Absolvenţii români ai Şcolii Doctorale în Ştiinţe Sociale la Universitatea Laval (Québec, Canada): o privire introspectivă asupra mobilităţii studenţeşti francophone AUF, Biroul pentru Europa Centrală şi Orientală (Bucureşti, România)-BECO
După prăbuşirea regimurilor comuniste în 1989, numeroase reţele culturale francofone s-au dezvoltat în ţările Europei Centrale şi Orientale. Un birou regional al Agenţiei Universitare Francofone (AUF) pentru fostul spaţiu comunist a fost creat la Bucureşti. O iniţiativă interesantă a acestui birou a fost fondarea Şcolii Doctorale de Ştiinţe Sociale, în 1994.
Având ca scop crearea unei elite intelectuale francofone regionale în ştiinţele umane, acest „ pol de excelenţă ” universitară francofonă a recrutat până în prezent 11 promoţii de doctoranzi, specialişti în diverse ştiinţe umane : istorie, antropologie, sociologie, etnologie, ştiinţe politice, literatură, etc. După un an pregătitor la Bucureşti, aproximativ 200 de studenţi au fost integraţi în câteva centre universitare francofone din Europa de Vest şi din America de Nord. 40 de doctoranzi, printre care şi subsemnatul, au ales ca centru de formare doctorală, Universitatea Laval din Québec, Canada.
Din cei 40 de doctoranzi ai Şcolii Doctorale de la Bucureşti, circa două treimi sunt români. Aceeaşi proporţie se înregistrează şi în ceea ce priveşte rata de absolvire a doctoratului la Universitatea Laval (13 din cei 19 absolvenţi, dacă considerăm şi un absolvent din Republica Moldova). Alţi câţiva colegi se pregătesc să-şi susţină tezele de doctorat până la sfârşitul acestui an. Unii dintre ei s-au implicat şi se implică şi în activitatea etnică şi culturală a comunităţii române din Québec (Alina Nogradi, Gabriel Marin, Fabiola Stoi).
Anul acesta, în septembrie, va avea loc la Bucureşti a XI-a reuniune a membrilor Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei (OIF), cu participarea tuturor birourilor regionale AUF. Cu această ocazie, împreună cu directorul meu de teză, d-nul Bogumil Koss vom prezenta bilanţul celor 11 promoţii de absolvenţi de doctorat de la Universitatea Laval. De asemenea, în noiembrie 2006, la o altă importantă reuniune francofonă, la Geneva, voi prezenta realizările absolvenţilor de doctorat români la această universitate.
O parte din doctoranzii români absolvenţi ai Universităţii Laval au reuşit să se integreze în mediul ştiinţific din Québec sau din Canada, în calitate de rezidenţi permanenţi sau de cetăţeni canadieni (şapte absolvenţi). Astfel, colegul sociolog Mircea Vultur este cercetător şi profesor la un institut de specialitate din Québec. El este şi autorul a câtorva publicaţii editate la Québec. Gabriel Marin, fostul meu coleg de catedră la Universitatea Laval, urmează un post-doctorat de doi ani la Ottawa, la Universitatea Carleton. Un alt coleg de catedră, Constantin Dobrilă, urmează al doilea doctorat (după cel în istorie), în ştiinţe politice, la aceeaşi Universitate Laval. El este totodată şi auxiliar de învăţământ la departamentul de ştiinţe politice. De asemenea şi absolventul din republica Moldova, sociologul Lilian Negură urmează un post-doc la Universitatea Laval, în cadrul departamentului de politici educaţionale.
După cum se observă, tinerii intelectuali români se afirmă oriunde în lume, iar Universitatea Laval din Québec nu este o excepţie.

Les diplômés roumains de doctorat en sciences humaines de l’Université Laval : une élite francophone en cours de formation

Les diplômés roumains de l’École Doctorale en Sciences Sociales ŕ l’Université Laval (Québec, Canada): un regard intérieur sur la mobilité étudiante francophone de l’AUF, le Bureau de l’Europe Centrale et Orientale de Bucarest, Roumanie- BECO
Aprčs la chute du communisme, plusieurs réseaux culturels francophones se sont développés dans les pays de l’Europe Centrale et Orientale. Un bureau régional de l’Agence Universitaire de la Francophonie (AUF) pour l’ancien espace communiste a été créé ŕ Bucarest. Une initiative intéressante de ce bureau a été la fondation de l’École Doctorale en Sciences Sociales, en 1994.
Ayant comme but la création d’une élite intellectuelle francophone régionale dans les sciences humaines, ce « pôle d’excellence » universitaire francophone a recruté, jusqu’ŕ présent, 11 promotions de doctorants, spécialistes en diverses sciences humaines : histoire, anthropologie, sociologie, ethnologie, sciences politiques, littérature, etc. Aprčs une année préparatoire ŕ Bucarest, environ 200 étudiants ont été intégrés dans quelques centres universitaires francophones de l’Europe de l’Ouest et de l’Amérique du Nord. Une quarantaine d’entre eux, parmi lesquels moi-męme, ont choisi comme centre de formation doctorale l’Université Laval, ŕ Québec, au Canada.
Parmi les 40 doctorants de l’École Doctorale AUF de Bucarest, deux tiers environ sont Roumains. La męme proportion se retrouve au niveau du taux de diplômés de doctorat ŕ l’Université Laval (13 des 19 diplômés, si nous considérons aussi un diplômé de la République de la Moldavie). Quelques collčgues roumains préparent la soutenance de leur thčse de doctorat jusqu’ŕ la fin de cette année. Certains d’entre eux se sont impliqués ou s’impliquent dans l’activité ethnique et culturelle de la Communauté Roumaine de Québec (Alina Nogradi, Gabriel Marin, Fabiola Stoi).
Cette année, en septembre, aura lieu ŕ Bucarest le XIe Sommet de la Francophonie, avec la participation de tous les bureaux régionaux AUF. Ŕ cette occasion, ensemble avec mon directeur de thčse, M. Bogumil Koss, nous allons présenter le bilan des réalisations de ces onze promotions de diplômés de doctorat de l’Université Laval. Également, en novembre 2006, ŕ un autre grand sommet francophone, ŕ Genčve, je vais présenter les résultats des diplômés roumains de doctorat ŕ cette université.
Une partie des diplômés roumains ŕ l’Université Laval ont réussi ŕ s’intégrer dans le milieu scientifique du Québec ou du Canada, en tant que résidents permanents ou citoyens canadiens (sept diplômés). Ainsi, mon collčgue sociologue Mircea Vultur est chercheur et professeur dans un institut de spécialité du Québec. Il est aussi l’auteur de quelques publications, éditées ŕ Québec. Gabriel Marin, mon ami et ancien collčgue ŕ l’Université Laval, poursuit un post-doctorat de deux ans ŕ Ottawa, ŕ l’ Université Carleton. Un autre collčgue et ami, Constantin Dobrilă, poursuit un deuxičme doctorat en sciences politiques (aprčs celui en histoire), ŕ la męme université. Il est également auxiliaire d’enseignement au département des sciences politiques. Le diplômé de la République de la Moldavie, le sociologue Lilian Negură fait un post-doc ŕ l’Université Laval, dans le département des politiques éducationnelles.
Comme on peut constater, les jeunes intellectuels roumains s’affirment partout dans le monde et l’Université Laval de Québec n’est pas une exception.

Cezar Banu

ANTENA INTERNAŢIONAL

o televiziune pentru românii de pretutindeni

Românii de pretutindeni au acum o nouă legătură de suflet cu ţara, ANTENA INTERNAŢIONAL, o nouă televiziune a trustului media Intact, care va fi lansată pe 1 iulie 2006. ANTENA INTERNAŢIONAL, un produs media care se adresează comunităţilor româneşti din diasporă, îşi propune să devină un loc de întâlnire al tuturor românilor, indiferent de teritoriul unde locuiesc, un loc în care aceştia pot să-şi regăsească limba maternă, cultura, valorile, obiceiurile şi tradiţiile. Noul post de televiziune va putea fi urmărit iniţial în SUA şi Canada dar îşi va extinde treptat aria de acoperire şi va putea fi urmărit în curând şi în alte teritorii locuite de români. ANTENA INTERNAŢIONAL va emite 24 ore din 24, grila de programe fiind gândită astfel încât fiecare român, indiferent de fusul orar în care se află, indiferent de oră, să poată viziona un talk-show, o emisiune sau un film interesant. ANTENA INTERNAŢIONAL îşi propune să reflecte realitatea românească sub toate aspectele ei, reunind cele mai valoroase producţii ale celor trei posturi de televiziune ale trustului Intact: Antena 1, Antena 3 şi Antena 4. Grila de programe a ANTENEI INTERNAŢIONAL va conţine atât programe de actualitate, care se difuzează în prezent pe cele trei canale de televiziune (unele înregistrate, altele difuzate în direct, simultan cu difuzarea lor în România), dar şi cele mai de succes producţii ale Antenei 1 într-o selecţie realizată din producţia ultimilor ani. Ştirile, preluate de la Antena 1 şi Antena 3, vor fi difuzate în direct, din oră în oră, informaţiile fiind completate de emisiunile şi talk-show-urile care tratează cele mai importante chestiuni ale zilei, moderate de Gabriela Vrânceanu Firea („Ştirea zilei cu Gabriela Vrânceanu Firea” şi „Săptămâna financiară”), Ion Cristoiu („Zig-zag cu Ion Cristoiu”--o retrospectivă săptămânală a evenimentelor de impact, analizată de moderator împreună cu invitaţii săi), Mihai Gâdea şi Ion Cristoiu („Sinteza zilei cu Mihai Gâdea şi Ion Cristoiu”), Moise Guran („Bizbazar”--un jurnal de ştiri economice şi sociale), Dana Deac („Cafeaua cu sare”- un matinal informativ şi utilitar), Mircea Badea („În gura presei”- o revistă a presei incisivă şi nonconformistă). "România mea", o emisiune publicistică despre români şi România, distinsă cu Premiul APTR 2003 la secţiunea talk-show şi moderată de o fostă voce din exil, Emil Hurezeanu, va putea fi urmărită la ANTENA INTERNAŢIONAL în fiecare sâmbătă. Seriale româneşti de succes, divertisment şi umor de calitate („Folclorul contraatacă”, „Revanşa starurilor”, Don Juan de România” sau „Animat Planet”), emisiuni de lifestyle („VDTV” şi „Rezervat VIP”- emisiuni de informaţie şi lifestyle, care prezintă vip-uri, noutăţi mondene şi artistice, „Femeia conduce” şi „Jurnal intim”, emisiuni de lifestyle feminin, de dezvoltare personală şi motivaţională, dezbateri pe cele mai importante teme de interes pentru publicul feminin, prezentate de Corina Dănilă şi Dana Petrescu), emisiuni tip people-show („9595-te învaţă ce să faci”, emisiune moderată de dr. psihiatru Cristian Andrei) sunt alte producţii de succes incluse în grila noului post tv. Începând cu 1 iulie 2006, ANTENA INTERNAŢIONAL va asigura legătura directă dintre România şi românii din diasporă, care, prin intermediul noului post tv, vor fi conectaţi 24 de ore din 24 la realitatea românească şi vor afla în timp real cele mai importante ştiri şi evenimente din ţară.

Antena Internaţional

Bucureşti sau Budapesta ?

Acum câţiva ani, când am vizitat palatul lui Ceauşescu, ghidul român ne-a povestit o întâmplare amuzantă care m-a purtat cu gândul la mine, când eram copil.
Pe vremea adolescenţei, mă interesa mult geografia diferitelor ţări. Împreună cu tatăl meu ce mi-a transmis această pasiune, ne amuzam privind hărţi geografice ale Québecului şi Canadei dar şi ale altor ţări europene, printre care şi România. La şcoală învăţam foarte repede numele capitalelor, mai puţin una singură pe care o confundam cu o alta. Ştiam că Parisul este capitala Franţei, Londra cea a Angliei şi bineînţeles Roma a Italiei. Dar când era vorba de Ungaria şi România, încurcam tot timpul numele capitalelor acestor ţări, Bucureşti şi Budapesta. Când profesorul ne-a întrebat într-o zi numele capitalei României, am ridicat mâna şi am spus tare: Budapesta ! „Eroare băiete, este Bucureşti !” Atunci am fost foarte necăjit deoarece geografia era materia mea preferată la şcoală.
Când am vizitat palatul lui Ceauşescu, în aprilie 2003, ghidul ne-a relatat o întâmplare amuzantă care demonstrează că până şi celebrităţile se pot înşela. Când cântăreţul american Michael Jackson s-a adresat românilor, cu ocazia concertului său în România, a spus: „ Sunt mândru să fiu aici la Budapesta !” Deci Michael Jackson şi cu mine avem un punct în comun, am făcut amândoi aceeaşi greşeală. Diferenţa este bineînţeles că unul este mult mai bogat şi mai celebru decât celălalt. Dar nu sunt gelos deoarece eu o am pe româncuţa mea, el nu.

Bucarest ou Budapest ?

Il y a quelques années, quand j’ai visité le palais de Ceausescu, le guide roumain nous rappela un fait trčs amusant. Et cela m’a fait penser ŕ moi quand j’étais un tout petit garçon.
Lorsque j’étais adolescent, je m’intéressais beaucoup ŕ la géographie des pays. Cela était, je crois, un héritage de mon papa. Lui et moi, on s’amusait ŕ regarder les cartes géographiques du Québec et du Canada mais aussi des pays de l’Europe dont la Roumanie. Ŕ l’école, j’étais toujours celui qui apprenait trčs vite le nom des capitales, sauf une seule que je męlais toujours avec une autre ville. Je savais que Paris était la capitale de la France, Londres celle de l’Angleterre et bien entendu, Rome pour l’Italie. Mais quand j’arrivais avec la Hongrie et la Roumanie, je męlais toujours les deux noms, Bucarest et Budapest. Alors, quand le professeur demandait aux élčves le nom de la capitale de la Roumanie, je levais vite ma main et je disais trčs fort: BUDAPEST ! « Erreur mon jeune, c’est BUCAREST ! » Alors lŕ, j’étais vraiment fâché contre moi car la géographie était ma matičre préférée ŕ l’école et celle oů j’étais le meilleur.
Quand j’ai visité le palais de Ceausescu en avril 2003, le guide nous relata un fait tout ŕ fait amusant et qui démontre que męme les gens célčbres peuvent se tromper. Alors, quand le chanteur américain Michael Jackson est allé parler au peuple roumain, il y a de ça quelques années, ŕ partir du balcon du palais présidentiel, il a dit ce qui suit : « Je suis trčs fier d’ętre ici ŕ Budapest ! » Alors, Michael Jackson et moi, on a un point en commun ; on a fait tous les deux la męme erreur. Sauf que l’un des deux est bien entendu beaucoup plus riche et célčbre que l’autre. Mais je ne l’envie pas du tout car moi, j’ai une petite roumaine pour moi tout seul, pas lui.

Richard Desrochers