cei mici

Lecturile copilăriei : Seria de povestiri

Năzdrăvăniile lui Păcală

Păcală se întoarce din vacanţă:
Dragi copii, Păcală a fost plecat în vacanţă. A umblat el ce-a umblat prin lumea largă, iar acum s-a întors din nou în satul lui – şi în pagina noastră.

 Păcală în satul lui

(Partea I)

“I se tot urâse lui Păcală să tot umble răzleţ prin lume, aşa fără de nici o treabă, numai ca să încurce trebile altora şi să râdă de prostia oamenilor. Se hotărî dar să se facă şi el om aşezat ca toţi oamenii de treabă, să-şi întemeieze casa lui, să-şi agonisească o moşioară – vorbă scurtă – să se astâmpere odată.
Şi, fiindcă românul zice că nu e nicăieri mai bine ca în satul lui, Păcală se întoarse şi el în satul lui şi începu, cum încep toţi oamenii care n-au nimic, adecă făcu ce făcu şi-şi agonisi o viţeluşă şi o trimise la păşune la izlazul satului.
Căci aşa se face averea.
Păscând viţeluşa se face viţea, viţeaua se face junincă, juninca se face vacă, vaca face viţel, iar vaca cu viţelul o vinzi, ca din preţul ei să cumperi şapte viţeluşe şi să le trimiţi la păşune în izlazul satului.
De ce e oare izlazul izlaz dacă nu pentru ca să-l pască viţeluşele oamenilor?
Păştea dar viţeluşa lui Păcală, păştea, şi cu cât mai mult păştea, cu atât mai vârtos creştea, încât nu era în tot satul viţea care s-o întreacă, iar când ajunse şi ea viţea, nici junincile nu se puteau potrivi cu ea.
- Măi ! - ziceau vecinele lui Păcală – ce lucru să mai fie şi ăsta ? Viţeaua asta le întrece pe toate! Ce-i va fi dând oare să mănânce? Ce soi o fi de creşte aşa de frumos?
Nu era nici soiul vreun soi deosebit, nici hrana mai deosebită; viţeaua era însă viţeaua lui Păcală, iar Păcală îşi căuta de treabă, n-avea vreme s-o mai păzească şi să nu rupă câteodată şi din holdele oamenilor.
Ajungând junincă, viţeaua lui Păcală se făcu stăpână pe întregul hotar. Umbla şi ea, cum umblase şi stăpânul ei mai-nainte de a se fi astâmpărat şi unde n-o căutai, acolo dedeai de ea, mai prin lanul de grâu, mai prin porumbişte, mai ştie bunul Dumnezeu pe unde.
Iară Păcală se plângea oamenilor că prea i s-a făcut răzleaţă juninca şi că are treabă şi că nu poate umbla după ea.
Nu-i vorbă, oamenii s-ar fi plâns şi ei, dar nu mai aveau cui să i se plângă, când Păcală îi lua pe dinainte şi li se plângea de te prindea mila de el.
Când văzură dar că juninca lui Păcală în curând are să fie vacă, oamenii se puseră pe gânduri. Ştiau ei cum au să urmeze lucrurile mai departe. Vedeau parcă cele şapte viţeluşe cum se fac viţele, juninci, cum ajung în cele din urmă vaci şi ele, şi cum le vinde Păcală şi pe ele şi se întoarce de la târg cu o mulţime de viţeluşe, toate flămânde, toate pornite din fire să se facă viţele, juninci şi vaci, în cele din urmă.
- Măi ! – strigară ei – ăsta ne mănâncă şi urechile din cap cu viţeluşele lui, ne seacă, ne face întregul hotar bătătură.
Dar ce puteau să-i facă lui Păcală ? El nu era de vină şi avea treabă, nu putea să-şi piardă vremea umblând după coada junincei.
Se sfătuiră dar între dânşii şi iar se sfătuiră, se tot sfătuiră, până ce ajunseră a se dumeri că toată carnea pe care a pus-o viţeluşa să se facă viţea, şi din viţea junincă, e carnea adunată din nutreţul de pe hotarul lor, adecă după toată dreptatea carne din carnea care ar fi fost să fie a lor, şi numai pielea e a lui Păcală, fiindcă piele avusese juninca când venise ca viţeluşă în sat.
Dumeriţi odată astfel, tăiară juninca, îi luară carnea şi o mâncară, iar pielea o aruncară peste gard în curtea lui Păcală.
Nu-i vorbă, a fost cam scurtă socoteala asta, dar în satul lui Păcală multe se întâmplă.
Păcală – de ! Ce să facă ?
Dacă ar fi voit, ar fi găsit el ac pentru cojocul sătenilor; el însă nu voia. Avea tragere de inimă pentru oamenii din satul lui. Nu ! Pe oamenii din satul lui nu putea el să-i încurce, cum ar fi încurcat – a bunăoară – pe oamenii din satul lui Tândală.
Întinse dar pielea să se usuce, iar după ce se uscă, o luă în vârf de băţ şi plecă cu ea la târg, ca s-o vândă.
Aşa ajunse iar Păcală pe drumuri”.

(Text preluat după I.Slavici.
Continuarea în numărul următor.)

Alina Nogradi

Radio3net on line – program în limba română pentru copii

Pentru copilaşii şi părinţii care doresc să se bucure ascultând poveşti în limba română: vă invităm să accesaţi un site românesc foarte interesant, Radio3net, coordonat de d-nul Florian Pitiş (cu siguranţă părinţii ştiu despre cine este vorba !).
Din meniul principal al acestui site, accesaţi rubrica “Bibliotecă” – unde veţi vedea două structuri speciale: “Colecţia Radio Prichindel” şi “Noapte bună, copii !”.
Din “Colecţia Radio Prichindel” puteţi asculta următoarele poveşti:
“Cartea cu jucării” (Tudor Arghezi); “De-ale lui Păcală” (Tudor Muşatescu); “Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea” (Anton Pann); “Legenda ouălor roşii” (Titela Hague); “Făt-Frumos din lacrimă” (Mihai Eminescu); “Fram, ursul polar” (Cezar Petrescu); “Ţăndărică în Ţara Basmelor” (Lena Constante); “Poveşti nespuse lui Vlăduţ” (Ina Sterescu); “Poezii cu şi fără Arpagici” (Ana Blandiana).
Din colecţia “Noapte bună, copii !” puteţi alege în fiecare seară cîte o poveste drăguţă : “Povestea de Luni”, “Povestea de Marţi”, “Povestea de Miercuri” şi aşa mai departe.
Adresa Radio3net este următoarea: http://www.radio3net.ro/. În plus, pe lângă poveştile pentru copii, părinţii vor avea şi ei surprize muzicale extrem de plăcute (accesaţi, de exemplu, structura “Categorie Folk”, apoi “Arhiva Folk”).

Mulţumim d-lui C. Bogza pentru că ne-a împărtăşit tuturor această informaţie.

Radio3net on line – programmation en roumain pour les enfants

Pour les enfants et les parents qui veulent se faire plaisir et écouter des histoires en roumain, nous vous invitons ŕ visiter un site roumain trčs intéressant, Radio3net.
Du menu principal, allez ŕ «Biblioteca» (Bibliothčque), oů vous trouverez deux sections spéciales : «Colectia Radio Prichindel» (Collection Radio Môme) et «Noapte buna, copii ! » (Bonne nuit, les enfants !).
Dans «Colectia Radio Prichindel», vous pourrez écouter : «Cartea cu jucarii» (Le livre aux jouets), «De-ale lui Pacala» (Les histoires de Pacala), «Nazdravaniile lui Nastratin Hogea» (Les cachotteries de Nastratin Hogea), «Legenda oualor rosii» (La légende des śufs de Pâques), «Fat-Frumos din lacrima» (Le prince né des larmes), «Fram, ursul polar» (Fram, l’ours polaire), «Tandarica in Tara Basmelor» (Tandarica au Pays des Histoires), et autres.
Dans la collection «Noapte buna, copii !» (Bonne nuit, les enfants !), vous choisirez chaque soir une jolie comptine : «Povestea de Luni» (L’histoire de Lundi), «Povestea de Marti» (L’histoire de Mardi) et ainsi de suite.
L’adresse de Radio3net est la suivante : http://www.radio3net.ro/. De plus, mis ŕ part des histoires pour les enfants, les parents trouveront aussi des surprises musicales trčs plaisantes. Allez, par exemple, dans «Categorie Folk», puis dans «Arhiva Folk» (L’archive Folk).