actualitate

Zilele culturii româneşti la Québec

Făcând parte dintr-un plan mai vast, Zilele Culturii româneşti la Québec reprezintă un proiect de o importanţă deosebită în îndeplinirea obiectivelor pe care CRQ şi le-a propus : prezentarea locurilor de unde venim, cu tradiţiile lor, cu istoria lor, cu cultura lor, cu prezentul şi trecutul lor, prezentarea preocupărilor noastre, ale celor ce am ales sa trăim pe aceste meleaguri, favorizarea schimburilor interculturale, şi nu în ultimul rând dezvoltarea legăturilor între oameni.
Este important de subliniat că este pentru prima dată când se organizează o activitate de o asemenea anvergură. De asemenea, participarea membrilor comunităţii româneşti a fost una record : peste 60 de persoane şi-au adus aportul la organizarea, derularea şi bunul mers al activităţilor. 

D-nul Luigi Matei, împreună cu d-na Alina Nogradi au elaborat încă de la sfârşitul iernii activităţile care s-au desfăşurat între 7 şi 10 octombrie. La propunerea d-nei Alina Nogradi, aceste activităţi au fost regrupate în trei mari secţiuni : România de ieri, România de azi şi Românii din Québec.
Conferinţele şi cursul de limbă română organizate la Universitatea Laval au întâmpinat ceva dificultăţi. Publicitatea târzie, ca şi faptul că activităţile au fost programate în cursul săptămânii, dimineaţa, au făcut ca cei interesaţi să nu poată, din păcate, participa.

Expoziţii

Un interes deosebit au suscitat manifestările expoziţionale desfăşurate la Biblioteca Gabrielle-Roy. 
Împărţită pe trei secţiuni, România de ieri - fotografii şi obiecte tradiţionale, România turistică şi 25 de ani la Québec, expoziţia a reprezentat o incursiune în universul românesc, încă puţin cunoscut pe aceste meleaguri. Obiecte de artă populară, costume tradiţionale din diferitele regiuni ale României, expuse cu măiestrie de către d-na Alina Nogradi, au decorat pentru trei zile interiorul celei mai mari biblioteci din Québec. Instalaţi confortabil, vizitatorii au putut urmări documentare în limba franceză prezentând frumuseţile României, având la dispoziţie şi alte numeroase materiale turistice, toate pregătite de d-na Carmen Gerea. Expoziţia fotografică realizată de d-na fabiola Stoi a capturat fragmente din vieţile românilor de aici, ilustrând momente semnificative din parcursul lor la Québec.
Expoziţiile au dat loc la schimburi foarte interesante, facând să reiasă asemănările dintre culturi, regăsind chiar obiceiuri comune. Vizitatorii au ascultat cu interes explicaţiile, fiind încântaţi să descopere, prin intermediul materialelor prezentate, obiceiurile, tradiţiile populare şi, nu în ultimul rând, frumuseţea peisajului românesc. Am putut constata că România devine din ce în ce mai populară ca şi destinaţie turistică, mulţi dintre vizitatorii expoziţiilor cunoscând-o deja, şi chiar vorbind româneşte. 

Sport

Sâmbătă 9 octombrie, la PEPS, la Universitatea Laval, s-a desfăşurat un mini-turneu de fotbal în sală, la care au participat două selecţionate româneşti şi o reprezentativă a Americii Latine. Turneul, organizat de către d-nul Mugurel Munteanu şi jucat după principiul fiecare cu fiecare, a fost câştigat de echipa sud-americană. În premieră, jucătorii români au evoluat în tricouri galbene, care însă nu le-au purtat prea mult noroc.

Picnic şi campionat de şah

Bravii noştri “şefi de grătar” abia mai pridideau, cu ochii înroşiţi de fum dar plini de voie bună, să coacă mititeii care dispăreau văzând cu ochii ajutaţi şi de câte un pahar de vin.
Între timp, jucătorii de şah, concentraţi, îşi disputau foarte serios primele locuri în campionat. Finala a fost puternic disputată, victoria fiind obţinută printr-o răsturnare spectaculoasă de poziţie, când ambii adversari mai aveau doar 2 minute de gândire fiecare.
Locul 1, Camil Pescăruş, a câştigat un joc de şah electronic de tip Excalibur cu 73 nivele de dificultate iar locul 2, Liviu Comsulea, a câştigat un joc clasic de şah din răşină de brad cu set dublu de piese, şah şi dame.
Înspre seară, ansamblul Hora a reuşit să înfierbânte atmosfera deja caldă, cu câteva dansuri populare la care au luat parte cu mare bucurie cei prezenţi.

Tablou colectiv şi galerie de artă

Pe 8 şi 9 octombrie, la Montmartre Canadien, au fost expuse operele unor artişti români din Québec. D-nul Ion Harghel, binecunoscutul arhitect şi pictor, cel ce a realizat fresca murală de la Aquarium de Québec, a coordonat cu mult profesionalism această manifestare artistică. Cu toţii am descoperit adevăraţi artişti prin intermediul fotografiei, artei goblenului, caricaturii şi a tablourilor în ulei expuse. Vizitatorii au avut, în acelaşi timp, ocazia de a participa la creerea unui tablou colectiv care va sta mărturie a trecerii lor. 

Religie

Duminică, 10 octombrie, la biserica Notre-Dame-de-Jacques-Cartier, o slujbă religioasă ortodoxă în limba română a fost oficiată de către preoţii Adrian Manea, Cristian Socoşan şi Daniel Postolache şi continuată cu o pomenire colectivă a morţilor. În acest timp, prin grija d-nei Elisabeta Manea, o expoziţie de icoane a permis vizitatorilor să se familiarizeze cu iconografia religioasă românească. Într-o încăpere alăturată, copiii luau parte, cu multă aplicare, la atelierul de jocuri organizat pentru ei de către d-na Fabiola Stoi.

Seară românească

Seara de închidere a Zilelor culturii a reunit un număr record de participanţi. Popularitatea a fost atât de mare încât organizatorii s-au temut, pentru un moment, că nu vor putea face faţă. În final, cu patru mese adăugate în mare grabă, toţi cei veniţi au fost aşezaţi cum se cuvine.
Din păcate, nici unul dintre reprezentanţii oficiali invitaţi nu a participat la această întâlnire.
Fetele din ansamblul Hora din Montréal, frumoase ca bujorii, au deschis spectacolul cu Dansul fetelor de la Căpâlna. Ansamblul Hora, compus din tineri iubitori ai dansului popular românesc şi conduşi de către d-nul Florin Sălăjan, activează din 2003 la Montréal şi se bucură deja de o mare popularitate. Nici nu e de mirare, dat fiind seriozitatea cu care se pregătesc şi dragostea faţă de jocul românesc pe care o transmit tuturor celor care au ocazia să-i vadă.
Au urmat dansuri din diferite regiuni ale României, răsplătite cu aplauze răsunătoare.
Primele acorduri ale Baladei lui Ciprian Porumbescu, interpretate de către duo-ul Valuri de Mătase, au fost recunoscute imediat şi întâmpinate cu mare bucurie. Valuri de Mătase este numele care-i desemnează pe doi virtuozi ai flautului şi chitarei electrice, d-na Terry Ellen Christophersen şi d-nul Mircea Trifan. Cei doi, fiecare cu un parcurs artistic impresionant, lucrează împreună de doi ani, alăturând două instrumente la prima vedere incompatibile, într-o interpretare de excepţie. Repertoriul lor este foarte variat, de la clasic la soft rock, muzică tradiţională irlandeză şi celtică, folclor românesc sau jazz.
Melodiile populare interpretate de d-na Gabriela Dănilă, membră a trupei V’là l’Bon Vent, pe care o cunoaştem deja foarte bine, acompaniată de d-na Constanţa Mancaş, care şi-a descoperit de curând pasiunea pentru cântul popular românesc, au fost foarte apreciate de asistenţă. Folclorul românesc n-a părăsit scena, o tânără moldoveancă, Nastica Vasiliev, interpretând apoi la vioară, plină de emoţie, trei melodii binecunoscute.
O Horă a Unirii a cuprins apoi toată sala, pe margine rămânând doar cei ce imortalizau momentul. Ringul de dans nu s-a mai eliberat apoi nici un minut, de cea mai mare apreciere bucurându-se antrenantele melodii româneşti.
Cei prezenţi, peste 160 de persoane, de diferite origini şi provenind în majoritate din Québec şi Montréal, au putut gusta bucatele tradiţionale româneşti, vinul şi chiar ţuică « de la mama de-acasă ». 
În ciuda dificultăţilor inerente organizării unei prime manifestări de asemenea anvergură, succesul a fost deosebit. Reacţiile participanţilor ne îndreptăţesc să credem că anul viitor ne vom reîntâlni la a doua ediţie a Zilelor culturii româneşti la Québec. 

 Journées de la culture roumaine à Québec

Faisant partie d’un plan plus vaste, les Journées de la culture roumaine à Québec représentent un projet d’une très grande importance pour l’atteinte des objectifs de la CRQ : présenter nos lieux d’origine avec leurs traditions, leur histoire, leur culture, avec leur présent et passé, présenter les préoccupations des Roumains qui ont choisi de vivre ici, favoriser les échanges interculturelles et, non en dernier, développer les liens interpersonnels.
Il est important de mentionner qu’il s’agit de la première manifestation d’une telle envergure. De même, la participation des membres de la communauté roumaine a été un record : plus de 60 personnes ont apporté leur soutien à l’organisation, au déroulement et à la bonne marche des activités.

M Luigi Matei, avec Mme Alina Nogradi, ont élaboré à la fin de l’hiver les activités qui se sont déroulées entre le 7 et le 10 octobre. Suite à la proposition de Mme Alina Nogradi, les activités ont été regroupées en trois volets : La Roumanie d’hier, La Roumanie d’aujourd’hui et Les Roumains de Québec.
Les conférences et le cours de roumain organisés à l’Université Laval ont rencontré certaines difficultés. La publicité tardive, tout comme le fait que les activités ont été programmées pendant la semaine, le matin, ont fait en sorte que les intéressés n’ont pu malheureusement participer.

Expositions

Les expositions à la Bibliothèque Gabrielle-Roy ont suscité un vif intérêt. 
Organisée en trois sections, La Roumanie d’hier – photographie et objets traditionnels, La Roumanie touristique et Vivre 25 ans à Québec, la manifestation a représenté une incursion dans l’univers roumain, encore peu connu ici. Des objets d’art populaire, des costumes traditionnels des différentes régions de la Roumanie, exposés avec profesionnalisme par Mme Alina Nogradi, ont décoré pour trois jours l’intérieur de la plus grande bibliothèque de Québec. Installées confortablement, les visiteurs ont pu regarder des documentaires en français présentant les beautés de la Roumanie, disposant aussi de nombreux matériaux touristiques, le tout préparé par Mme Carmen Gerea. L’exposition photographique réalisée par Mme Fabiola Stoi a capturé des fragments des vies des Roumains d’ici, illustrant des momemnts significatifs de leur parcours à Québec.
Les expositions ont donné lieu à des échanges très intéressants, faisant ressortir des similitudes entre les cultures, retrouvant même des coutumes communes. Les visiteurs ont écouté avec intérêt les explications, enchantés de découvrir les coutumes, le folklore, et non en dernier, la beauté du paysage roumain. On a pu constater que la Roumanie, comme destination touristique, devient de plus en plus populaire, des nombreux visiteurs la connaissant déjà, certains parlant même le roumain. 

Sport

Samedi, le 9 octobre, au PEPS de l’Université Laval s’est déroulé un mini tournoi de soccer en salle, auquel ont participé deux sélectionnées roumaines et une représentative de l’Amérique Latine. Le tournoi, organisé par M Mugurel Munteanu et joué selon le principe de chacun avec chacun, a été gagné par l’équipe sud-américaine. En première, les joueurs roumains ont revêtu des gilets jaunes, ce qui ne les a pas, pour autant, porté chance.

Pique-nique et championnat d'échecs

Nos braves « chefs de grill », les yeux rougis par la fumée mais pleins d’entrain, arrivaient à peine à cuire les « mititei » qui disparaissaient à vue d’œil à l’aide d’une gorgée de vin.
Pendant ce temps, les joueurs d’échecs, concentrés, se disputaient très sérieusement les premières places au championnat. La finale a été fortement disputée, la victoire étant obtenue par un spectaculaire renversement de position, au moment où seulement deux minutes restaient aux deux adversaires.
1ère place, Camil Pescarus, a gagné un jeu d’échecs électronique Excalibur avec 73 niveaux de difficulté, tandis que la 2ème place, Liviu Comsulea, a gagné un jeu classique d’échecs fait en résine de sapin avec double set de pièces, échecs et dames.
Dans la soirée, l’ensemble Hora a réussi à chauffer encore plus l’atmosphère déjà chaude, avec quelques danses populaires qu’ont rejoint avec grand plaisir ceux présents.

Toile collective et gallérie d'art

Les 8 et 9 octobre, au Montmartre Canadien, on a exposé les oeuvres de certains artistes roumains de Québec. M Ion Harghel, le bien connu architecte et peintre, celui qui a réalisé la fresque murale de l’Aquarium de Québec, a coordonné avec beaucoup de professionnalisme cette manifestation artistique. Nous avons tous découvert de véritables artistes, à travers la photographie, l’art du gobelin, la caricature et les toiles à l’huile exposés. Les visiteurs ont eu, en même temps, l’occasion de participer à la création d’une toile collective qui témoignera de leur passage. 

Religion

Dimanche, le 10 octobre, à l’église Notre-Dame-de-Jacques-Cartier, une messe religieuse orthodoxe en roumain a été officiée par les prêtres Adrian Manea, Cristian Socosan et Daniel Postolache et continuée avec une commémoration collective des morts. Pendant ce temps, par le soin de Mme Elisabeta Manea, une exposition d’icônes a permis aux visiteurs de se familiariser avec l’iconographie religieuse roumaine. Dans une autre salle, les enfants prenaient part, avec beaucoup d’application, à l’atelier de jeux organisé pour eux par Mme Fabiola Stoi.

Soirée roumaine

La soirée de clôture des Journées de la culture a réuni un nombre record de participants. La popularité a été telle que les organisateurs ont craint, pour un instant, de ne pouvoir s’en sortir. Finalement, avec quatre tables ajoutées en catastrophe, tous ont été attablés comme il se doit.
Malheureusement, aucun des représentants officiels invités n’a participé à cette rencontre.
Les filles de l’ensemble Hora de Montréal, belles comme des cœurs, ont ouvert le spectacle avec une danse roumaine bien connue. L’ensemble Hora, composé de jeunes aimant la danse populaire roumaine et dirigés par M Florin Salajan, a commencé son activité à Montréal, en 2003 et jouit déjà d’une grande popularité. Ce n’est guère surprenant, étant donné l’application avec laquelle ils travaillent et l’amour de la danse roumaine qu’ils transmettent à quiconque a l’occasion de les voir. D’autres danses, des différentes régions de la Roumanie, ont suivi et ont été fortement applaudies.
Les premiers accords de la Balade de Ciprian Porumbescu, interprétée par le duo Vagues Soyeuses, ont été instantanément reconnus et accueillis très chaleureusement. Vagues Soyeuses regroupe deux virtuoses de la flûte et de la guitare électrique, Mme Terry Ellen Christophersen et M Mircea Trifan. Les deux membres, chacun ayant un parcours artistique impressionnant, travaillent ensemble depuis deux ans, réunissant deux instruments incompatibles à la première vue, dans une interprétation d’exception. Leur répertoire est très varié, du classique au soft rock, de la musique traditionnelle irlandaise et celtique, folklore roumain ou jazz. 
Les aires populaires interprétés par Mme Gabriela Danila, membre de la troupe V’là l’Bon Vent, qu’on connaît déjà très bien, accompagné par Mme Constanta Mancas, qui s’est découvert depuis peu de temps une passion pour le chant populaire roumain, ont été très appréciés par l’assistance. Le folklore roumain n’a pas quitté la scène, car une jeune Moldave, Nastica Vasiliev, a interprété ensuite, au violon, trois chansons bien connues.
Une Danse de l’Union a appelé ensuite toute l’assistance, seuls restants de côté ceux qui immortalisaient l’instant. Le ring de danse ne s’est plus libéré par la suite, les chansons roumaines, tellement entraînantes, étant les plus appréciées.
Ceux présents, plus de 160 personnes, de diverses origines et provenant, en majorité, de Québec et Montréal, ont pu goûter les plats traditionnels roumains, le vin et même de l’eau de vie « de chez nous ».
Malgré les difficultés inhérentes à l’organisation d’une première manifestation d’une telle envergure, le succès a été très grand. Les réactions des participants nous donnent raison de croire que nous nous retrouverons l’année prochaine, pour une deuxième édition des Journées de la culture roumaine à Québec. 

Suplimentul dedicat Zilelor culturii româneşti la Québec este o realizare colectivă. Texte şi/sau imagini :
Ion Harghel, Mihaela Ionita, Cristina Matei, Mugurel Munteanu, Cristina Neagu, Alina Nogradi, Camil Pescarus, Fabiola Stoi
Ont collaboré, avec des textes et/ou des images, à la réalisation du supplément dédié aux Journées de la culture roumaine à Québec

Un an bun pentru AERUL

Asociaţia studenţilor români de la Universitatea Laval (A.E.R.U.L.) a împlinit de curând un an de existenţă. Cine sunt ei şi care este bilanţul anului care a trecut ?

Câţi studenţi români sunt acum la Universitatea Laval ?

În prezent sunt peste 100 de studenţi români înscrişi la Universitatea Laval, din care aproximativ 60% urmează programe de nivel superior (master, doctorat şi postdoctorat), iar restul sunt înscrişi la programe de ciclul I (bacalaureat şi certificat).

Cum s-a născut AERUL ?

Asociaţia studenţilor români de la Universitatea Laval a luat fiinţă în toamna anului 2003, din iniţiativa a doi dintre colegii noştri şi a reunit la constituire aproximativ 25 de studenţi români. Pe parcurs, unii dintre membrii fondatori şi-au încheiat studiile la universitate, dar în luna septembrie a acestui an AERUL a primit în rândurile ei aproximativ 20 noi membri. Astfel, la un an de existenţă, asociaţia noastră numără peste 40 de studenţi.

Care sunt obiectivele asociaţiei ?

AERUL şi-a propus ca obiectiv principal facilitarea comunicării între studenţii români de la Laval şi integrarea în mediul universitar a celor nou-veniţi. În plus, prin constituirea acestei asociaţii, studenţii români au un reprezentant oficial ce le poate susţine interesele în faţa forurilor universitare.

Care ar fi bilanţul după un an de existenţă ?

La nivel universitar prezenţa AERUL s-a făcut simţită pentru prima dată în noiembrie trecut, prin reprezentarea României la Ziua chioşcurilor internaţionale, o activitate anuală ce are loc în campus, în pavilionul A. Desjardins. Ulterior, pentru a promova activităţile asociaţiei noastre, am realizat o pagină pe internet (www.ulaval.ca/aerul/). Site-ul se doreşte a fi util nu numai celor de aici, dar şi tinerilor din România care vor să studieze la Universitatea Laval, prin furnizarea de informaţii despre admitere, programele de studii, cazare şi în general despre viaţa la Québec. Pe parcursul anului trecut, AERUL a organizat pentru studenţii români meciuri de fotbal săptămânale şi câteva petreceri care s-au bucurat de o largă participare.

Ce proiecte avem pentru perioada următoare ?

AERUL a început al doilea an de existenţă implicându-se alături de CRQ în organizarea Zilelor culturii româneşti la Québec. Pentru perioada imediat următoare mai avem câteva proiecte. În această toamnă vom participa din nou la Ziua chioşcurilor internaţionale, care va avea loc pe 11 noiembrie. Tot în luna noiembrie vrem să organizăm o excursie la Montréal, scopul principal fiind participarea la votul pentru alegerile parlamentare şi prezidenţiale din România. În plus, intenţionăm să organizăm întâlniri, petreceri, poate şi un concert de muzică clasică… Bineînţeles, nu va lipsi fotbalul, manifestare permanentă în calendarul activităţilor AERUL.

 Une bonne année pour AÉRUL

L’Association des Étudiants Roumains de l’Université Laval (A.É.R.U.L.) vient juste de célébrer une année de vie. Qui sont-ils et quel est le bilan de l’année passée ?

Combien y-a-t-il d’étudiants roumains à l’Université Laval ?

Présentement, plus d’une centaine d’étudiants roumains sont inscrits, dont environ 60% suivent des programmes de niveau supérieur (maîtrise, doctorat et postdoctorat), les autres étant inscrits dans des programmes de premier cycle (baccalauréat et certificat).

Comment AÉRUL a-t-il pris naissance ?

L’association a été fondée à l’automne 2003, par l’initiative de deux de nos collègues, réunissant, à sa constitution, environ 25 étudiants roumains. Par la suite, certains des membres fondateurs ont fini leurs études mais, en septembre cette année, AÉRUL a accueilli dans ses rangs une vingtaine de nouveaux membres. Donc, après une année d’existence, notre association dénombre plus de quarante étudiants membres.

Quels sont les objectifs de l’association ?

AÉRUL s’est donné comme principal objectif de faciliter la communication entre les étudiants roumains de Laval et l’intégration des nouveaux arrivants dans le milieu universitaire. De plus, en se constituant comme association, les étudiants roumains ont un représentant officiel qui peut faire valoir leurs intérêts devant les autorités universitaires.

Quel serait le bilan après une année de vie ?

Sur le plan universitaire, la présence de l’AÉRUL s’est fait sentie pour la première fois en novembre passé, par la représentation de la Roumanie à la Journée des kiosques internationaux, activité annuelle se déroulant sur le campus, dans le pavillon Alphonse-Desjardins. Ultérieurement, afin de promouvoir les activités de notre association, nous avons réalisé une page Internet (www.ulaval.ca/aerul/). Notre site se veut être utile non seulement à ceux qui sont ici, mais aussi aux jeunes Roumains qui veulent entreprendre des études à l’Université Laval. Nous fournissons de l’information sur l’admission, les programmes d’études, l’hébergement, et sur la vie à Québec en général. Tout au long de l’année passée, AÉRUL a organisé pour les étudiants roumains des matchs de soccer hebdomadaires, ainsi que quelques soirées qui ont joui d’une vaste participation.

Quels sont les projets d’avenir ?

AÉRUL commençait sa deuxième année en s’impliquant aux côtés de la CRQ dans l’organisation des Journées de la culture roumaine à Québec. Dans l’immédiat, nous avons quelques autres projets. Cet automne nous allons participer à nouveau à la Journée des kiosques internationaux (11 novembre). Toujours au mois de novembre, nous voulons organiser une excursion à Montréal, le but premier étant la participation au vote pour les élections parlementaires et présidentielles en Roumanie. De plus, nous avons l’intention d’organiser des réunions, des fêtes, peut-être aussi un concert de musique classique… Bien entendu, le soccer, manifestation permanente dans le calendrier des activités AÉRUL, ne manquera pas. 

Dana Baraboi 

 Ceremonie de primire a noilor veniţi

Pentru al treilea an consecutiv, Guvernul Québec-ului împreună cu Ministerul Relaţiilor cu Cetăţenii şi al Imigraţiei, au organizat la “Assemblée Nationale” o ceremonie de primire pentru noii veniţi.
Cu această ocazie au fost invitaţi să participe imigranţii aflaţi în nivelele terminale ale programului de francizare, ce se desfăşoară la Cégép Sainte-Foy şi la Universitatea Laval, precum şi câţiva imigranţi ce locuiesc în alte regiuni.
Ceremonia a fost deschisă de discursul doamnei Michelle Courchesne, Ministra Relaţiilor cu Cetăţenii şi a Imigraţiei, care a ţinut să mulţumească imigranţilor prezenţi că au ales Québec-ul şi că urmează cursurile de franceză, atât de necesare în integrarea socială şi profesională a acestora.
A urmat înmânarea certificatelor de bun venit şi prezentarea unor filme scurte pe tema integrării sociale şi a toleranţei.
Festivitatea s-a încheiat cu prezentarea profesorilor ce predau în clasele de francizare. Instantaneu un ropot de aplauze a invadat sala, elevii ridicându-se în picioare. De asemenea, în încheiere, a fost organizat un coctail oferit de Ministerul Relaţiilor cu Cetăţenii şi al Imigraţiei, ocazie numai bună pentru a dialoga cu restul invitaţilor sau chiar cu doamna Michelle Courchesne.

 Cérémonie d'accueil des nouveaux arrivants

Pour une troisième année consécutive, le Gouvernement du Québec et le Ministère des Relations avec les citoyens et de l’Immigration ont organisé, à l’Assemblée Nationale, une cérémonie nationale de bienvenue destinée aux nouveaux arrivants.
À cette cérémonie ont été invités les immigrants des derniers niveaux des cours de francisation, qui ont lieu au Cégep de Ste-Foy ainsi qu’à l’Université Laval, et certains immigrants qui habitent d’autres régions.
Le discours de Mme Michelle Courchesne, la Ministre des Relations avec les citoyens et de l’Immigration a ouvert cette festivité. Elle a tenu à remercier les immigrants présents d’avoir choisi le Québec et de suivre les cours de francisation qui sont nécessaires à l’intégration sociale et professionnelle de ceux derniers. 
Ensuite, a eu lieu la remise des certificats de bienvenue et la présentation de quelques vidéos sur le thème de l’intégration sociale et de la tolérance.
Pour terminer, les professeurs des cours de francisation ont été invités en avant pour une prise de photo. La salle s’est levée et a commencé à applaudir, leur montrant à quel point ils sont appréciés. La cérémonie a pris fin avec un cocktail offert par les organisateurs, où les gens ont pu échanger entre eux et même avec Mme Michelle Courchesne. 

Bogdan Ştefan

Ce se mai întâmplă în România ?

Fǎrǎ a se sinchisi în mod deosebit de nivelul catastrofal de trai din ţarǎ, guvernul României se ocupǎ în schimb de forma fizicǎ a populaţiei (considerând probabil cǎ este prea corpolentǎ). Peste 6 700 miliarde de lei au fost alocate de cabinetul Nǎstase construirii a 400 de sǎli de sport pânǎ la sfârşitul anului. Inutil de menţionat cǎ majoritatea acestor bani au intrat în conturile unor societǎţi deţinute de membri sau simpatizanţi ai partidului de guvernǎmânt, repartiţia contractelor fǎcându-se practic în bǎtaie de joc, fǎrǎ nici o licitaţie.

Centrul istoric al Iaşiului stǎ sǎ se dǎrâme. Teatrul Naţional "Vasile Alecsandri", Filarmonica "Moldova", Catedrala Mitropolitanǎ şi Biserica Trei Ierarhi se gǎsesc în stadii avansate de degradare. Şantierele pentru restaurarea lor sunt deschise de aproape 10 ani pentru cǎ sumele alocate de Ministerul Culturii sunt departe de a fi suficiente. Statul ar putea desigur gǎsi nişte bani pentru salvarea acestor monumente naţionale însǎ, din pǎcate, ei sunt alocaţi pentru proiecte de maximǎ necesitate (de pildǎ construirea a sute de sǎli de sport).

Vara aceasta numǎrul turiştilor de pe litoral s-a dublat faţǎ de anul trecut. Comparativ cu anul 2003, numǎrul turiştilor strǎini a crescut cu 30%, pe când cel al autohtonilor s-a mǎrit cu 40%. Printre staţiunile cu cel mai ridicat grad de ocupare s-au numǎrat Mamaia, Eforie Nord şi Sud şi Saturn, la polul opus gǎsindu-se în mod oarecum surprinzǎtor Neptun şi Olimp. Se estimeazǎ cǎ România va încasa, în 2004, 750 milioane de euro din turismul intern, o cifrǎ record pentru ultimii ani.

Uzina de automobile Dacia Piteşti a lansat pe piaţǎ, pe data de 8 septembrie, noul model Logan. Produs în trei versiuni : Ambiance (5 700 euro ), Laureate (7 500 euro) şi Ambition (8 000 euro), Logan se anunţǎ a fi un mare succes, 10 000 de clienţi plǎtind deja avansul de 50 milioane de lei pentru achiziţionarea vehiculului (în special modelele mai scumpe Laureate şi Ambition).

Asociaţia Românǎ pentru Cosmonauticǎ şi Aeronauticǎ a lansat pe 9 septembrie, la Capul Midia, prima rachetǎ româneascǎ cu combustibil lichid. Intitulatǎ "Demonstrator 2", racheta posedǎ un motor unic în lume, reutilizabil şi total ecologic dat fiind faptul cǎ utilizeazǎ pe post de combustibil apǎ oxigenatǎ printr-un procedeu de catalizare inedit descoperit de cǎtre cercetǎtorii români. Menţionǎm în plus cǎ, datoritǎ unei defecţiuni tehnice, racheta s-a lansat în spaţiu de una singurǎ, cu circa douǎ minute înainte de numǎrǎtoarea inversǎ, lǎsându-i perplecşi pe ziariştii strǎini veniţi sǎ asiste la eveniment.

Ministerul Apǎrǎrii Naţionale (MapN) a achiziţionat douǎ fregate mai vechi de la Marina Regalǎ Britanicǎ. Contractul, în valoare de 116 milioane lire sterline, prevede un program de compensare, ceea ce înseamnǎ cǎ banii plǎtiţi se vor întoarce în ţarǎ, România achitând valoarea celor douǎ nave prin exporturi de produse militare şi civile (80% din valoarea contractului) iar restul de 20% va fi reprezentat de investiţii engleze în industria româneascǎ. Prima fregatǎ "Regele Ferdinand" (fosta "Coventry") a fost livratǎ marinei române pe 9 septembrie, cea de-a doua, "Regina Maria", (fosta "London") urmând sǎ treacǎ sub pavilion românesc în 2005. Se sperǎ cǎ cele douǎ nave se gǎsesc într-o condiţie tehnicǎ mai bunǎ decât cele patru submarine cumpǎrate, de asemenea la mâna a doua, de cǎtre forţele canadiene de la aceeaşi Marinǎ Regalǎ Britanicǎ şi dintre care unul ("HMCS Chicoutimi") a luat foc în plinǎ mare, la puţin timp dupǎ livrare, ucigând un membru al echipajului.

Fundaţia Hariri a premierului libanez Rafik Al-Hariri a donat 3 000 de calculatoare pentru dotarea a 300 de şcoli româneşti precum şi un numǎr de echipamente medicale pentru spitale. Emoţia provocatǎ de generozitatea acestui gest s-a mai calmat la aflarea ştirii cǎ aceastǎ donaţie a urmat la puţin timp atribuirii, evident fǎrǎ licitaţie, a unui contract de 100 milioane de dolari societǎţii americane Harris de cǎtre Societatea Naţionalǎ de Radiocomunicaţii, prin mijlocirea domnului Al-Hariri.

În zona din spatele complexului Romexpo din Bucureşti, Agenţia Naţionalǎ pentru Locuinţe construieşte în mare secret un cartier de 124 vile de lux. Proprietǎţile din acest sector beneficiazǎ de unele avantaje non-neglijabile, de pildǎ terenul nu costǎ absolut nimic şi în plus existǎ şi o subvenţie bugetarǎ pentru 20% din valoarea casei. Pe lista viitorilor proprietari se gǎsesc (cine ar fi bǎnuit) numai procurori, directori de instituţii de stat, judecǎtori sau rude de multimiliardari.

România a fǎcut apel la arbitrajul Curţii Internaţionale de la Haga pentru delimitarea graniţei cu Ucraina în jurul Insulei Şerpilor. Aceastǎ insulǎ aridǎ de o suprafaţǎ de 17 hectare se gǎseşte la 50 km în largul Mǎrii Negre, la limita apelor teritoriale ale celor douǎ state. Kievul a declarat aceastǎ insulǎ locuitǎ, implicaţia directǎ fiind cǎ cei 10 km pǎtraţi din jurul ei ar reveni Ucrainei. Problema este cǎ aceastǎ zonǎ este extrem de bogatǎ în zǎcǎminte de petrol şi de gaz natural, fiind deci râvnitǎ în egalǎ mǎsurǎ şi de Bucureşti. Partea românǎ încearcǎ sǎ demonstreze cǎ Insula Şerpilor este doar o stâncǎ şi deci nu are drept la platou continental, în acest caz cei 10 km pǎtraţi revenind ţǎrii noastre. Reamintim faptul cǎ Insula Şerpilor a aparţinut pânǎ în 1948 României când printr-un Tratat bilateral de prietenie româno-sovietic a fost cedatǎ URSS. 

culese de Camil Pescăruş