A se prezenta şi a reprezenta cultura românească la Québec constituie unul din obiectivele majore ale activităţilor pe care Comunitatea Română din Québec (CRQ) le organizează în fiecare toamnă sub numele "Zilele Culturii româneşti la Québec". Datorită faptului că cel de-al XI-lea Sommet internaţional al Francofoniei a fost organizat la Bucureşti între 28-29 septembrie 2006, activităţile organizate de către românii din Québec între 16-24 septembrie au avut francofonia ca temă principală. În acest sens, două teme particulare au fost propuse: I. România – ţară francofonă ? şi II. Românii în peisajul intercultural, civic şi social din Québec. În afara spectacolelor, a activităţilor de destindere şi sportive, aceste teme au cuprins mai multe activităţi cu caracter informativ, având deci ca scop cel de a informa societatea quebecoază fie asupra statutului României ca ţară francofonă, fie asupra valorilor pe care imigranţii români din oraşul Québec le aduc cu ei.

Conferinţe şi expoziţii

În primul rând, conferinţe precum "Întâlnire între limba română şi franceză" (A. Nogradi), "România – ţară francofonă ?" (A. Nogradi), "Francofonia şi mobilitatea studenţilor români" (C. Banu), "Istoria imigraţiei româneşti la Québec" (materiale furnizate de F. Stoi) sau "Românii din Québec – implicare activă în societate" (materiale furnizate de M. Olar) au răspuns din plin diverselor întrebări pe care populaţia Québec-ului şi le pune în privinţa noilor sosiţi de origine română.
În al doilea rând, mai multe expoziţii au completat şi susţinut informaţiile furnizate prin intermediul conferinţelor. Între 18 şi 22 septembrie, sala Atrium a Bibliotecii Gabrielle-Roy a fost spaţiul-gazdă al unei foarte frumoase expoziţii de fotografii şi obiecte de patrimoniu românesc din Québec. În data de 21 septembrie, în Agora pavilionului Desjardins al Universităţii Laval au fost prezentate douăsprezece panouri despre diverse aspecte din România şi despre bagajul cultural al imigranţilor români din oraşul Québec. În final, în 24 septembrie, în Atrium-ul Muzeului Civilizaţiei din Québec s-a derulat ultima zi a celei de-a treia ediţii a Zilelor Culturii româneşti la Québec. Cu această ocazie, au fost prezentate două spectacole (organizate de către domnii Dan Trifan şi Luigi Matei), o expoziţie interactivă de fotografii şi artizanat, şi o degustare de prăjituri româneşti.

Sub semnul Francofoniei

Cele trei macro expoziţii pe care CRQ le-a organizat în toamna aceasta au avut mai multe module tematice dedicate Francofoniei: "România – o ţară francofonă ?" (R. Pleşu, A. Nogradi), "Bucureşti – oraşul celui de-al XI-lea Sommet al Francofoniei" (F. Stoi), "România în circuitul turistic francofon" (C. Gerea, D. Gaspar Jebelean), "Limba română şi limba franceză – aceleaşi rădăcini" (A. Nogradi), "Personalităţi francophone de origine română" (C. Ţîbîrnă). Valoarea informativă de actualitate a acestor module a contribuit la importantul lor impact asupra vizitatorilor, vizibil interesaţi de a afla de ce şi cum România este considerată prima ţară francofonă din lume unde franceza nu este limbă maternă sau administrativă. Fotografii, cărţi poştale, tabele comparative şi statistice, hărţi lingvistice, biografii ale diverselor personalităţi române francophone (precum Emil Cioran, Eugen Ionesco, Henri Coandă) – iată câteva dintre materialele care au reţinut atenţia publicului larg.

Românii din Québec – cetăţeni cu drepturi depline ?

Diverse şi interesante, modulele tematice reprezentând românii din oraşul Québec au fost următoarele: "Comunitatea Română din Québec în imagini" (G. Radu), "Românii din Québec – implicare activă în societate" (M. Olar et C. Maxim), "Diferiţi … dar nu chiar atât" (C. Matei), "Căminul românesc… în România şi la Québec" (I. Nogradi), "Sărbătorile calendarului modern" (A. Nogradi), "Obiecte de cult şi iconografie bizantină " (A. Nogradi). Care sunt valorile sociale şi culturale ale neo-quebecoazilor de origine română ? Cum înţeleg ei să le împărtăşească cu alţi membri ai societăţii de primire ? În ce măsură aceste valori – precum spiritul de solidaritate, importanţa familiei şi a educaţiei – pot deveni utile acestei societăţi ? Cum au contribuit românii din Québec la construirea acestui oraş de-a lungul istoriei imigraţiei româneşti în Canada ? Şi mai ales cum pot noii imigranţi români să amelioreze economia locală, demografia şi peisajul cultural al oraşului Québec ? – iată câteva întrebări cărora aceste module tematice le-au adus răspunsuri. Vizitatorul care a avut curiozitatea să parcurgă diversele materiale fotografice şi informative a putut constata că imigraţia română din oraşul Québec este una de calitate şi că merită să fie pe deplin valorizată, mai ales în mediile economice, pentru că românii sunt în majoritate francofoni şi peste 80% dintre noii sosiţi sunt deţinători ai unei înalte calificări profesionale.

Deschideri şi schimburi socioculturale

Organizarea acestor Zile ale Culturii româneşti la Québec este, printre altele, o manieră prin care CRQ a dorit să sublinieze deschiderea sa faţă de societatea de primire. Trebuie precizat că toate aceste activităţi nu constituie un mod de a contribui la un fenomen de "ghetoizare" intra comunitară – dimpotrivă. Este vorba despre o manieră normală de a se prezenta, de a se deschide şi de a interacţiona, ca în orice societate pluriculturală şi democrată contemporană, fără a se anula diferenţele interne pozitive. Este aşadar vorba despre un act de comunicare inter comunitară, care are ca scop eliminarea unor informaţii greşite şi a unor prejudecăţi. De altfel, anul acesta prezenţa membrilor externi comunităţii române a fost marcantă şi oportună unor schimburi diverse. Ultima zi din seria Zilelor Culturii din această toamnă poate servi doar ea singură ca dovadă a reuşitei acestui obiectiv de comunicare. Astfel, în 24 septembrie, la Muzeul Civilizaţiei din Québec, vizitatorii au fost primiţi cu un enorm colac – un alt mod de a le spune "Bine aţi venit în universul românesc !". Pe tot parcursul zilei, membri ai CRQ, inclusiv S.E. Consulul României la Montréal, au fost prezenţi şi pregătiţi nu numai a da informaţii, ci şi a primi, la rândul lor, informaţii. A existat, în acest fel, un schimb permanent de cunoştinţe şi impresii diverse în jurul temei francofoniei, a familiei, a religiei sau a turismului. A existat de asemenea un schimb de «gusturi româneşti», pentru că prăjiturile au fost în mod particular apreciate şi "partajate".

Muzica – limbaj universal

Cele două spectacole de închidere, care au avut loc pe 24 septembrie la Muzeul Civilizaţiei, au strâns laolaltă români, quebecoazi şi persoane de alte origini care au ascultat împreună ritmuri româneşti, franceze sau internaţionale. Directorul artistic, d-nul Dan Trifan, ne-a prezentat vedetele zilei : bine cunoscutul duo flaut şi chitară Valuri de Mătase format din Mircea Trifan şi Terry Christophersen, care ne-a încântat din nou, ca de multe alte ori, cu piese clasice româneşti şi internaţionale; d-nul Imre Nogradi, care a interpretat piese folk şi rock’n roll în limba română şi franceză; Ariane – care a interpretat o piesă din filmul "Coriştii" şi o alta, în română, aparţinând popularei trupe O-Zone; Alexandru Ţîbîrnă, care ne-a prezentat fragmente clasice din Beethoven şi din "Coriştii"; Marie-Sylvie Pronk, care a interpretat la pian un foarte drăguţ cântec francez; şi Alicia Desrochers, care ne-a încântat cu un dans modern foarte bine executat. Mulţumindu-le pentru calitatea prestaţiei lor artistice, CRQ mulţumeşte de asemenea organizatorilor şi publicului larg pentru prezenţa şi deschiderea lui. Să sperăm că asemenea "zile" vor fi încă posibile, ele fiind în acelaşi timp plăcute şi utile pentru ceea ce dorim să construim împreună în oraşul Québec.

Permettez-nous de vous présenter… les Roumains de Québec !

Se présenter et représenter la culture roumaine ŕ Québec constituent des objectifs majeurs des activités organisées chaque automne par la Communauté Roumaine de Québec (CRQ), sous le nom de «Journées de la Culture roumaine ŕ Québec». Comme le XIe Sommet international de la Francophonie devait avoir lieu ŕ Bucarest, le 28-29 septembre 2006, les activités organisées par les Roumains de Québec entre le 16 et le 24 septembre dernier ont eu comme thčme principal celui de la Francophonie. Dans ce sens, deux thčmes particuliers étaient proposés: I. La Roumanie francophone et II. Les Roumains dans le paysage interculturel, civique et social de Québec. Ŕ part les spectacles, les activités de loisir et sportives, ces thčmes ont compté plusieurs activités ayant pour but d’informer la société québécoise soit sur le statut de la Roumanie comme pays francophone, soit sur les valeurs que les immigrants roumains de la ville de Québec apportent avec eux.

Conférences et expositions

Premičrement, des conférences comme «La rencontre entre le roumain et le français» (A. Nogradi), «La Roumanie – un pays francophone ?» (A. Nogradi), «Francophonie et mobilité des étudiants roumains» (C. Banu), «Histoire de l’immigration roumaine ŕ Québec» (matériaux fournis par F. Stoi), ou «Les Roumains de Québec – implication active dans la société» (matériaux fournis par M. Olar), ont pleinement répondu ŕ des diverses questions que la population de Québec se pose ŕ l’égard de ces nouveaux arrivants d’origine roumaine.
Deuxičmement, plusieurs expositions ont complété et soutenu les informations fournies par le biais de ces conférences. Entre le 18 et le 22 septembre, l’Atrium de la Bibliothčque Gabrielle-Roy de la ville de Québec a été l’espace hôte d’une trčs belle exposition de photographies et d’objets du patrimoine roumain de Québec. Le 21 septembre, l’Agora du pavillon Desjardins de l’Université Laval a accueilli douze panneaux présentant divers aspects de la Roumanie et du bagage culturel des immigrants roumains de Québec. Finalement, le 24 septembre, dans l’Atrium du Musée de la Civilisation, c’était la journée de clôture de cette 3čme édition des Journées de la Culture roumaine ŕ Québec. Deux spectacles (organisés par M. Dan Trifan et M. Luigi Matei), une exposition interactive de photographies et d’artisanat, et une dégustation de gâteaux roumains se trouvaient au programme de cette derničre journée.

Sous le signe de la Francophonie

Les trois macro expositions organisées cet automne par la CRQ ont eu plusieurs modules thématiques dédiés ŕ la Francophonie: «La Roumanie – un pays francophone ?» (R. Plesu, A. Nogradi), «Bucarest – ville du XIe Sommet de la Francophonie» (F. Stoi), «La Roumanie dans le circuit touristique francophone» (C. Gerea, D. Gaspar Jebelean), «La langue roumaine et la langue française – les męme racines» (A. Nogradi), «Personnalités francophones d’origine roumaine» (C. Tibirna). Par la richesse de leur contenu, ces modules ont eu un impact important sur les visiteurs, visiblement intéressés d’apprendre pourquoi la Roumanie est considérée le premier pays francophone au monde n’ayant pas le français comme langue maternelle ou administrative. Des photographies, des cartes postales, des tableaux comparatifs et des statistiques, des cartes linguistiques, et des tableaux biographiques présentant diverses personnalités roumaines francophones (Émile Cioran, Eugčne Ionesco, Henri Coanda) – voilŕ quelques uns des matériaux qui ont pleinement attiré l’attention du public.

Les Roumains de Québec – citoyens ŕ part entičre ?

Bien diversifiés, les modules thématiques représentant les Roumains de la ville de Québec ont été les suivants: «La Communauté Roumaine de Québec en images» (G. Radu), «Les Roumains de Québec – implication active dans la société» (M. Olar et C. Maxim), «Différents… mais pas tant que ça» (C. Matei), «Le Foyer roumain… en Roumanie et ŕ Québec» (I. Nogradi), «Les fętes du calendrier modern» (A. Nogradi), «Objets de culte orthodoxe et iconographie byzantine» (A. Nogradi). Quelles sont-elles les valeurs culturelles et sociales des néo-Québécois d’origine roumaine ? Comment pensent-ils les partager avec d’autres membres de la société d’accueil ? En quoi ces valeurs – comme l’esprit de solidarité, l’importance de la famille et de l’éducation – peuvent-elles ętre utiles ŕ cette société ? Comment les Roumains de Québec ont-ils contribué ŕ la construction de cette ville tout au long de leur présence au Canada ? Et surtout comment les Roumains qui arrivent ŕ Québec peuvent-ils contribuer ŕ l’économie locale, ŕ la démographie et au paysage culturel de cette ville ? – voilŕ des questions auxquelles ces thčmes ont apportés des réponses. Le visiteur qui a eu la curiosité de parcourir les matériaux photographiques et informatifs de ces modules, a pu constater que l’immigration roumaine de Québec est une de qualité et qu’elle mérite d’ętre pleinement valorisée, notamment par les milieux économiques, car la majorité des Roumains sont francophones et plus de 80% d’entre eux sont détenteurs d’une haute qualification professionnelle.

Ouverture et échanges socioculturels

L’organisation des Journées de la Culture roumaine ŕ Québec est, entre autres, une maničre par laquelle la CRQ a voulu souligner son ouverture vers le milieu d’accueil. Il faut bien préciser que toutes ces activités ne constituent pas une maničre de contribuer ŕ un phénomčne de ghétoїsation intra communautaire - au contraire. Il s’agit d’une maničre saine de se présenter, de s’ouvrir aux autres et d’agir dans n’importe quelle société pluriculturelle et démocratique contemporaine, sans effacer les différences internes positives. Il est ainsi question d’un acte de communication inter communautaire qui a pour but de déconstruire des mauvaises informations et des préjugés préexistants. D’ailleurs, la présence des membres de l’extérieur de la communauté roumaine a été trčs forte cette année, et bien opportune ŕ des divers échanges. La derničre journée de cet événement d’envergure constitue en soi une preuve de la réussite de ce volet communicatif. Ainsi, le 24 septembre, au Musée de la Civilisation, les visiteurs ont été accueillis avec un énorme «colac» roumain (pain rond rituel). C’était, en effet, la maničre traditionnelle roumaine de leur dire «Soyez les bienvenu(e)s dans l’univers roumain !». Tout au long de la journée, des membres de la CRQ, y compris S.E. le Consul de la Roumanie ŕ Montréal, ont été présents et pręts non seulement ŕ informer mais ŕ recevoir ŕ leur tour de l’information. Il y a eu ainsi un permanent échange de connaissances et d’impressions diverses autour de la francophonie, de la famille, de la religion ou du tourisme, sans oublier le partage des «goűts roumains», car les gâteaux ont été particuličrement appréciés et «partagés».

La musique – langage universel

Les deux spectacles de clôture, le 24 septembre au Musée de la Civilisation, ont rassemblé des Roumains, des Québécois et des gens d’autres origines qui ont écouté ensemble des rythmes roumains, français ou de la musique internationale. Le directeur artistique, Dan Trifan nous a présenté les vedettes du jour: le duo flűte et guitare Valuri de Matase (Vagues Soyeuses) formé par Mircea Trifan et Terry Ellen Christophersen, bien connus dans le milieu artistique de la région, qui nous ont enchanté de nouveau, comme tant de fois par le passé, avec des pičces classiques roumaines et internationales; M. Imre Nogradi, qui a interprété des chansons folk et rock’n roll en roumain et en français; Ariane qui a interprété en français une pičce de «Les Choristes» et en roumain, une pičce bien connue d’O-Zone; Alexandru Tibirna, qui a joué des morceaux classiques de Beethoven et de «Les Choristes»; Marie-Sylvie Pronk, qui a joué au piano une trčs jolie chanson française; et Alicia Desrochers, qui nous a enchanté par une exécution impressionnante d’une danse moderne. En les remerciant pour la qualité de leur prestation artistique, la CRQ remercie aussi les organisateurs et le public pour sa présence. Souhaitons revoir ŕ l’avenir de telles activités qui sont ŕ la fois plaisantes et utiles pour ce que nous voulons construire ensemble dans la ville de Québec.

Alina Nogradi

Identitate românească şi francofonie

Zilele Culturii Româneşti la Celat, Universitatea Laval

La 21 septembrie 2006, la Departamentul de istorie al Facultăţii de litere din Universitatea Laval, a avut loc un ciclu de patru conferinţe şi mese rotunde, cu ocazia celei de a IIIa ediţii a Zilelor Culturii Româneşti la Québec. Manifestarea culturală românească a fost găzduită de Centrul de Studii pentru Limbi, Arte şi Tradiţii (CELAT), condus de Reginald Auger. Conferinţele şi mesele rotunde, grupate pe două axe tematice I. La Roumanie francophone şi II. Les Roumains dans le paysage interculturel, civique et social de Québec vin să se adauge la expoziţia românească, organizată în aceeaşi zi, în pavilionul Alphonse-Desjardins al Universităţii Laval.
Trebuie precizat în primul rând că centrul CELAT este un pol de excelenţă pentru cercetătorii în ştiinţe umane din toată lumea. El grupează deopotrivă profesori titulari de catedre de cercetare, profesori asociaţi şi studenţi în ciclurile II şi III. De-a lungul anilor, printre aceştia s-au numărat şi mulţi cercetători români, majoritatea veniţi prin filiera Agenţiei Universitare Francofone (AUF), Biroul pentru Europa Centrală şi Orientală şi Şcoala Doctorală de Ştiinţe Sociale din Bucureşti.
Cele patru conferinţe au fost un prilej pentru mine şi pentru colega mea, Alina Nogradi, membri ai CELAT şi ai CRQ, de a prezenta în faţa colegilor de departement, profesori, studenţi şi invitaţi, dar şi în faţa membrilor comunităţii române din Québec, câteva aspecte interesante despre dimensiunile francofone ale României. O latură a acestei filiaţii francofone este însăşi mobilitatea studenţească AUF la Universitatea Laval.
Prima conferinţă, "Roumanie - pays francophone", prezentată de colega noastră Alina Nogradi, a pus în evidenţă originea francofonă a acestei ţări est-europene, în egală măsură prin limba, istoria, cultura şi tradiţiile sale. A fost o bună ocazie pentru asistenţa de la Celat de a cunoaşte câte ceva despre istoricul CRQ şi despre activităţile desfăşurate de către acesta de-a lungul anilor.
Ce-a de a doua comunicare, "Francophonie et mobilité des étudiants roumains", prezentată de mine, s-a referit la absolvenţii şi la studenţii români aflaţi la doctorat la Universitatea Laval, cercetători veniţi în această prestigioasă instituţie de învăţământ universitar francofon din America de Nord prin intermediul Şcolii Doctorale AUF Bucureşti. Această comunicare a reprezentat de fapt un bilanţ al Şcolii, realizat de mine cu ocazia celui de-al XI-lea Sommet al Francofoniei din capitala României, manifestare de amploare ce a avut loc de curând.
Cea de-a treia comunicare, "Histoire de l’immigration roumaine ŕ Québec", prezentată de asemenea de mine, a dezvăluit participanţilor câteva elemente statistice interesante privind istoricul imigraţiei române în provincia Québec, date culese de către colega şi compatrioata noastră de la universitate, Fabiola Stoi, studentă la doctorat la departamentul de antropologie.
În sfârşit, ultima comunicare "Les Roumains de Québec - implication active dans la société", susţinută de către Alina Nogradi a dezvăluit publicului o prezenţă românească competentă în multiple domenii profesionale în societatea canadiană quebecoasă.
Deosebit de interesante mi s-au părut discuţiile ce au urmat după fiecare comunicare. Momente emoţionante am trăit atunci când soţii Alexandra şi Constantin Halchini şi d-na Ileana Discuţeanu, români imigraţi la Québec în anii totalitarismului comunist, şi-au depănat amintirile privind condiţiile în care au venit în Canada şi modul în care s-au integrat aici.
Am salutat prezenţa printre noi a profesorului nostru, d-nul Bogumil Koss, întors recent de la Bucureşti de la simpozionul internaţional organizat de catedra noastră şi de AUF Bucureşti, în perioada 12-16 septembrie 2006. De-a lungul carierei sale, d-nul Koss a îndrumat tezele de doctorat în ştiinţe umane a mai multor studenţi români de la Universitatea Laval iar de la înfiinţarea Şcolii Doctorale în 1994, a fost invitat în repetate rânduri să predea în acest centru de formare academică francofonă.
Colegii noştri, printre care Maria Mateoniu, au adus precizări noi privind tematica conferinţelor. Vincent Auzas şi Olga Zazulya, colegi de doctorat originari din Franţa şi respectiv din Ucraina, au creat o atmosferă agreabilă prin curiozitatea lor faţă de România şi faţă de valorile ei culturale.

Identité roumaine et francophonie

Les Journées de la Culture Roumaine ŕ Celat, Université Laval

Le 21 septembre 2006, au département d’Histoire de la Faculté des Lettres de l’Université Laval, a eu lieu un cycle de quatre conférences et des tables rondes, ŕ l’occasion de la IIIčme édition des Journées de la Culture Roumaine ŕ Québec. La manifestation culturelle roumaine a abritée par le Centre d’Études pour les Langues, Arts et Traditions (CELAT), dirigé par Reginald Auger. Les conférences et les tables rondes, groupées sur deux axes thématiques soit I. La Roumanie francophone et II. Les Roumains dans le paysage interculturel, civique et social de Québec, s’ajoutaient ŕ l’exposition roumaine organisée la męme journée ŕ l'Agora du pavillon Alphonse- Desjardins de l’Université Laval.
Il faut préciser tout d’abord que le centre CELAT est un pôle d’excellence pour les chercheurs dans les sciences humaines de partout dans le monde. Il regroupe des professeurs titulaires de chaires de recherche, des professeurs associés et des étudiants de IIe et de IIIe cycle. Au fil des années, parmi ceux-ci on a compté aussi plusieurs chercheurs roumains, la plupart venus par la filičre de l’Agence Universitaire de la Francophonie (AUF), le Bureau pour l’Europe Centrale et Orientale et l’École Doctorale en Sciences Sociales de Bucarest.
Les quatre conférences ont été une occasion pour moi et ma collčgue, Alina Nogradi, membres du CELAT et de la Communauté Roumaine de Québec (CRQ), de présenter devant les collčgues de département, professeurs, étudiants et invités, mais aussi devant des membres de la CRQ, quelques aspects intéressants concernant les dimensions francophones de la Roumanie. Une dimension de cette filiation francophone est męme la mobilité étudiante AUF de l’Université Laval.
La premičre conférence, «Roumanie - pays francophone», présentée par notre collčgue Alina Nogradi, a mis en évidence l’origine francophone de ce pays est-européen, de par sa langue, son histoire, sa culture et ses traditions. Cela a été une bonne occasion pour l’assistance du CELAT d’apprendre davantage sur l’histoire de la CRQ et sur ses activités déroulées au fil des années.
La deuxičme communication, «Francophonie et mobilité des étudiants roumains», présentée par moi męme, a fait référence aux diplômés et aux étudiants au doctorat de l’Université Laval, chercheurs venus dans cette prestigieuse institution d’ enseignement universitaire francophone de l’Amérique de Nord par le biais de l’École Doctorale AUF Bucarest. Cette communication a représenté en fait un bilan de l’École, ŕ l’occasion du XIe Sommet de la Francophonie qui s’est déroulé récemment dans la capitale de la Roumanie. La troisičme communication, «Histoire de l’immigration roumaine ŕ Québec», présentée également par le sous-signé, a dévoilé aux participants quelques éléments statistiques intéressants sur l’évolution de l’immigration roumaine dans la province de Québec, données cueillies par notre collčgue d’université et compatriote, Fabiola Stoi, étudiante au doctorat au département d’anthropologie.
La derničre communication «Les Roumains de Québec - implication active dans la société», présentée par Alina Nogradi, a dévoilé au public une présence roumaine compétente dans des multiples domaines professionnels dans la société canadienne québécoise.
Extręmement intéressantes ont été les discussions qui ont suivi chaque communication. Nous avons vécu des moments émouvants lorsque la famille Alexandra et Constantin Halchini et Mme Ileana Discuteanu, Roumains immigrés ŕ Québec dans les années du totalitarisme communiste, nous ont dévoilé des souvenirs entourant les conditions de leur arrivée au Canada et comment ils se sont intégrés ici.
Nous avons salué la présence parmi nous de notre professeur, M. Bogumil Koss, récemment revenu de Bucarest, du symposium international organisé par notre chaire et par l’AUF Bucarest, durant la période 12-16 septembre 2006. Tout au long de sa carričre, M. Koss a dirigé les thčses de doctorat en sciences humaines de plusieurs étudiants roumains ŕ l’Université Laval et depuis la fondation de l’École Doctorale en 1994, a été invité maintes fois pour enseigner dans ce centre de formation académique francophone.
Nos collčgues, parmi lesquels Maria Mateoniu, ont apporté des précisions nouvelles concernant la thématique des conférences. Vincent Auzas et Olga Zazulya, collčgues au doctorat originaires de la France et respectivement de l’Ukraine, ont créé une atmosphčre agréable par leur curiosité manifestée pour la Roumanie et ses valeurs culturelles.

Cezar Banu

Vedere de culise

Spectacolele artistice din cadrul Zilelor culturii româneşti la Québec, ediţia a 3-a, 2006

"Este mult mai dificil să desfaci o prejudecată decât un atom" (Albert Einstein)

Activităţile „de culise” pentru spectacolele artistice ale ediţiei a 3-a a Zilelor culturii româneşti la Québec au început încă de la sfârşitul ediţiei a 2-a, când s-au „filtrat” cele bune şi cele rele. Concret însă, s-a început în iulie 2006.
După negocieri destul de lungi cu impresari din România şi cu două-trei trupe de pop-rock din Toronto, punând cap la cap resursele artistice din Québec cu cele din Montréal, s-a văzut că avem suficient material pentru 2-3 spectacole chiar.
Găsirea unei săli de spectacole care să găzduiască şi cocteil-ul de deschidere a Zilelor culturii şi spectacolul şi seara românească pentru dimensiunile proiectate pentru anul acesta a fost un adevărat maraton. Negocieri cu aproape o duzină de parteneri ne-a adus până la urmă la formula biblioteca Gabrielle-Roy şi Centre Horizon, formulă care ne-a permis să avem avantajele unui loc excelent pentru cocktail şi spectacol, elegante şi profesional dotate, pe de o parte, şi libertatea de organizare a serii româneşti pe gusturile şi conform obiceiurilor specifice românilor. În acelaşi timp însă, având două amplasamente în grijă, sarcinile echipei tehnice s-au complicat destul de mult, având de asigurat sonorizarea la Centre Horizon, probele de sunet şi repetiţiile la spectacolul de la Gabrielle-Roy plus deplasarea şi reinstalarea muzicienilor între cele două amplasamente.
Singura soluţie pentru a face faţă unei asemenea provocări a fost o planificare în avans în detaliu a activităţilor, însuşită de toţi artiştii şi mai ales de membrii echipelor tehnice. Astfel, instalarea echipamentelor la Centre Horizon, probele de sunet şi repetiţiile la biblioteca Gabrielle-Roy, stabilirea detaliilor de regie de lumini şi scenă au fost gata aproape ca în planificare (?! ... ajutaţi şi de o prelungire a cocteilului de deschidere şi după negocieri aprinse pentru timpul de repetiţie între regia de platou şi artişti !!). Nu am mai avut însă timp să conectăm o cameră video pentru ”close-up”–uri şi pentru culise şi una, două alte detalii uitate… ne vom revanşa la petrecere ...
Şi, în final, cu emoţii de toate părţile, cu artiştii în culise pregătiţi să invadeze scena, cu prezentatorii punându-şi de acord textul în română şi franceză, cu inginerii de sunet şi lumini în cabină, cu regia de platou “aproape” pregătită pentru mişcările de scenă, cu trei cameramani cu ochii şi camerele pe tot ce mişcă, cu sala plină de spectatori români, quebecoazi, oficialităţi şi jurnalişti, şi cu un director artistic în pragul infarctului, cei doi prezentatori, Cristina Bucur şi Cristi Bucur intră pe scenă şi spectacolul începe.
Experienţa lui Cristi şi dezinvoltura Cristinei, se impun din primele secunde. Prin prezentarea lor, ei reuşesc să creeze suspansul necesar pentru ca primul număr să înceapă. Grupul Valuri de Mătase aduce pe scenă surpriza participării clarinetistei Marie-Eve Simard, profesoară la Conservatorul din Rimouski şi la cel din Québec, membră a orchestrei simfonice din Québec. Ei mai aduc surpriza de a fi acompaniaţi de Nicolae Mărgineanu la ţambal şi Sergiu Popa la acordeon, din orchestra Virtuozii din Montréal. Şi, surpriza de conţinut, în premieră absolută, piese de pe viitorul lor album, dintre care, piesa de început, cunoscuta şi inconfundabila doină românească transportă audienţa pe sunetele clarinetului şi a flautului departe, pe plaiurile universului mioritic, undeva între Tisa, Carpaţi, Dunăre, Nistru şi Marea Neagră.
Nu se sting bine aplauzele şi ritmul se schimbă radical, cu strigături neaoşe din nordul Moldovei care preced o bătută moldovenească, în care clarinetul lui Marie-Eve Simard şi flautul lui Terry Ellen Christophersen cântă ca un singur instrument, pe ritmul bass-ului electric al lui Mircea Trifan, completat magistral de ţambal şi acordeon. Grupul îşi confirmă în continuare valoarea, un alt dans popular românesc şi o piesă de origine sârbească al căror aranjament şi interpretare originală surprinde sala. Spectacolul a început deci cu dreptul.
Prezentatorii revin pe scenă pentru a prezenta orchestra Virtuozii din Montréal – Nicolae Mărgineanu, ţambal şi director artistic al orchestrei, Petrică Zapalschi – clarinet, fluier şi saxofon, Vasile Zapalschi – clarinet, caval, tilincă şi voce, Nelu Feher – contrabas, Sergiu Popa – acordeon, Veronica Ungureanu – vioară şi voce, Adrian Ungureanu - nai, Călin Moroşanu – chitară. Costumele, intrumentele şi mai ales muzica ”virtuozilor”, transformă Auditoriul Joseph Lavergne într-un spaţiu exclusiv de muzică populară românească autentică.
Abia stăpânind aplauzele, prezentatorii reuşesc să îl prezinte pe umoristul Viorel Gaiţă care de la „Lumea lui Gaiţă”, de la ProTV, a migrat spre ”Lumea lui Qué Bec”, terminus ”Mont Réal”. Glumele lui, în afară de aciditatea specifică, au umorul rafinat şi elaborat de un adevărat maestru al cuvintelor, care menţine spectatorii în hohote de râs în egală măsură în franceză şi în română.
Vocea caldă şi chitara lui Imre Nogradi, transportă publicul apoi în muzica lui Joe Dassin şi muzica folk românească.
Între timp, în spatele cortinei, echipa de platou schimbă decorul, pentru că urmează pianista Cristina Iluţiu, care ne-a asigurat de participarea sa încă din luna iunie de la Miss Diaspora - Montréal.
Repertoriul prezentat, classic, jazz şi compoziţie proprie (muzică de film) schimbă brusc atmosfera sălii, sunetul şi interpretarea Cristinei ne duc cu gândul la marii noştri pianişti contemporani ca Radu Lupu sau Dan Grigore care îşi găsesc, uite, un legitim continuator al artei lor pe meleaguri canadiene.
Surprizele continuă, pentru că pe scenă vine Ariane Roberto, 13 ani, din Québec, care cu o voce şi cu o interpretare de o extremă sensibilitate dă glas piesei ”Les Choristes”, în acordurile pianului Cristinei Iluţiu. În aplauzele publicului Ariane se retrage în culise, dar prezentatorii o readuc pe scenă, pentru că au aflat că Ariane cântă şi în româneşte (ea vorbind în familie doar engleza şi franceza)… şi astfel, întreaga sală participă aplaudând pe ritmurile piesei „Dragostea din Tei” a grupului O-Zone.
În spatele cortinei se schimbă din nou decorul, şi după ce prezentatorii domolesc aplauzele, ei prezintă ansamblul HORA de dansuri folclorice româneşti. Copiii din ansamblul lui Florin Sălăjan, în costume tradiţionale, intră pe scenă şi ne oferă un spectacol magnific de dans românesc. Mişcările, feţele lor luminate de zâmbete, paşi perfect sincronizaţi ai perechilor te conving pe loc că DANSUL POPULAR ROMANESC (cu majuscule) este marea lor pasiune, deşi majoritatea dintre ei sunt născuţi pe alte meleaguri decât cele româneşti.
În timp ce prezentatorii pregătesc audienţa pentru numărul următor, echipa tehnică stabileşte recordul de timp în schimbarea de decor. Pentru că urmează Mariana Iluţiu, interpreta de muzică populară românească, acompaniată de Virtuozii din Montréal.
Ea cântă, şi cântă din suflet, coborând în picioarele goale de pe scenă în sală, printre spectatori, ca să aducă muzica ei şi mai aproape de cei care o ascultă. Şi cântă despre dorurile românului, dar mai ales ale românului care a ales să trăiască departe de meleagurile natale. Sala emoţionată o recheamă pe scenă încă o dată.
Nici nu apucă bine omu’ să îşi şteargă lacrimile de emoţie şi iar vine Gaiţă care prelungeşte supliciul emoţional prelungind lacrimile, dar de râs de această dată construcţia glumelor lui este atât de densă în poante, încât abia apuci să îţi tragi sufletul între hohote de râs. Divagaţiile lingvistice, conotaţiile, sensurile multiple ale cuvintelor în franceză sau în română, sunt armele cu care el ţinteşte râsul, strecurând însă subtil şi fără greş, un mesaj critico-umoristic acid care ajunge întotdeauna la ţintă – experienţele de imigrant român în Québec îi oferă aici un teren infinit de inspiraţie...
Ultimul număr din spectacol este o succesiune de dansuri ale ansamblului HORA – o revelaţie artistică fără precedent în Auditoriul Joseph Lavergne. Şi, un final de zile mari, cu toţi artiştii pe scenă, în aplauzele la scenă deschisă ale unei săli în picioare care nu se poate decide să plece. Şi directorul artistic din nou în pragul infarctului, de bucurie de data aceasta ...
Partea a doua, Seara românească, în marea sală Dalpé de la Centre Horizon, gazda obişnuită a sărbătorilor românilor din Québec, începe cu sala deja aranjată, echipamentele de sunet şi lumină deja instalate. O scurtă probă de sunet şi muzicienii se declară mulţumiţi, constatând o ameliorare evidentă faţă de ediţia anterioară. Experienţa anilor trecuţi şi ceva costuri suplimentare şi-au spus cuvântul. Cântecele de suflet’, “de petrecere” sau “de pahar” ale Marianei Iluţiu, recitalurile de virtuozitate ale celor de la Virtuozi din Montreal, dansatorii lui Florin Sălăjan, şi prezenţa vocii inedite a D-nului Radu Jorj dau serii o notă de excelenţă artistică prin variaţie şi calitate.
Bucătăria românească, vinul de reţetă românească făcut însă la Québec la Vignoble Bourg Royal şi dansurile românilor îi pun la grea încercare pe participanţii quebecoazi, mai puţin obişnuiţi cu petrecerile maraton ale românilor în care mâncarea, dansul, băutura, muzica şi glumele se succed fără întrerupere până după miezul nopţii.
Până şi cei veniţi să stea doar “de protocol” pentru 10-15 minute, nu se hotărăsc să plece decât după câteva ore bune de degustare a preparatelor culinare, vinului şi mai ales a unei imersiuni intense în câteva reprize bune de dans.
Ultima zi a Zilelor culturii româneşti la Quebec, pe 24 septembrie, a avut loc la Musée de la civilisation. În afară de expoziţii de artă populară, costume, preparate culinare tradiţionale româneşti, a avut loc şi un spectacol artistic în două părţi. Grupul Valuri de Mătase, Ariane Roberto şi Imre Nogradi au evoluat pe scenă alături de “artişti în iarbă” din comunitatea română din Québec dar nu numai. Spectacolul de la Musée de la Civilisation a creat pentru cei prezenţi o atmosferă familiară, destinsă, prezenţa copiilor fiind extrem de bine primită de public.
Au evoluat în spectacol copiii Alexandru Ţîbîrnă – pian, Marie-Sylvie Pronk – pian şi Alicia Desrochers - dans modern, sub îndrumarea şi coordonarea celor de la Valuri de Mătase, Imre şi Alina Nogradi şi a coordonatorului şi prezentatorului spectacolului, Dan Trifan.
...Şi uite aşa se demonstrează că până şi prejudecăţile de care Einstein se plângea pot fi depăşite (nu că ale noastre nu ar exista), acolo unde oamenii doresc realmente acest lucru. Desfăşurarea Zilelor culturii româneşti la Québec face pe deplin dovada. Participarea masivă a publicului, prezenţa unor înalte oficialităţi, jurnalişti şi personalităţi, şi nu în ultimul rând a unor artişti localnici de origine quebecoază sau americană, este un semn de apreciere a românilor din Québec şi a culturii lor. Ecourile evenimentelor în Québec, Canada şi România încă mai persistă. Radio România Internaţional, TVR, jurnalişti din Québec, din presa din România şi din diaspora românească continuă să ceară informaţii despre Zilele culturii româneşti la Québec. Mai mult, disponibilitatea unor organisme şi organizaţii guvernamentale şi non-guvernamentale de a sponsoriza activităţile românilor din Québec este nu numai un semn de apreciere dar şi o încurajare de a continua. Şi un semn că românii au convins deja că au enorm de oferit societăţii care i-a adoptat.
Zilele culturii româneşti la Québec atestă existenţa unui fenomen artistic românesc în dezvoltare în Québec, mai precis a fenomenului artistic al românilor din Québec, care, pe de o parte, păstrează intact fenomenul cultural românesc autentic, ca pe o moştenire de preţ şi de suflet. Acestuia i se adaugă dimensiuni noi prin prisma convieţuirii într-o societate prin excelenţă multiculturală, în care dialogul inter-culturi adaugă conţinut nou, valenţe noi, valori noi.

Dan Lazăr Trifan
Director artistic al Zilelor culturii româneşti la Québec, ediţia 2006

Vue de coulisses

Spectacles artistiques lors des Journées de la culture roumaine ŕ Québec, 3e édition, 2006

«Il est plus difficile de briser un préjugé qu'un atome» (Albert Einstein)

Les activités «de coulisses» pour les spectacles artistiques lors de la 3čme édition des Journées de la culture roumaine ŕ Québec ont commencé ŕ la fin de la 2čme édition quand nous avons «filtré» les bonnes et les mauvaises choses pour le futur. Toutefois, concrčtement nous avons commencé en juillet 2006.
Aprčs des négociations assez tordues avec des agents de la Roumanie et avec quelques groupes de pop-rock de Toronto, mettant ensemble les ressources de Québec et de Montréal on s’est rendu compte qu’elles sont amplement suffisantes męme pour plus d’un seul spectacle.
Trouver une place pour le cocktail d’ouverture, le spectacle et la soirée roumaine, aux dimensions projetées de l’événement, a été un vrai marathon. Des négociations avec une douzaine de partenaires nous ont conduit finalement vers la formule Bibliothčque Gabrielle-Roy et Centre Horizon, formule qui nous a permis d’avoir, d’une part, une excellente place pour le cocktail et spectacle, élégante et professionnellement équipée, et d’autre part, la liberté d’organiser la soirée aux goűts et selon les coutumes spécifiques des Roumains. En męme temps, ayant deux emplacements en charge, les tâches de l’équipe technique sont devenus assez lourdes, devant assurer la sonorisation au Centre Horizon pendat les tests de son et la pratique pour le spectacle ŕ Gabrielle-Roy, en plus de déplacer et réinstaller les musiciens entre les deux édifices.
La seule solution pour un tel défi a été une planification d’avance, en détail, de toutes les activités, bien connue par les artistes et plus important encore, par les équipes techniques. De cette maničre l’installation des équipements au Centre Horizon, les tests de son et la pratique des artistes ŕ la Bibliothčque Gabrielle-Roy se sont déroulés presque comme planifié (?! ŕ l’aide aussi de la prolongation du cocktail et des vives négociations avec les artistes concernant leur temps de pratique…). Mais, hélas, il n’y avait plus de temps pour installer une caméra vidéo pour des «premiers plans» et pour les coulisses, aussi quelques autres petits détails oubliés – on va se revancher lors de la soirée.
Finalement, dans un état généralisé de stress , avec les artistes dans les coulisses pręts ŕ envahir la scčne, les présentateurs mettant d’accord les versions française et roumaine de leur textes, les ingénieurs de son et éclairage dans leurs cabines, la régie de plateau «presque» préparée pour les changements de décor, les trois caméramans les yeux rivés sur tout ce qui bougeait, la salle pleine de spectateurs roumains, québécois, représentants des autorités de Québec et de la Roumanie, journalistes, et un directeur artistique sur le point de faire une crise cardiaque, les deux présentateurs, Cristina Bucur et Cristi Bucur entrent en scčne et le spectacle commence.
L’expérience de Cristi et la désinvolture de Cristina s’imposent du premier coup. Par leur présentation ils réussissent ŕ créer le suspense avant le premier numéro. Le groupe «Valuri de Matase» nous réserve toute une surprise avec la participation de la clarinettiste Marie-Eve Simard, du Conservatoire de Rimouski et Québec, membre de l’Orchestre Symphonique de Québec ainsi que la présence de Nicolae Margineanu au cymbalum et de Sergiu Popa de l’Orchestre «Les Virtuoses de Montréal» ŕ l’accordéon. Et une autre surprise, cette fois ci dans le répertoire - en premičre absolue, des pičces de leur futur CD, dont l’inconfondable «doina» roumaine, font transporter l’audience aux sons de la clarinette et de la flűte, quelque part entre Tissa, Carpates, Danube, Nistre et la Mer Noire.
Les applaudissements ne finissent męme pas que le rythme change, avec des «strigaturi» (courts vers humoristiques, véritablement "criés") du nord de la Moldavie qui débutent une «batuta» de Moldavie. La clarinette de Marie-Eve et la flűte de Terry Ellen jouent comme un seul instrument au rythme de la basse électrique de Mircea Trifan magistralement renforcé par le cymbalum et l’accordéon. Le groupe confirme sa valeur artistique avec l’interprétation d’une autre danse roumaine et une pičce serbe dont l’arrangement et l’interprétation originale surprennent le public. Le spectacle est donc sur la bonne route!
Les présentateurs reviennent sur scčne pour présenter l’orchestre «Virtuozii din Montréal» - Les Virtuoses de Montréal - Nicolae Margineanu, cymbalum et directeur artistique de l’orchestre, Petrica Zapalschi – clarinette, flute ŕ bec et saxophone, Vasile Zapalschi – clarinette, chalumeaux et voix, Nelu Feher – contrebasse, Sergiu Popa – accordéon, Veronica Ungureanu – violon et voix, Adrian Ungureanu - flűte de pan, Calin Morosanu – guitare.
Leurs costumes, leurs instruments et surtout la musique des «virtuoses» transforment l’Auditoire Joseph Lavergne dans un espace exclusive de musique traditionnelle roumaine authentique.
Les présentateurs, arrivant ŕ peine de calmer les applaudissements, présentent l’humoriste Viorel Gaita, qui a migré de l’émision «Lumea lui Gaita» (Le monde de Gaita) de ProTV (Roumanie) vers «Le monde de Qué Bec terminus Mont Réal».
Ses blagues, de petites histoires, ont une acidité spécifique mai aussi l’humour raffiné d’un vrai maître des paroles qui tient la salle dans des éclats de rire continus, qu’il parle en français ou en roumain.
La voix chaleureuse et la guitare d’Imre Nogradi portent par la suite le public ŕ travers la musique de Joe Dassin et la musique folk.
Pendant ce temps, derričre le rideau l’équipe de plateau change le décor, parce que ce sera le tour de la pianiste Cristina Ilutiu, qui nous a assuré de sa présence lors du spectacle Miss Diaspora, en juin dernier ŕ Montréal.
Son répertoire classique, jazz et compositions personnelles (musique de film) change l’atmosphčre tout d’un coup dans la salle, le son et l’interprétation de Cristina nous rapellent nos grands pianistes contemporaines Radu Lupu ou Dan Grigore qui, voilŕ, trouvent un fier successeur dans leur art ici, en terre canadienne.
Les surprises continuent car voici maintenant sur scčne Ariane Roberto, 13 ans, de Québec, qui, par une interprétation d’une sensibilité extręme, donne voix ŕ la pičce «Les Choristes» dans les accords de piano de Cristina Iluţiu. Sous les applaudissements nourris du public, Ariane tire sa révérence mais les présentateurs la rappellent, car ils ont appris qu’Ariane chante aussi en roumain (ses langues couramment parlées étant le français et l’anglais) … et voilŕ la salle entičre qui participe applaudissant sur les rythmes de la pičce «L’amour sous un tilleul» du groupe O-Zone.
Pendant ce temps derričre le rideau c’est le changement de décor de nouveau, et ŕ la fin des applaudissements c’est l’ensemble de danses folkloriques HORA qui fait son entrée. Les enfants de l’ensemble de Florin Salajan, habillés en costumes traditionnels, transforment la scčne dans un spectacle magnifique de danse roumaine. Leurs mouvements, leurs visages éclairés par le sourire, les pas de danse parfaitement synchronisés des couples nous persuadent que la DANSE FOLKLORIQUE ROUMAINE (en majuscules) est leur grande passion, męme si la majorité d’entre eux ne sont pas nés en Roumaine.
Pendant que les présentateurs préparent l’audience pour le numéro suivant, l’équipe technique établit le record de temps dans le changement de décor. Parce que c’est Mariana Ilutiu qui s’en vient, l’interprčte de musique folklorique roumaine, accompagnée par les Virtuoses de Montréal.
Elle chante, avec la voix mais surtout avec son âme, en descendant de la scčne dans la salle parmi les spectateurs pied nus, pour apporter sa musique encore plus prčs des gens. Et elle chante des nostalgies, mais surtout la nostalgie et le mal du pays des Roumains qui ont choisi de vivre ailleurs. Les gens, visiblement émus, ne la laissent pas partir.
On n’a męme pas le temps de cacher ses larmes que l’humoriste Gaita se pointe de nouveau sur scčne, voilŕ qui prolonge le supplice émotionnel avec d’autres larmes, mais de rire cette fois-ci, la «construction» de son humour est si riche en pointes qu’on trouve ŕ peine le temps de respirer entre les éclats de rire. Ses «divagations» linguistiques, ses connotations, les sens multiples des mots en roumain ou en français sont les armes qui déclenchent les éclats de rire, en faisant passer subtilement et sans faute, un message critique-humoristique-acide trčs clair les expériences d’un immigrant roumain ŕ Québec font trčs bien l’affaire comme source d’inspiration humoristique…
Le dernier numéro du spectacle est une succession de danses de l’ensemble HORA – une vraie révélation artistique, sans précédant pour l’Auditorium Joseph Lavergne. Et un final de grands jours, avec tous les artistes sur scčne, sous les applaudissements prolongés de toute une audience débout, qui ne veut pas quitter. Et le directeur artistique de nouveau sur le point d’une crise cardiaque – ŕ cause de la joie cette fois-ci.
La deuxičme partie, la Grande Soirée Roumaine, dans la grande salle Dalpé du Centre Horizon, l’hôte habituel des fętes «ŕ la roumaine», commence avec la salle déjŕ préparée, décorée, les équipements de son et d’éclairage en place. Un court test de son et les musiciens se déclarent contents et constatent une évidente amélioration par rapport ŕ la derničre fois. L’expérience du passé et quelques coűts supplémentaires y ont bien contribué.
Les chansons «de cśur» ou «autour d’un verre» de Mariana Ilutiu, les «récitals» de virtuosité des Virtuoses de Montréal, les danseurs de Florin Salajan, la présence de la voix de M. Radu Jorj donnent ŕ la soirée une note d’excellence artistique, par diversité et qualité.
La cuisine roumaine, le vin ŕ la roumaine mais produit ŕ Québec au Vignoble Bourg Royal et les danses roumaines sont des vrais défis pour nos amis québécois, moins habitués avec la maničre «ŕ la roumaine» de faire la fęte, oů la cuisine, la danse, le vin, la musique et les blagues se succčdent sans cesse jusqu’ŕ minuit et męme aprčs.
Męme ceux qui pensaient assister seulement au «protocole» pour une quinzaine de minutes ne peuvent pas se décider de quitter qu’aprčs quelques bonnes heures de dégustation des plats roumains, vin et surtout aprčs quelques reprises intenses de danse.
La derničre des Journées de la culture roumaine ŕ Québec, le 24 septembre, a lieu au Musée de la civilisation. Outre les expositions d’art populaire, costumes traditionnels, cuisine roumaine, un spectacle artistique en deux parties a eu lieu. Le groupe Valuri de Matase, Ariane Roberto et Imre Nogradi ont partagé la scčne cette fois ci avec des «artistes en herbe» de la communauté roumaine de Québec et des alentours.
Le spectacle du Musée de la civilisation s’est déroulé dans une atmosphčre trčs familiale, détendue, la présence des enfants étant extręmement bien reçue par le public.
Dans le spectacle on évolué les enfants Alexandru Tibirna – piano, Marie-Sylvie Pronk – piano et Alicia Desrochers - danse moderne sous la coordination et les conseils des membres du groupe Valuri de Matase, Imre et Alina Nogradi et le coordonateur et présentateur du spectacle, Dan Trifan.
…Et voilŕ la preuve que męme les préjugés (dans la phrase d’Einstein) peuvent ętre brisés (ŕ ne pas comprendre que les nôtres n’existent pas) lŕ ou les gens le veulent réellement. Le déroulement des Journées de la culture roumaine ŕ Québec en témoigne pleinement.
La participation massive du public, la présence des personnalités politiques, représentants gouvernementaux du Québec et de la Roumanie, journalistes, et męme des artistes québécois, c’est un signe d’appréciation envers les Roumains de Québec et leur culture. Les échos ŕ Québec et au Québec, au Canada et en Roumanie persistent encore. La Radio Roumanie International, des journalistes de Québec et de la presse de Roumanie et de la diaspora roumaine continuent de demander des informations sur les Journées de la culture roumaine ŕ Québec. De plus, l’offre des organismes gouvernementaux et non-gouvernementaux de commanditer les activités des Roumains de Québec est non seulement un signe d’appréciation mais un encouragement de continuer. Cela montre que les Roumains ont déjŕ prouvé qu’ils ont énormément ŕ offrir ŕ la société qui les a adoptés.
Les Journées de la culture roumaine ŕ Québec confirment l’existence d’un phénomčne artistique roumain en plein développement, plus précisément le phénomčne artistique des Roumains de Québec. Il préserve intact le bagage culturel roumain authentique, comme un précieux héritage d’âme tout en y ajoutant des nouvelles dimensions, conséquence de la vie dans une société multiculturelle par excellence oů le dialogue inter-cultures apporte un nouveau contenu, des nouvelles valences, des nouvelles valeurs.

Dan Lazar Trifan
Directeur artistique des Journées de la culture roumaine ŕ Québec, édition 2006

Dan Lazăr Trifan

Zilele culturii româneşti la Quebec – zile deosebite

Românii sunt un popor ce trebuie cunoscut, asta fără nici o îndoială. Cultura lor originală şi unică, tradiţiile strămoşeşti şi voia bună vă trezesc curiozitatea şi vă îndeamnă să-i cunoaşteţi mai bine. Animată de dorinţa de a se face cunoscută şi de a comunica, comunitatea română aduce la Quebec un aer de exotism, plin de viaţă şi căldură. Cu toate că au conservat multiple tradiţii de secole, românii sunt oameni deschişişi talentaţi în multe domenii. Asistând la spectacolul organizat de comunitatea română, am fost foarte impresionat de energia dansatorilor, de vocea minunată a cântăreţelor şi de îndemânarea excepţională a muzicienilor, unii mai talentaţi decât alţii. Toată această energie vă transmite cu siguranţă pofta de a dansa, de a cânta şi a de a vă amuza. Din fericire, românii nu se culcă devreme ! După o excelentă cină tradiţională asortată cu un vin delicios din producţia proprie (un alt talent al românilor), nu poţi să nu te prinzi în horă şi să dansezi, atât pe muzica tradiţională cât şi pe cea modernă. Este foarte plăcut să vezi o comunitate în care tineri şi vârstnici se adună pentru a celebra mândria originii lor şi pentru a-şi aminti că unul din cele mai importante lucruri în viaţă este să te distrezi.

Journées de la culture roumaine ŕ Québec - des journées pas comme les autres !

Les Roumains, un peuple ŕ découvrir, il n’y a aucun doute sur ce point. Leur culture originale et unique, leurs traditions centenaires et leur joie de vivre vous donnent le goűt d’en savoir plus ŕ leur sujet. Animée d’un fervent désir de communiquer et de se faire connaître, la communauté roumaine apporte au Québec un vent d’exotisme rempli de vie et de chaleur. Bien qu’ils aient conservé de multiples traditions depuis d’innombrables générations, ils n’en sont pas moins des gens ouverts d’esprit, possédant de nombreux talents dans multiples domaines. En effet, aprčs avoir assisté au spectacle organisé par la communauté, je fus trčs impressionné par l’entrain des danseurs, par la voix gracieuse des chanteuses ainsi que par le doigté exceptionnel des musiciens, tous aussi talentueux les uns que les autres. Toute cette énergie vous transmet ŕ coup sűr le goűt de danser, de chanter et de vous amuser. Heureusement, les Roumains ne sont pas des couche-tôt ! Aprčs un excellent repas traditionnel agrémenté d’un délicieux vin fait de leurs propres mains (un autre talent que possčdent les Roumains), on ne peut s’empęcher d’entrer dans la ronde et danser, autant sur de la musique traditionnelle roumaine que sur de la musique actuelle. Il est beau de voir une communauté oů les jeunes et les plus âgés se rassemblent pour célébrer la fierté de leurs origines et se rappeler qu’une des choses les plus importantes dans la vie, c’est de s’amuser.

Julian Garneau

Impresii

Am fost impresionată de calitatea, coerenţa şi impactul manifestărilor Comunităţii Române din Quebec, de modul în care ele au fost concepute şi realizate, de implicarea şi coeziunea românilor-quebecoazi care au dat viaţă acestui proiect, şi, nu în ultimul rând, de căldura şi ospitalitatea cu care v-aţi primit oaspeţii.
Prietenia faţă de membrii societăţii de adopţie şi deschiderea manifestată în cadrul Festivalului faţă de specificul ţării de reşedinţă, ca şi proiecţiile artistice tipic româneşti ale unor interpreţi de prestigiu, m-au onorat ca Ambasador şi m-au încântat ca spectator.
Păstrez amintirea multor momente speciale de la deschiderea oficială, de la spectacolul de gală sau de la marea seară românească. Ştiu că entuziasmul meu a fost împărtăşit nu doar de oficialii locali care mi-au stat alături, ci şi de conaţionalii noştri modeşti, adesea anonimi dar mereu cu suflet mare, aflaţi în public sau aflaţi la datorie, acolo unde era nevoie de ei pentru ca totul să iasă bine. Toate acestea îmi dau încredere, energie şi speranţă pentru viitor, spre solidarizarea eforturile membrilor comunităţii româneşti din Canada.
Sunt convinsă că “Zilele Culturii Române” vor fi apreciate nu doar ca simple sau remarcabile reuşite locale, pentru că ele reprezintă deja argumente solide privind rolul - din ce în ce mai bine conturat - pe care comunitatea româno-canadiană, în ansamblul său, îl poate juca în dinamizarea relaţiilor noastre bilaterale.
Vă urez multe şi minunate ediţii ale Festivalului !

Elena Sava Ştefoi, Ambasadoare extraordinară şi plenipotenţiară a României

Programul bogat şi original, activităţile diverse adresându-se în acelaşi timp şi membrilor Comunităţii Române şi populaţiei Québec-ului în general, organizatorii entuziaşti şi motivaţi, iată caracteristicile principale pe care eu le reţin din acest eveniment care a fost, repet, o excelentă ocazie de a aprofunda cunoştinţele noastre despre o cultură bogată şi deschisă spre lume.
Comunitatea Română din Québec poate fi mândră de această reuşită, ca de altfel organizatorii săi şi benevolii care merită felicitările cele mai călduroase. Comunitatea Română din Québec, prin implicarea sa în viaţa socială şi culturală a Capitalei, constituie un bun exemplu de integrare în societatea quebecoază.
Sincere felicitări.

Sam Hamad, Deputat de Louis-Hébert şi Preşedinte al Comisiei de Finanţe publice

Un cuvânt pentru a vă mulţumi pentru această frumoasă duminică petrecută în compania Comunităţii Române. Am aflat foarte multe despre ţara voastră de origine şi aţi demonstrat încă o dată dinamismul comunităţii voastre. Vă urez mult succes în organizarea viitoarelor activităţi.

Michčle Pérusse, Responsabilă de proiecte, Serviciul de acţiune culturală şi de relaţii cu publicul, Muzeul Civilizaţiei

Impressions

J’ai été impressionnée par la qualité, la cohérence et l’impact des activités de la Communauté Roumaine de Québec, par la maničre dont les événements étaient conçus et mis en pratique, par l’implication et par la cohésion des Roumains de Québec, qui ont su faire vivre un tel projet, et par la chaleur et l’hospitalité manifestées envers vos invités.
L’amitié envers les membres de votre société d’adoption et l’ouverture manifestée durant ce Festival vers le spécifique du nouveau pays de résidence, ainsi que les prestations typiquement roumaines de quelques artistes de prestige, tous ces aspects m’ont honoré en tant qu’Ambassadrice et m’ont procuré du plaisir en tant que spectatrice.
Je garde dans ma mémoire plusieurs moments spéciaux de la cérémonie officielle d’ouverture, du spectacle et de la grande soirée roumaine. Je sais que mon enthousiasme était partagé non pas seulement par les personnes officielles de la ville de Québec mais aussi par nos concitoyens modestes, le plus souvent anonymes mais au grand cśur, se trouvant dans la salle ou en faisant leur devoir, de sorte que tout soit parfait. Toutes ces pensées me donnent de la confiance, de l’énergie et de l’espoir dans la solidarisation des efforts de la communauté roumaine du Canada.
Je suis persuadée que les «Journées de la Culture roumaine» seront appréciées non seulement comme simples ou remarquables réussites sur un plan local, mais comme des arguments solides soulignant le rôle – de plus en plus visible – que la communauté roumaine du Canada pourrait jouer dans la dynamisation de nos relations bilatérales.
Je vous souhaite de nombreuses et merveilleuses éditions de ce Festival !

S.E. Elena Sava Stefoi, Ambassadrice extraordinaire et plénipotentiaire de la Roumanie

La programmation riche et originale, les activités diversifiées s'adressant aussi bien aux membres de la Communauté Roumaine qu'ŕ la population de la ville de Québec en général, les organisateurs enthousiastes et motivés, voici les caractéristiques principaux que je retiens de cet événement qui fut, encore une fois, une excellente occasion pour approfondir notre connaissance d'une culture riche et ouverte vers le monde.
La Communauté Roumaine de Québec peut ętre fičre de cette réussite ainsi que des organisateurs et des bénévoles qui méritent les félicitations les plus chaleureuses. La Communauté Roumaine de Québec, de par son implication dans la vie sociale et culturelle de la Capitale, constitue un bel exemple de l'intégration de la Communauté Roumaine dans la société québécoise.
Mes sincčres félicitations.

Sam Hamad, Député de Louis-Hébert et Président de la commission des Finances publiques

Un mot pour vous remercier de ce beau dimanche passé en compagnie de la communauté roumaine. Nous avons beaucoup appris sur votre pays d'origine et vous avez démontré une fois de plus le dynamisme de votre communauté. Je vous souhaite encore bien de succčs lors de l'organisation de vos prochaines activités.

Michčle Pérusse, Chargée de projets, Service de l'action culturelle et des relations publiques, Musée de la civilisation