Pe data de 7 noiembrie 2006, la Muzeul de Artă din oraşul Québec, a fost anunţat oficial un nou acord privind imigraţia în regiunea Capitalei-Naţionale. Reuniunea a fost prezidată de ministra Imigraţiei şi Comunităţilor culturale, d-na Lise Thériault, de ministrul Transporturilor şi ministru responsabil pentru regiunea Capitalei-Naţionale, d-nul Michel Després, de preşedintele Conferinţei regionale a aleşilor (CRÉ) Capitalei-Naţionale, d-nul Jean Fortin, şi de către vice-preşedintele Consiliului regional al partenerilor pieţei de muncă a Capitalei-Naţionale, d-nul Yves Fortin.
Documentul Acord specific privitor la stabilirea durabilă a persoanelor imigrante în regiunea Capitalei-Naţionale constituie un acord trienal între organismele menţionate mai sus, la care se alătură ministerul Muncii şi Solidarităţii sociale şi Primăria oraşului Québec. O investiţie globală de 1 040 000 $ este prevăzută pentru punerea în practică a acestei înţelegeri prin intermediul unor proiecte concrete. Astfel de proiecte vor avea ca scop cel de a propune diverse măsuri de favorizarea primirii, integrării şi mai ales aşezării durabile a noilor sosiţi nu numai în oraşul Québec, ci şi în restul regiunii Capitalei-Naţionale.
Mai multe probleme au fost ridicate de către reprezentanţii presei, prezenţi la reuniune. La întrebarea „Au existat de multe ori înţelegeri care au eşuat – de ce aceasta ar fi cea bună ?”, d-na ministru Lise Thériault a subliniat că este pentru prima dată când o sumă este prevăzută pentru «proiecte concrete» şi când angajatorii din regiune vor fi implicaţi în aceste proiecte.
O altă întrebare a fost: „Ce va schimba această înţelegere în mentalitatea quebecoazilor cu privire la imigranţi ?”. Răspunsul a dezvăluit intenţia semnatarilor înţelegerii de a propune anumite proiecte de sensibilizare a angajatorilor şi a populaţiei referitor la imigranţi, ca şi intenţia de a regla oferta-cererea de lucru aşa încât angajatorii din regiunea Québec să fie motivaţi să angajeze imigranţi.
Prezentă la reuniune la invitaţia ministerului Imigraţiei şi Comunităţilor culturale, Comunitatea română din Québec (CRQ), prin reprezentanţii săi, a fost interpelată de către o jurnalistă de la radio CBC. La întrebarea „Cum ar dori comunităţile culturale ca aceşti bani să fie cheltuiţi ?”, CRQ a avansat ideea realizării unor proiecte care să implice de manieră concretă membrii comunităţilor culturale. Unul din aceste proiecte ar trebui, în mod necesar, conform opiniei CRQ, să se focalizeze pe înţelegerea directă şi ştiinţifică a vieţii imigranţilor din regiune. Pentru a realiza aceasta, pot fi implicaţi specialişti imigranţi, capabili să dea seama din interior de problemele şi fenomenele reale pe care le ridică imigraţia la Québec. O astfel de echipă de lucru «imigrantă» ar trebui să aibă un caracter interdisciplinar, numărând psihologi, sociologi, antropologi, politologi, economişti, medici, ingineri – adică toţi specialiştii care ar putea aduce o lumină asupra problemelor actuale ale imigraţiei la Québec şi care, de ce nu, ar putea propune soluţii. În sfârşit, un astfel de proiect de cercetare ştiinţifică, având un caracter empiric, este poate singura posibilitate de a cunoaşte în profunzime fenomenul migraţiilor interne din Québec şi din Canada – şi de a şti cum să reducem acest fenomen.

Nouvelle entente en immigration

Le 7 novembre 2006, au Musée des Beaux-Arts de Québec, une nouvelle entente concernant l’immigration dans la région de la Capitale-Nationale était rendue publique. La réunion était présidée par la ministre de l’Immigration et des Communautés culturelles, Mme Lise Thériault, le ministre des Transports et ministre responsable de la région de la Capitale-Nationale, M. Michel Després, le président de la Conférence régionale des élus (CRÉ) de la Capitale-Nationale, M. Jean Fortin, et le vice-président du Conseil régional des partenaires du marché du travail de la Capitale-Nationale, M. Yves Fortin.
Le document Entente spécifique sur l’établissement durable des personnes immigrantes dans la région de la Capitale-Nationale constitue un accord triennal entre les organismes mentionnés ci-dessus, auxquels le ministčre de l’Emploi et de la Solidarité sociale et la Ville de Québec s’associent également. Un investissement global de 1 040 000 $ est prévu pour la mise en pratique de cette entente par le biais des projets spécifiques. Ces projets auront pour but de proposer diverses mesures pour favoriser l’accueil, l’intégration et surtout l’établissement durable des nouveaux arrivants non seulement dans la ville de Québec mais dans toute la région de la Capitale-Nationale.
Plusieurs questions ont été soulevées par les représentants de la presse, participants ŕ la réunion. Ŕ la question «Plusieurs fois il y a eu des ententes qui ont échoué – pourquoi cette fois-ci sera-t-elle la bonne entente ?», Mme Lise Thériault a souligné que c’est la premičre fois qu’un montant est prévu pour des «projets concrets», de męme que c’est la premičre fois quand les employeurs de la région seront impliqués dans ces projets.
Une autre question fut: «Qu’est-ce que cette entente changera auprčs des mentalités des Québécois par rapport aux immigrants?». La réponse a dévoilé l’intention des signataires de l’entente de proposer certains projets de sensibilisation auprčs des employeurs et de la population, de męme que de réglementer l’offre et la demande de main d’śuvre de telle maničre que les employeurs soient incités ŕ embaucher des immigrants.
Invitée par le ministčre de l’Immigration et des Communautés culturelles, la Communauté Roumaine de Québec (CRQ), ŕ travers ses représentants, a été interpellée par la porte-parole de la radio CBC. Ŕ la question «Comment les communautés culturelles de Québec désiraient voir cet argent dépensé ?», la CRQ a surtout envisagé la réalisation de certains projets qui impliquent de maničre concrčte les membres des communautés culturelles. Un de ces projets devrait nécessairement, selon la CRQ, s’appuyer sur la compréhension directe et scientifique de la vie immigrante dans la région. Pour ce faire, on peut impliquer des spécialistes issus des communautés culturelles, capables de rendre compte de l’intérieur des problčmes et des phénomčnes réels que pose l’immigration ŕ Québec. Une telle équipe «immigrante» de travail devrait avoir un caractčre interdisciplinaire, en comptant des psychologues, sociologues, anthropologues, politologues, économistes, médecins, ingénieurs – tous les spécialistes qui pourraient éclairer les problčmes actuels de l’immigration ŕ Québec et, pourquoi pas, proposer des solutions. Finalement, un tel projet de recherche scientifique ŕ caractčre empirique est peut-ętre la seule possibilité de connaître en profondeur le phénomčne des migrations internes au Québec et au Canada – et de savoir comment réduire ce phénomčne.

Alina Nogradi

Schimbările climatice în prim planul actualităţii mondiale

Eco-evenimentul lunii noiembrie este fără doar şi poate Conferinţa ONU privind schimbările climatice desfăşurată în capitala Kenyei, Nairobi. Organizatorii urmăresc în principal începerea negocierilor pentru fixarea de noi obiective de reducere a gazelor cu efect de seră în perioada de după 2012, probabil 2013 - 2017.
Nevoia de a lua măsuri pentru diminuarea stocului de CO2 din atmosferă e tot mai evidentă deoarece consecinţele încălzirii atmosferei se simt deja pe plan economic. Studiul comandat de primul ministru al Marii Britanii, Tony Blair, şi realizat de fostul economist-şef al Băncii Mondiale, Nicholas Stern, prognozează că în lipsa eforturilor de diminuare a gazelor cu efect de seră din atmosferă este posibil ca lumea să treacă printr-o criză economică asemănătoare celei din anii 1929.
Anumite măsuri s-au luat deja la nivel mondial: 35 de ţări industrializate au ratificat Protocolul de la Kyoto prin care se angajează să reducă până în 2012 emisiile de gaze cu efect de seră. Conferinţa de la Nairobi a avut şi ea un aport pozitiv, chiar dacă infim: ţările participante au căzut de acord asupra începerii în 2008 a negocierilor pentru faza a doua a Protocolului de la Kyoto.
Ne întrebăm însă câte din cele 35 de ţări vor emite în 2012 cantităţile prevăzute de Kyoto ? Canada, de exemplu, ar trebui să emită maxim 94% din nivelul anului 1990. Dar după cum a declarat la Nairobi ministra federală a mediului, Rona Ambrose, acest obiectiv nu poate fi atins. Are Kyoto mecanismele necesare pentru a obliga sau incita Canada să-şi respecte angajamentul ? Economistul Scott Barrett* consideră că mecanismul de constrângere prevăzut de Protocolul de la Kyoto e ineficient, printre altele pentru că penalităţile sunt întârziate de la perioadă la perioadă. Dacă o ţară nu respectă angajamentul aferent unei perioade şi nu plăteşte penalitatea prevăzută în acest sens, singura pedeapsă e stabilirea unei alte penalităţi pentru perioada următoare. Prea puţin însă pentru a schimba poziţia actuală a guvernului canadian...

*Scott Barrett 2003, Environment & Statecraft : The Strategy of Environmental Treaty-Making, Oxford University Press, 2003

Les changements climatiques au centre de l’actualité mondiale

L’éco-événement du mois de novembre est sűrement la Conférence de l’ONU sur les changements climatiques déroulée dans la capitale de Kenya, Nairobi. Les organisateurs visent surtout le commencement des négociations pour de nouveaux objectifs de réduction des gazes ŕ effet de serre pour la période d’aprčs 2012, probablement 2013 - 2017.
La nécessité de prendre des mesures pour diminuer le stock de CO2 dans l’atmosphčre est de plus en plus pressante parce que le réchauffement atmosphérique a déjŕ des conséquences sur le plan économique. L’étude commandée par le premier ministre de la Grande Bretagne, Tony Blair, et réalisée par l’ancien économiste en chef de la Banque Mondiale, Nicholas Stern, prévoit que si on ne lutte pas contre les changements climatiques le monde pourrait subir une crise économique de l'ampleur de celle de 1929.
Certaines mesures ont déjŕ été prises au niveau mondial: 35 pays industrialisés ont ratifié le Protocole de Kyoto qui les engage ŕ réduire jusqu’en 2012 les émissions de gazes ŕ effet de serre. La conférence de Nairobi a eu, elle aussi, un apport positif, męme si infime : les pays participants se sont mis d’accord de commencer en 2008 les négociations sur la deuxičme phase du Protocole de Kyoto.
On se demande par contre combien des 35 pays industrialisés émettront en 2012 les quantités prévues par Kyoto ? Le Canada, par exemple, devrait émettre 94% du niveau de 1990. Mais d’aprčs la déclaration de Nairobi de la ministre fédérale de l’environnement, Rona Ambrose, cet objectif ne peut pas ętre atteint. Est-ce que le Kyoto a les mécanismes nécessaires pour obliger ou inciter le Canada ŕ respecter son engagement ? L’économiste Scott Barrett* considčre que le mécanisme coercitif prévu par le Protocole de Kyoto est inefficace, entre autres parce que les pénalités sont reportées d’une période ŕ l’autre. Si un pays ne respecte pas l’engagement spécifique ŕ une période et ne paie pas la pénalité prévue dans ce sens, la seule mesure prise est une autre pénalité afférente ŕ la période suivante. Malheureusement trop peu pour changer la position actuelle du gouvernement canadien...

*Scott Barrett 2003, Environment & Statecraft : The Strategy of Environmental Treaty-Making, Oxford University Press, 2003

Maria Olar

Hotel de lux pe Saint Laurent

Anul acesta a acostat, din nou, în portul Québec, nava de pasageri Queen Mary 2. Cei care au dorit au putut-o vedea aici, fie pe 5 octombrie, fie pe 17 octombrie în toată splendoarea ei. De altfel, cele mai multe vase de croazieră opresc în Québec toamna, în septembrie şi octombrie, motivul principal constituindu-l frumuseţea culorilor tomnatice de aici. Locuitorii oraşului Québec au considerat mereu vizita m/v Queen Mary 2 ca pe un eveniment de prim-plan, dovadă numărul mare de curioşi care o aşteaptă în port în fiecare an, dovada fiind însăşi excesiva ei mediatizare. Apropo de mediatizare, nu demult cei de la Royal Caribbean anunţau cu mândrie că au construit şi lansat pe piaţă, pe 28 octombrie 2000, un pasager care a detronat-o pe Queen Mary 2, şi anume nava Explorer of the Seas, urmat imediat de alte două vase de croazieră. Pentru cei care doresc să aibă şi câteva date tehnice, tonajul ei este de 138 000 t, lungimea de 311m, lăţimea de 48m. Dacă doriţi să vedeţi imagini, puteţi accesa: www.cruiserviews.com/RoyalCaribbean

Dacă veţi naviga puţin prin intermediul Internetului, veţi vedea nu numai fotografii, itinerarii ci şi filmuleţe de prezentare. S-ar putea să vă surprindă numărul mare de croaziere, ofertele variate, dacă vreţi această latură a industriei turistice din ce în ce mai accesibilă şi atractivă. În fine, comparăm, probabil neinspirat, Explorer of the Seas cu Queen Mary 2. Este adevărat că luxul existent pe aceste pacheboturi este incredibil, este adevărat că Explorer of the Seas poate găzdui mai mulţi pasageri decât Queen Mary 2 (care are o capacitate de "numai" 2620 pasageri şi 1253 membrii de echipaj) însă piloţii de aici vorbesc cu mai mult respect despre cea din urmă. Vă surprinde? Queen Mary 2 este un veritabil transatlantic, cu o lungime de 345m, lăţime de 40m, tonaj de 150 000t, ce ajunge în fiecare an în porturi precum Southampton, Hamburg, precum şi în alte porturi din Marea Mediterană, Canada, SUA, este propulsată de 4 elice, are o excelentă manevrabilitate, bordaj solid, în timp ce Explorer of the Seas poate fi văzută prin Marea Caraibe, Mexic, Hawaii, canalul Panama etc.
Oare ce îi atrage pe turişti să voiajeze, în afara destinaţiilor exotice? Piscinele, sălile de forţă, magazinele, calculatoarele, barurile, scenele, restaurantele, cazinourile, sălile de dans, afaceri sau de masaj, saunele, discotecile, operele de artă ? Probabil, câte puţin din toate acestea...
Pentru mulţi, costurile unui voiaj pe Queen Mary 2, proprietate a companiei Cunard, pot fi considerate piperate, pentru alţii interesante. Dacă vă interesează, le puteţi afla accesând adresa: www.croisiernet.com/comp_3/crosiere/crosieres/cunard/qeenmary2. Să ştiţi că nu toate croazierele sunt greu accesibile, sau doar piperate. Dacă aş fi avut timp liber şi ceva mai multe finanţe, aş fi ales, în această vară, o croazieră pe nava Sea Princess (proprietate a companiei Princess Cruises) unde, pentru cca 300 USD aş fi putut naviga 5 nopţi. Alte amănunte, posibilităţi le puteţi vedea pe:www.cruizes.ca.
Însă aici, în Québec, cea mai mare atracţie, din acest punct de vedere, tot Queen Mary 2 rămâne. Înainte ca nava să fie amarată la cheiul nr. 22, am avut şansa de a o vedea în "mişcare" în dimineaţa zilei de 17 octombrie, în apropierea insulei Orleans, ora 05h50. În negura de atunci, văzând cum erau distribuite luminile pe suprafaţa ei, am rămas cu impresia că avea mai degrabă forma unei locomotive, asta până când s-au aprins "neoanele" albe, albastre care dezvăluiau acel roşu intens, deschis, în care era vopsit coşul său imens. Vizitele în interiorul acestui gigant erau interzise. Din fericire, la televizor am văzut imagini şi din interiorul ei, cu acel restaurant majestuos care semăna izbitor cu cel din "Titanic", sau cu restaurantul în care se servea şampanie, cu piscina din spatele navei, cu sala de cinematograf (care putea găzdui 800 spectatori), cu acele plăci de marmură care îşi schimbau culoarea, cu acele opere de artă care descriu şi cinstesc atât de bine arta vest-europeană. Am pierdut ceva ? Evident, destule... Turiştii consideră că este suficient un singur cuvânt pentru a descrie ceea ce au văzut pe Queen Mary 2: acela de lux. O parte din aceşti călători doresc să se întoarcă, să fie iarăşi pasagerii ei. Unii chiar fac mai multe voiaje şi sunt oameni care, după ce au călătorit la bordul ei, nu au uitat-o şi vin să o revadă an de an.
Personal, apariţia ei aici mi-a amintit de vremurile de altădată, când oamenii se întâlneau în te miri ce gări, porturi, tocmai pentru a admira şi vedea de aproape creaţii de vis, creaţii aparent irealizabile pe care, spre bucuria multora, alţi oameni au îndrăznit să le proiecteze şi să le dea viaţă.

Andrei Popescu