Deja ajunsă la a treia ediţie, această manisfestare încearcă să-şi facă un loc pe scena culturală a oraşului Québec. Profitând de apropiata întâlnire la nivel înalt a francofoniei de la Bucureşti, deschiderea care a avut loc la biblioteca Gabrielle Roy a fost marcată de prezenţa şi cuvintele calde ale unor personalităţi politice din Québec ca şi ale ambasadoarei României la Ottawa, Excelenţa sa, doamna Elena Sava Ştefoi. Doar presa a strălucit prin absenţă.
Mai multe activităţi culturale şi sportive s-au derulat la biblioteca Gabrielle-Roy, la Universitatea Laval şi la Muzeul Civilizaţiei din Québec. Ambasadoarea României a oferit cocteilul de deschidere; un foarte reuşit spectacol de muzică, dans şi umor, care a urmat deschiderii oficiale, a cules numeroase aplauze. Dar cel mai mare succes l-a avut gastronomia românească, care a strâns în jurul meselor cel mai mare număr de participanţi.
Fotografii de peisaje şi monumente, obiecte de cult şi de artizanat, capsule de prezentare ale câtorva personalităţi ale ştiinţei şi culturii româneşti ca şi portrete ale quebecoazilor români contemporani au fost expuse atât la biblioteca Gabrielle-Roy cât şi la Muzeul Civilizaţiei. Conferinţe şi mese rotunde au încercat deasemeni să dovedească legăturile dintre cele două culturi. Să fi avut o mai bună publicitate, conferinţa despre originile comune ale francezei şi românei ar fi atras cu siguranţă o mai largă audienţă.
Organizatorii evenimentului, membrii ai Comunităţii române din Québec, au depus multe eforturi şi au cheltuit timp în dorinţa lor de a face cunoscută o minoritate care numără astăzi, în aglomeraţia Quebecului metropolitan, în jur de 900 de persoane. Universitatea Laval găzduieşte şi ea peste o sută de studenţi, în ciclurile 2 şi 3 mai ales. Poate că numărul lor nu este important, dar dorinţa lor de a contribui din plin la această societate merită cu siguranţă mai mult interes.

Cristina Maxim

16 septembrie 2006

De câţiva ani de zile, Zilele culturii româneşti la Québec ne-au dat prilejul să ne bucurăm de universul românesc creat aici la Québec şi să prezentăm tuturor cultura şi tradiţiile noastre strămoşeşti. Anul acesta, cea de a treia ediţie a acestei manifestări a avut loc în perioada 16-24 septembrie şi ne-a oferit posibilitatea de a participa la o multitudine de activităţi: expoziţii tematice, conferinţe, mese rotunde, competiţii sportive, slujbă ortodoxă, spectacole şi gastronomie românească. Desfăşurarea sommet-ului francofoniei la Bucureşti la sfârşitul lunii septembrie a fost fără îndoială o punte de legătură şi punctul de plecare al tematicii zilelor culturii româneşti din acest an. Ceremonia de deschidere a celei de-a treia ediţii a acestui eveniment a avut loc în după amiaza zilei de 16 septembrie, la biblioteca Gabrielle-Roy, în prezenţa membrilor comunităţii româneşti din Québec, a Excelenţei sale, doamna Ambasador al României în Canada, Elena Sava Ştefoi şi a câtorva personalităţi politice şi culturale din Québec. Discursurile oficiale au fost urmate de un cocteil de deschidere, discuţii amicale şi un spectacol de muzică, dans şi umor. Organizarea impecabilă a acestui spectacol ca şi prestaţia excelentă a artiştilor prezenţi ne-au încântat şi ne-au făcut să ne simţim la noi acasă, aici la Québec, atât de departe dar în acelaşi timp foarte aproape de România natală. Stilurile muzicale diferite prezentate în cadrul acestui spectacol s-au împletit armonios cu umorul şi voia bună şi au fost completate de costumele viu colorate ale interpreţilor. Cea mai mare parte a spectacolului a fost acordată muzicii şi dansului popular românesc, sala auditorium-ului bibliotecii Gabrielle-Roy răsunând de cântecele şi dansurile artiştilor Mariana Iluţiu, Veronica Ungureanu, ale orchestrei "Virtuozii din Montréal" şi a ansamblului de dansuri populare
"Hora" din Montréal. Muzica clasică a fost prezentă prin interpretările pianistei Cristina Iluţiu, ale grupului Valuri de Mătase şi a clarinetistei Marie-Eve Simard. Umoristul Viorel Gaiţă a cules aplauze la scenă deschisă şi ne-a încântat cu umorul său românesc şi quebecoaz. Prezenţe agreabile, Ariane Roberto şi Imre Nogradi, au încântat auditoriul cu prestaţiile lor vocale şi la chitară acustică. Spectacolul a fost urmat de seara românească, desfăşurată la sala Dalpé a centrului Horizon, o activitate foarte apreciată care reuşeşte să adune în fiecare an un număr record de participanţi. Organizarea fără reproş ca şi gastronomia românească de înaltă calitate servită cu această ocazie, sunt după părerea mea secretele reuşitei de necontestat pentru astfel de petreceri româneşti. În încheierea acestei scurte treceri în revistă a zilei de 16 septembrie 2006, ţin să-i felicit călduros şi sincer pe toţi cei care au participat la organizarea acestui eveniment deosebit şi în mod special pe preşedintele Comunităţii Româneşti din Québec, domnul Luigi Matei. Bravo şi la anul viitor !

16 septembre 2006

Depuis quelques années, les Journées de la culture roumaine à Québec nous offrent l’occasion de profiter de l’univers roumain créé ici et de présenter à toutes et à tous la culture et les traditions de notre peuple. Cette année, la troisième édition de cet événement s’est déroulée du 16 au 24 septembre. Ces Journées de la culture roumaine nous ont donné la possibilité de participer à une multitude d’activités : la messe orthodoxe, des expositions thématiques, des conférences, des tables rondes, des compétitions sportives, des spectacles et la gastronomie roumaine. L’organisation du sommet de la francophonie à Bucarest à la fin du mois de septembre a constitué, sans doute, un point de départ et un lien fort avec la thématique des Journées de la culture à Québec, de cette année. La cérémonie d’ouverture de cette troisième édition a eu lieu à la bibliothèque Gabrielle Roy, en présence de plusieurs membres de la Communauté Roumaine de Québec (CRQ), de Son Excellence madame l’Ambassadrice de la Roumanie au Canada, Elena Sava-Stefoi et de quelques personnalités politiques et culturelles québécoises. Les discours officiels et le cocktail d’ouverture ont été suivis par un spectacle de musique, danse et humour. L’organisation impeccable du spectacle et la prestation excellente des artistes présents nous a enchanté et émerveillé. Les styles musicaux différents présentés ont été en harmonie avec l’humour et la joie, les costumes très colorés des interprètes en ajoutant la touche finale. La plus grande partie du spectacle a été consacrée à la musique et aux danses populaires roumaines. La salle de l’auditorium de la bibliothèque Gabrielle Roy a merveilleusement résonné aux chansons et danses des artistes Mariana Ilutiu, Veronica Ungureanu, l’orchestre «Les Virtuoses de Montréal» et l’ensemble de danses traditionnelles «Hora» de Montréal. La pianiste Cristina Ilutiu, le groupe «Vagues soyeuses» et la clarinettiste Marie-Eve Simard ont présenté des pièces de musique classique. L’humoriste Viorel Gaita a été applaudi à scène ouverte pour ses anecdotes ironisant le quotidien roumain et québécois. Présences agréables, Ariane Roberto et Imre Nogradi ont enchanté l’auditoire avec leurs prestations vocales ou à la guitare acoustique. Le spectacle musical a été suivi d’une soirée roumaine, à la salle Dalpé du centre Horizon, une activité fort appréciée qui réussit chaque année à rassembler un grand nombre de participants. L’organisation sans reproche et la gastronomie roumaine de haute qualité sont fort probablement les ingrédients essentiels de la réussite de cette soirée. Pour finir cette brève présentation de la journée de 16 septembre 2006, je tiens à féliciter chaleureusement les organisateurs de cet événement et particulièrement le président de la CRQ, monsieur Luigi Matei. Bravo et à l’année prochaine !

Carmen Ţîbîrnă

A fost o ediţie deosebită

Interviu cu Luigi Matei, preşedintele CRQ

RR: Cum s-a născut ideea „Zilelor culturii româneşti la Québec” ?
L.M.: În noiembrie 2003, la adunarea de constituire a CRQ, am prezentat mai multe proiecte. Unul dintre acestea era organizarea unui eveniment al românilor din Québec care să ofere posibilitatea de a ne prezenta cultura de origine, îndeletnicirile şi obiceiurile noastre, felul nostru de a fi. În următorul an am organizat prima ediţie, care a avut un succes deosebit, în ciuda unor erori. Aceasta ne-a dat curaj să continuăm, ajungând astfel la a treia ediţie.
RR: Cum apreciaţi pregătirea ediţiei din acest an în termeni de efort în comparaţie cu ediţiile precedente?
L.M.: Anul acesta a fost mai dificil pentru toţi cei ce am participat la organizare deoarece evenimentul a fost de durată şi a avut o amploare mult mai mare iar noi am fost, poate, de două ori mai puţini decât în ceilalţi ani. Cu toate acestea experienţa acumulată, volumul şi calitatea muncii celor ce s-au implicat, sprijinul acordat de partenerii noştri externi, au făcut în aşa fel încât am avut o ediţie deosebită, cu o multitudine de activităţi diverse, plăcute şi instructive.
RR: La ediţia din acest an s-au remarcat câteva noutăţi importante...
L.M.: La primele două ediţii nu ne-am gândit să organizăm o ceremonie de deschidere şi nici de închidere a evenimentului. Am constatat însă că o astfel de ceremonie este importantă pentru a marca, într-un cadru deosebit, perioada „Zilelor culturii româneşti la Québec”. Anul acesta am avut onoarea de a avea printre noi personalităţi importante şi în acelaşi timp, aş spune eu, prieteni ai comunităţii noastre cărora ţin să le mulţumesc încă o dată, prin intermediul Reperului, pentru atenţia pe care ne-au acordat-o prin participarea la aceste evenimente.
La ceremonia de deschidere am avut printre noi pe doamna Elena Sava Ştefoi, ambasadoarea României în Canada, care nu numai că a ţinut o legătură foarte strânsă cu noi în perioada premergătoare evenimentului dar a oferit şi coctailul care a urmat discursurilor, domnul Raymond Bernier, deputat de Montmorency şi adjunct parlamentar al ministrei Relaţiilor internaţionale, domnul Sam Hamad, deputat de Louis-Hébert şi membru al Delegaţiei Adunării naţionale pentru relaţiile cu Europa, doamna Louise Boucher, directoare a Direcţiei regionale a Capitalei Naţionale şi de Est de Québec a MICC, domnul Jacques A. Plamondon, preşedinte al comitetului executiv al Institutului Canadian din Québec.
La ceremonia de închidere am avut plăcerea de a-l avea printre noi pe consulul general al României la Montréal, domnul Bogdan Bucur.
Aprecierile tuturor personalităţilor prezente m-au impresionat.
Ţinând cont de întâlnirea ce urma să aibă loc la sfârşitul lunii între preşedintele României şi primii miniştri ai Canadei şi Québecului cu ocazia Sommet-ului Francofoniei, la ceremonia de deschidere am profitat de cadrul oficial în care ne găseam şi am înmânat reprezentanţilor celor două guverne, român şi quebecoaz, o petiţie privind încheierea unui acord bilateral în domeniul securităţii sociale.
După cum bine ştiţi, cu doi ani în urmă am început unele demersuri la nivel guvernamental român, canadian şi quebecoaz pe mai multe direcţii: recunoaşterea experienţei de conducător auto, recunoaşterea diplomelor şi a competenţelor profesionale şi încheierea unor acorduri bilaterale în domeniul securităţii sociale între România şi Canada şi România şi Québec.
Petiţia înmânată este de fapt o urmare a memoriilor trimise primului ministru al Québecului, domnul Jean Charest şi primului ministru al Canadei, domnul Stephen Harper. Prin intermediul domnului deputat Raymond Bernier, această petiţie a ajuns la primul ministru, care, acum câteva zile, ne-a asigurat de atenţia sa şi care a transferat-o spre rezolvare ministerului responsabil de acest domeniu.
O altă noutate a acestei ediţii a fost spectacolul pe care l-am organizat.
Încă de anul trecut m-am gândit că, în cadrul „Zilelor culturii româneşti la Québec”, ar fi foarte bine să organizăm şi un spectacol cu muzică diversă, cu momente de umor, cu dans, aşa că anul acesta am pus ideea în practică. Mai multe detalii poate însă să vă dea domnul Dan Lazăr Trifan, directorul artistic, eu ocupându-mă doar de asigurarea bazei materiale şi financiare şi de alegerea şi invitarea artiştilor.
Pentru că veni vorba de artişti daţi-mi voie să adresez pe această cale mulţumirile mele atât pentru faptul că au acceptat invitaţia noastră dar şi pentru momentele extraordinare pe care ni le-au oferit, clarinetistei Marie-Eve Simard, membrilor orchestrei de muzică populară românească "Virtuozii din Montréal" - Nicolae Mărgineanu, Sergiu Popa, Vasile Zapalschi, Adrian Ungureanu, Petrică Zapalschi, Nelu Feher, Călin Moroşanu, Veronica Ungureanu, pianistei Cristina Iluţiu, umoristului Viorel Gaiţă, soliştilor Ariane Roberto şi Imre Nogradi şi în mod special Duo-ului „Valuri de Mătase” compus din Mircea Trifan şi Terri-Ellen Christophersen, domnului Florin Sălăjan şi membrilor ansamblului de dansuri populare „Hora” pe care îl conduce, doamnei Mariana Iluţiu şi domnului Nicolae Mărgineanu pentru plăcerea cu care au onorat an de an ediţiile „Zilelor culturii româneşti la Québec”.
Ţin de asemenea să mulţumesc tuturor celor fără de a căror muncă extraordinară acest eveniment nu ar mai fi avut loc, care m-au susţinut şi mi-au acordat încrederea lor, şi care, mulţi dintre ei, dăruiesc an de an din timpul lor acestei comunităţi şi faţă de care mă simt întotdeauna jenat deoarece, ca preşedinte, eu sunt cel ce primeşte laudele pentru realizări care, de fapt, sunt rezultatul muncii tuturor acestor persoane: Carmen şi Cristian Ţîbîrnă, Ileana şi Mircea Discuţeanu, Rodica şi Florin Pleşu, Maria şi Sebastian Olar, Gabriela Radu, Cezar Banu, Irina Adjudeanu, Răzvan Coman, Andrei-Traian Popescu, Roxana Gurău, Cătălin Ionaşcu, Dana Gaspar Jebelean, Hermina şi Gigel Vasile Rusti, Liana şi Jorj Radu, Sanda şi Iuliu Aron, Cristina Bucur, Andreea, Ionuţ, Adrian, Alina şi Alexandra Matei, Mihai Florea, Mugurel Munteanu, Eugen Gherman, Cristina şi Teodor Maxim, Alexandra şi Constantin Halchini, Ileana Ela Marias.
Cred de asemenea că acest eveniment nu ar fi avut loc, sau nu ar fi avut amploarea şi succesul de care s-a bucurat, fără sprijinul deosebit al Ministerului Imigraţiei şi Comunităţilor culturale, al primăriei Québecului, al Caisse populaire Desjardins de Québec, al Ministerului Relaţiilor internaţionale, al ambasadei României la Ottawa, al domnului Sam Hamad - deputat în circumscripţia Louis-Hebert, al Muzeului civilizaţiei şi al Institutului Canadian din Québec.
Am beneficiat de asemenea de sprijinul deschis şi sfaturile profesionale ale unor persoane deosebite – doamna Gisèle Béchard, consilieră în dezvoltarea partenerilor la Ministerul Imigraţiei şi Comunităţilor culturale, domnul Jean Grantham, responsabil al Serviciului de animaţie culturală la Institutul Canadian din Québec, doamna Michèle Pérusse, responsabilă de proiecte la Serviciul de acţiune culturală şi de relaţii publice al Muzeului civilizaţiei - cărora doresc să le mulţumesc încă o dată pe această cale.
Doresc de asemnea să mulţumesc domnului François Caron, responsabil de comandite la Costco, domnului Cristian Bucur, reprezentant al Western Union, domnului Cedo Kocic, ataşat politic al deputatului de Louis-Hebert, domnul Sam Hamad, şi domnului Ion Harghel pentru atenţia acordată solicitărilor noastre. Nu pot să mă opresc aici fără să mulţumesc principalilor mei colaboratori - doamna Alina Nogradi, responsabila Comisiei "Societate şi Cultură" a CRQ – comisie de care ţine organizarea acestui eveniment, domnului Dan Lazăr Trifan, director artistic şi doamnei Cristina Matei, responsabil de comunicaţii şi relaţii publice al acestei ediţii şi… soţie care-mi suportă cu demnitate absenţele lungi şi dese datorate sarcinilor mele la CRQ.
Vă mulţumesc de asemenea şi celor de la Reper Românesc pentru atenţia acordată acestui eveniment.

C’était une édition spéciale

Entrevue avec Luigi Matei, le président de la CRQ

RR: Comment l’idée des «Journées de la culture roumaine à Québec» est-elle née ?
LM: En novembre 2003, à l’assemblée de constitution de la CRQ, j’ai présenté plusieurs projets. Un des projets visait l’organisation d’un événement des Roumains de Québec qui offrirait la possibilité de présenter notre culture d’origine, nos préoccupations et nos coutumes, notre façon d’être. L’année suivante nous avons organisé la première édition, couronnée d’un grand succès, malgré certaines erreurs. Ceci nous a encouragé de continuer et nous voici aujourd’hui à la troisième édition.
RR : Comment évaluez-vous la préparation de cette édition en termes d’effort par rapport aux éditions précédentes?
LM: Cette année a été plus difficile pour tous ceux qui ont participé à l’organisation, car l’événement a été de plus longue durée et de plus grande ampleur tandis que nous avons été peut-être deux fois moins nombreux. Toutefois, l’expérience acquise dans le passé, le volume et la qualité du travail de ceux qui se sont impliqués, l’appui de nos partenaires externes nous ont permis de réaliser une édition extraordinaire, avec une multitude d’activités diverses, agréables et instructives à la fois.
RR: On a remarqué quelques nouveautés importantes cette année…
LM: Pour les éditions précédentes, nous n’avons pas prévu des cérémonies d’ouverture et de clôture de l’événement. Nous avons toutefois constaté qu’une telle cérémonie est importante afin de marquer, dans un cadre officiel, la période des «Journées de la culture roumaine à Québec». Cette année nous avons eu l’honneur d’avoir parmi nous d’importantes personnalités que je considère, personnellement, des amis de notre communauté et que je souhaite remercier encore une fois, à cette occasion, pour l’attention accordée en participant à l’événement.
À la cérémonie d’ouverture, nous avons eu parmi nous S.E. Madame Elena Stefoi, Ambassadrice de la Roumanie au Canada, qui a offert le cocktail qui a suivi les discours en plus d’avoir eu un contact permanent avec nous avant l’événement; Monsieur Raymond Bernier, député de Montmorency et adjoint parlementaire à la ministre des Relations internationales et ministre responsable de la Francophonie; Monsieur Sam Hamad, député de Louis-Hébert et membre de la Délégation de l'Assemblée nationale pour les relations avec l'Europe; Madame Louise Boucher, directrice de la Direction régionale de la Capitale Nationale et de l'Est-du-Québec du MICC; Monsieur Jacques A. Plamondon, président du comité exécutif de L'Institut Canadien de Québec. À la cérémonie de clôture, nous avons eu le plaisir d’avoir parmi nous le consul général de la Roumanie à Montréal, Monsieur Bogdan Bucur. J’ai été impressionné par les appréciations positives de la part de toutes ces personnalités.
En tenant compte de la rencontre qui devait avoir lieu à la fin du mois au Sommet de la Francophonie, entre le président de la Roumanie et les premiers ministres du Canada et du Québec, lors de la cérémonie d’ouverture j’ai profité du cadre officiel et j’ai remis une pétition demandant la conclusion d’un accord bilatéral dans le domaine de la sécurité sociale.
Comme vous le savez déjà, deux ans auparavant nous avons commencé des démarches au niveau des gouvernements roumain, canadien et québécois pour la reconnaissance de l’expérience de conducteur auto, la reconnaissance des diplômes et des compétences professionnelles et pour la conclusion d’ententes dans le domaine de la sécurité sociale entre la Roumanie et le Canada, et la Roumanie et le Québec.
Cette pétition suit, en fait, les mémoires envoyés au premier ministre du Québec, S.E. monsieur Jean Charest et au premier ministre du Canada, S.E. monsieur Stephen Harper.
Monsieur le député Raymond Bernier a déjà transmis la pétition au premier ministre, qui nous a assuré de son attention et l’a transféré au ministère responsable, pour le suivi.
Une autre nouveauté de cette édition a été le spectacle que nous avons organisé.
Depuis l’année passée, nous avons pensé à organiser, dans le cadre des «Journées de la culture roumaine à Québec», un spectacle de musique diverse, d’humour et de danse – et cette année nous avons mis l’idée en pratique.
J’aimerais profiter de l’occasion pour remercier les protagonistes de ce spectacle: la clarinettiste Marie-Eve Simard, l’orchestre de musique traditionnelle roumaine «Les Virtuoses de Montréal» - Nicolae Margineanu, Sergiu Popa, Vasile Zapalschi, Adrian Ungureanu, Petrica Zapalschi, Nelu Feher, Calin Morosanu, Veronica Ungureanu; la pianiste Cristina Ilutiu; l’humoriste Viorel Gaita, les chanteurs Ariane Roberto et Imre Nogradi. J’aimerais tout particulièrement remercier le duo flûte-guitare «Vagues Soyeuses», formé par Mircea Trifan et Terri-Ellen Christophersen, de même que monsieur Florin Salajan et les membres du groupe de danseurs «Hora» qu’il dirige, madame Mariana Ilutiu et monsieur Nicolae Margineanu pour le plaisir avec lequel ils ont accepté chaque année notre invitation.
Je tiens aussi a remercier toutes et tous ceux qui ont beaucoup travaillé pour la réalisation de cet événement, qui m’ont accordé chaque année leur aide, leur confiance et surtout leur temps; je suis toujours gêné de recevoir, en tant que président de la CRQ, les félicitations qui leur reviennent aussi pleinement. Je remercie ainsi: Carmen et Cristian Tibirna, Ileana et Mircea Discuteanu, Rodica et Florin Plesu, Maria et Sebastian Olar, Gabriela Radu, Cezar Banu, Irina Adjudeanu, Razvan Coman, Andrei-Traian Popescu, Roxana Gurau, Catalin Ionascu, Dana Gaspar Jebelean, Hermina et Gigel Vasile Rusti, Liana et Jorj Radu, Sanda et Iuliu Aron, Cristina Bucur, Andreea, Ionut, Adrian, Alina et Alexandra Matei, Mihai Florea, Mugurel Munteanu, Eugen Gherman, Cristina et Teodor Maxim, Alexandra et Constantin Halchini, Ileana Ela Marias.
Je pense aussi que cet événement n’aurait pas pu avoir lieu, ou n’aurait pas eu le succès qu’il a connu, sans le support particulier du Ministère de l’Immigration et des Communautés culturelles, de la Ville de Québec, de la Caisse populaire Desjardins de Québec, du Ministère des Relations internationales, de l’Ambassade de Roumanie à Ottawa, du monsieur Sam Hamad – député de Louis-Hebert, du Musée de la Civilisation et de l’Institut canadien de Québec.
Nous avons bénéficié de l’aide ouverte et professionnelle de quelques personnes tout à fait spéciales – madame Gisèle Béchard, conseillère au développement des partenariats au Ministère de l’Immigration et des Communautés culturelles, monsieur Jean Grantham, responsable du Service de l’animation culturelle de l’Institut Canadien de Québec, madame Michèle Pérusse, responsable de projets au Service de l’action culturelle et des relations publiques au Musée de la Civilisation. J’aimerais leur remercier encore une fois par le biais de cette entrevue.
Je tiens à remercier aussi monsieur François Caron, responsable de commandites chez Costco, monsieur Cristian Bucur, représentant de Western Union, monsieur Cedo Kocic, attaché politique du monsieur Sam Hamad, député de Louis-Hebert, et monsieur Ion Harghel – pour toute l’attention accordée à nos sollicitations.
Finalement je remercie mes principaux collaborateurs – madame Alina Nogradi, responsable de la Commission «Société et Culture» de la CRQ, commission qui organise cet événement, monsieur Dan Trifan, le directeur artistique des spectacles, et madame Cristina Matei, responsable des relations publiques et des communications pour cette édition, et… chère épouse qui sait supporter dignement mes longues absences, dues à mes obligations envers la CRQ.
Je vous remercie vous tous, l’équipe du Repère Roumain, pour l’attention que vous accordez à cet événement.

Bogdan Ştefan