Bilanţul delegaţiei României la a 28-a ediţie a jocurilor olimpice este de 19 medalii : 8 de aur, 5 de argint, 6 de bronz. Gimnastica a adus 10 medalii (4 aur, 3 argint, 3 bronz), canotajul 3 (toate de aur), atletismul 3 (2 argint, 1 bronz), nataţia 2 (1 aur, 1 bronz) şi boxul 1 (bronz).

În clasamentul pe naţiuni (după numărul de medalii obţinute), România ocupă locul 14, după S.U.A., Rusia, China, Australia, Germania, Japonia, Franţa, Italia, Coreea, Marea Britanie, Cuba, Ucraina şi Olanda. În acelaşi clasament, Canada ocupă poziţia a 19-a, cu un total de 12 medalii. Performanţa de anul acesta a delegaţiei noastre este comparabilă cu cea de la ultimele ediţii : locul 11 la Sydney în 2000, locul 14 la Atlanta în 1996 şi locul 19 la Seul în 1992.

România se află pe prima poziţie la gimnastica artistică. Echipa feminină a demonstrat din nou că deţine supremaţia mondială : aur pe echipe, aur şi bronz la bârnă (Cătălina Ponor, respectiv Alexandra Eremia), aur la sărituri (Monica Roşu), aur şi argint la sol (Cătălina Ponor, respectiv Daniela Sofronie). Mai mult, anul acesta băieţii au luat exemplul fetelor, câştigând medalia de bronz pe echipe, argint la sol şi cal cu mânere (Marian Drăgulescu, respectiv Marius Urzică) şi bronz la sărituri (Marian Drăgulescu).

Premiile sportivilor români medaliaţi la Atena vor fi de 55.000 de euro pentru câştigarea unei medalii de aur, 44.000 de euro pentru argint şi 33.000 de euro pentru bronz. Valoarea totală a premiilor acordate sportivilor medaliaţi şi antrenorilor lor de către Agenţia Naţională de Sport este de aproximativ 200 de miliarde de lei.

Fotbal

Preliminariile campionatului mondial Germania 2006 - Pe 18 august, la Bucureşti, în primul meci din campania de calificare la Mondialul din 2006, România a învins echipa Finlandei cu scorul de 2-1 (0-0). Golurile echipei noastre au fost marcate de Adrian Mutu şi Florentin Petre.

Liga Campionilor şi Cupa UEFA - Steaua şi Dinamo continuă aventura europeană, Oţelul părăseşte competiţia. Steaua s-a calificat în turul I al Cupei UEFA după dubla manşă cu Zeleznik Belgrad. Steliştii au făcut un joc bun la Belgrad, unde au învins cu 4-2, dar au dezamăgit la Bucureşti pierzând cu 1-2, după un meci slab. Steaua va juca în turul I cu ŢSKA Sofia, primul meci la Bucureşti.

Cu greu ne-am fi putut imagina că Dinamo va reuşi să acceadă în grupele Ligii Campionilor, după ce în ultimul tur preliminar sorţii i-au hărăzit să întâlnescă puternica echipă Manchester United. Englezii au avut o misiune uşoară, câştigând în ambele manşe, 2-1 la Bucureşti şi 3-0 la Manchester. Dinamo va juca totuşi în turul I al Cupei UEFA, acolo unde va întâlni pe Partizan Belgrad, tocmai echipa care a eliminat în ultimul tur preliminar pe Oţelul Galaţi. Gălăţenii au ratat calificarea după o confruntare echilibrată, încheiată cu un 0-0 acasă şi o înfrângere la limită, cu 1-0, la Belgrad.

Calendar sportiv

Fotbal

11 septembrie – Divizia A, etapa a VI-a
14-15 septembrie – Liga Campionilor, faza grupelor, manşa 1 (transmisie TV : RDS, ora 14:30)
16 septembrie – Cupa UEFA, faza I, manşa 1 (Steaua-ŢSKA Sofia, Partizan Belgrad-Dinamo)
18 septembrie – Divizia A, etapa a VII-a
25 septembrie – Divizia A, etapa a VIII-a
28-29 septembrie – Liga Campionilor, faza grupelor, manşa 2 (transmisie TV: RDS, ora 14:30)
30 septembrie – Cupa UEFA, faza I, manşa 2 (ŢSKA Sofia-Steaua, Dinamo-Partizan Belgrad)

Formula 1

26 septembrie – Marele premiu al Chinei, circuitul de la Shangai (transmisie TV : RDS, ora 08:00)

Tenis

24-26 septembrie – Cupa Davis, grupa mondială : România-Canada (Arena Progresul, Bucureşti)

Atletism

18-19 septembrie – Finala circuitului mondial Golden League (Stade Louis II, Monaco)

Bogdan Baraboi, Mugurel Munteanu

Începutul sezonului de fotbal universitar

Campionii 2003 ai Cupei Vanier de fotbal interuniversitar canadian, "Rouge et Or" ai universităţii Laval, începeau noul sezon duminica trecută, pe 5 septembrie, pe stadionul PEPS al universităţii Laval. Echipa locală a pornit cu dreptul, printr-o victorie zdrobitoare de 14 la 5 în faţa a mai bine de 17 400 de spectatori.
Cu această performanţă ieşită din comun, apărarea de la "Rouge et Or" a demonstrat cu brio că este gata să înceapă noul sezon. Echipa adversă, "Stingers" ai Concordiei, a fost incapabilă să se desfăşoare în faţa hotărârii şi formei excepţionale a celor de la "Rouge et Or".
Ca de obicei, o ambianţă de carnaval se făcea simţită în tribune. Unii fanatici ai fotbalului veniseră încă de dimineaţă în parcare, pentru a sărbători începutul acestui nou sezon care se anunţă deja dintre cele mai interesante.
Următorul meci va avea loc duminică, 19 septembrie, cu vizita echipei "Carabins" a universităţii de Montréal. Fără nici o îndoială, toţi amatorii de forbal din regiune vor fi prezenţi.

Début de la saison de football universitaire

Les champions 2003 de la Coupe Vanier du football inter universitaire canadien, le Rouge et Or de l’université Laval, entreprenaient la nouvelle saison dimanche le 5 septembre dernier au stade du PEPS de l’université Laval. L’équipe locale a entrepris le calendrier sur le bon pied par une victoire éclatante de 14 à 5 devant plus de 17 400 spectateurs.
La défensive du Rouge et Or a démontré hors de tout doute qu’elle est prête à entreprendre cette nouvelle saison avec une performance tout à fait hors de l’ordinaire. L’équipe adverse des Stingers de Concordia n’a jamais pu se mettre en marche tant les joueurs du Rouge et Or semblaient déterminés et en très grande forme.
Comme toujours, une ambiance de carnaval régnait dans les gradins. Certains fanatiques du football s’étaient même rendus dans le grand stationnement tôt le matin, afin de célébrer le début de cette nouvelle saison qui s’annonce déjà dès plus intéressante.
Le prochain match aura lieu dimanche le 19 septembre prochain avec la visite des Carabins de l’université de Montréal. Nul doute que tous les amateurs de football de notre région seront au rendez-vous.

Richard Desrochers