(continuare din numărul trecut)

Michčle Gauthier, originară din Estrie, grupa de vârstă 20-30 ani, absolventă colegiu profesional

Care este opinia dvs în ceea ce priveşte dezbaterea referitoare la acomodările rezonabile?

Nu pot să spun că m-am gândit prea mult la aceasta. În general, ştiu că se referă la unele obiceiuri ale altor culturi care caută să se integreze în Québec. Din punctul meu de vedere, consider că fiecare cultură trebuie să-şi păstreze obiceiurile, dar să nu încalce libertăţile alteia. Mi se pare foarte interesant să aflu mai multe despre fiecare cultură în parte, dar nu mi se pare că anumite obiceiuri ar trebui să-şi găsească locul în şcoli sau la locul de muncă.

Au existat foarte multe articole în presă în ultimele săptămâni. Totul a pornit de la Normele emise de primăria din Herouxville.

Da, am auzit de aceasta, dar nu am prea dat atenţie.

Pierre-Philippe Lefevre, originar din Abitibi, aparţinând grupei de vârstă 25-30 ani, student masterand la sociologie.

Care este opinia dvs în ceea ce priveşte dezbaterea referitoare la acomodările rezonabile care pare a câştiga un loc din ce în ce mai important în dezbaterile recente?

Consider că dezbaterile ar trebui să atingă două niveluri. Primul nivel este cel ce se referă la imigranţi, la criteriile necesare pentru a fi acceptaţi aici, la a ştii exact ce doresc şi ce fac, recunoaşterea diplomelor pe care le-au obţinut în afara Canadei, şi, totodată la definirea clară a drepturilor cetăţenilor canadieni (indiferent că aceştia s-au născut aici sau nu). O a doua dezbatere este cea religioasă. Din păcate, ambele dezbateri s-au combinat datorită diferendelor dintre comunităţi şi grupurilor de presiune, fără a fi respectată democraţia. Există exagerări de ambele părţi, iar grupurile de presiune sunt capabile să provoace unele derapaje. De asemenea, cred, problema economică are un anumit impact în aceste dezbateri.

Ce înţelegeţi prin aceasta?

Faptul că este necesară creşterea nivelului economic al populaţiei şi al demografiei pentru a nu mai fi necesară creşterea nivelului imigraţiei. Nivelul economic este cel care dă naştere la cele mai mari presiuni, iar acestea se traduc prin dezbateri de această natură. Cam aceasta ar fi opinia mea privind aceasta problemă.

Monique Arteau, 44 ani, originară chiar din oraşul Québec, director operaţiuni.

Aţi auzit despre problema acomodărilor rezonabile?

Am auzit vorbindu-se puţin despre aceasta, dar nu ştiu prea multe lucruri noi legate de aceasta. Am auzit vorbindu-se de câteva cazuri referitoare la religie şi şcoală. Se pare că au existat evrei care nu sunt mulţumiţi de felul în care iau alţi copii masa, că aceasta nu ar corespunde regulilor lor de a lua prânzul. Am auzit de câteva cazuri, dar nu ştiu prea multe.

Au existat foarte multe articole în presă în ultimele săptămâni. Totul a pornit de la Normele emise de primăria din Herouxville.

Da, am auzit de aceasta dar nu am prea dat atenţie.

În ceea ce vă priveşte pe dvs, care este părerea dvs legată de imigraţie?

În ceea ce priveşte imigraţia în general, fiind o persoană curioasă, îmi place să adăpostim culturi diferite. Ştiu că există anumite reguli în unele sate, reguli care sunt puţin deplasate, dar de asemenea cred că în cazul anumitor religii s-a mers prea departe. Cred că libertatea unora nu trebuie să încalce libertatea altora. Cred că există mijloacele integrării unei culturi diferite. Dar există şi reguli care trebuie respectate. De exemplu, dacă merg într-o ţară străină, la o prietenă, iar prietena mea este nefumătoare, bineînţeles că nu voi fuma în casa sa. Bun, sunt de acord că trebuie să respectăm o religie, dar există totuşi nişte reguli.

Aţi avut contacte cu cultura română?

Nu am avut contact decât cu tine. Îmi place relaţia pe care o avem şi să observ diferenţele care există între noi. Mi-ar place să am timp să aflu mai multe. Înainte aveam mai mult timp să călătoresc.

Va urma ...

Un peu de vérité et un peu de bavardage

(suite du numéro antérieur)

Michčle Gauthier, originaire d’Estrie, groupe d’âge 20-30 ans, diplômée d’un collčge professionnel

Quelle est votre opinion en ce qui concerne le débat sur les accommodements raisonnables?

Je ne peux pas dire que j’y ai pensé beaucoup. En général, je sais que ça se réfčre aux coutumes d’autres cultures qui cherchent s’intégrer au Québec. Du mon point de vue, je considčre que chaque culture doit garder ses coutumes mais pas empiéter sur les libertés des autres. Je trouve intéressant d’apprendre plus sur chaque culture mais je ne crois pas que certaines coutumes devraient se trouver dans les écoles ou au travail.

Il y avait plusieurs articles dans la presse pendant les derničres semaines. Tout a commencé avec les Normes issues par la mairie d’Herouxville.

Oui, j’en ai entendu parler mais je n’ai pas payé attention.

Pierre-Philippe Lefčvre, originaire d’Abitibi, groupe d’âge 25-30 ans, étudiant ŕ la maîtrise en sociologie.

Quelle est votre opinion en ce qui concerne le débat sur les accommodements raisonnables qui semblent de gagner une place plus importante dans les débats récentes?

Je considčre que les débats devraient toucher deux niveaux. Le premier niveau est lié aux immigrants, aux critčres nécessaires pour ętre accepté ici, de savoir exactement ce qu’ils veulent et font, la reconnaissance des diplômes obtenus hors Canada, et en męme temps la définition claire des droits des citoyens canadiens (indifféremment qu’ils sont nés ici ou non). Un deuxičme débat est le débat religieux. Malheureusement, les deux se sont mélangés ŕ cause des différends entre les communautés et les groupes de pressions, sans respecter la démocratie. Il y a des exagérations de la part de deux parties, et les groupes de pressions sont capables ŕ provoquer des dérapages. Je crois aussi, que le problčme économique a un certain impact dans ces débats.

Qu’est-ce que voulez vous dire?

Le fait qu’il est nécessaire d’augmenter le niveau économique de la population et de la démographie pour qu’il ne soit plus nécessaire d’augmenter le niveau de l’immigration. Le niveau économique est celui qui est la source de plus grandes pressions, et elles se traduisent par tels débats. Plus ou moins, c’est mon opinion sur cette issue.

Monique Arteau, 44 ans, originaire męme de la ville de Québec, directeur opérations.

Est-ce que avez-vous entendu du problčme des accommodements raisonnables?

J’en ai entendu parler un peu, mais je ne sais pas beaucoup de choses nouvelles sur ça. J’en ai entendu parler de quelque cas liés ŕ la religion et l’école. Apparemment, il y avait des juifs mécontents ŕ l’égard de la façon de dîner des autres enfants que les leurs. J’ai entendu de quelques cas mais je ne sais pas beaucoup.

Il y avait beaucoup d’articles dans la presse pendant les derničres semaines. Tout a commencé avec les Normes issues par la mairie d’ Herouxville.

Oui, j’en ai entendu mais je n’ai pas payé trop d’attention.

Mais en ce qui vous concerne, quelle est votre opinion liée ŕ l’immigration?

En ce qui concerne l’immigration en général, parce que je suis une personne curieuse, j’aime qu’on côtoie des cultures différentes. Je sais qu’il y a certaines rčgles dans quelques villages, des rčgles qui sont ont peu déplacées, mais je crois aussi que dans le cas des quelques religions on est allé trop loin. Je crois que la liberté des uns ne doit pas limiter la liberté des autres. Je crois qu’il y a des moyens d’intégrer une culture différente. Mais il y a aussi des rčgles que doivent ętre respectées. Par exemple, si je vais dans un pays étranger chez une amie, et mon ami ne fume pas, bien sur que je ne vais fumer pas dans sa maison.

Vous avez eu des contacts avec la culture roumaine?

Je n’ai pas eu de contact qu’avec toi. J’aime la relation que nous avons et j’observe les différences qu’il y a entre nous. J’aimerais avoir le temps d’apprendre plus. Auparavant j’avais plus de temps pour voyager.

Roxana Năstase

Bine aţi venit la Québec

Vreau să deschid un cont în bancă

Aşa cum am promis în numărul precedent, vom continua cu prezentarea demersurilor de început de drum la Québec. Un pas important de făcut după cartea de asigurare socială şi asigurarea medicală, este deschiderea unui cont în bancă. Trebuie ca acest demers să fie chibzuit şi dumneavoastră să fiţi bine informaţi. De ce este important contul în bancă? Deoarece, pentru a închiria o locuinţă, aveţi nevoie şi de câteva cecuri pentru a putea plăti chiria pe o lună, sau mai multe, în funcţie de pretenţiile celui care vă închiriază, la semnarea contractului de închiriere. Pentru a face alegerea cea mai potrivită pentru dumneavoastră „magazinaţi”, adică analizaţi cu atenţie ofertele băncilor. Alegeţi-o de exemplu pe cea care răspunde necesităţilor dumneavoastră privitor la numărul de operaţiuni bancare pe care credeţi că le veţi efectua, deoarece acestea se taxează în anumite condiţii. În comparaţie cu România, numărul băncilor este mult mai redus. Aşa că nu aveţi prea mult de alergat. Toate deţin situri web, ceea ce uşurează mult căutarea. În oraşul Québec sunt câteva bănci vizibile în peisajul bancar: Caisse Populaire Desjardins, Banque Nationale, Banque Royale, TD, Banque de Montréal. Noii sosiţi în general le preferă pe primele două enumerate. Pentru a deschide un cont în bancă, aveţi nevoie bine-înţeles de paşaport, de formularul maro de la vamă, de NAS, de o dovadă de adresă. Dar cum abia aţi sosit, aceasta din urmă nu o puteţi furniza. De aceea este bine să mergeţi la bancă însoţiţi de persoana care vă găzduieşte temporar, şi care este de preferat să fie client al băncii. În aceste condiţii deshiderea contului se va face fără dificultăţi. În cele mai multe cazuri veţi primi şi cardul de debit pe loc (carte de guichet automatique) care nu este nominală, ca în România. Dobânzile la contul curent sunt nesemnificative. Toate băncile oferă şi servicii de schimb valutar, dacă veniţi cu Euro sau cu alte devize. Se percep, desigur, comisioane. Cu cardul de debit puteţi efectua plăţi în aproape orice magazin, indiferent de sumă. Asiguraţi-vă în permanenţă că protejaţi NIP-ul (codul PIN) de privirile indiscrete. Au fost cazuri de clonare ale cardurilor de debit. Fiţi prevăzători!
Aţi reuşit să deschideţi un cont curent la o bancă? Bravo! Aveţi la îndemână toate mijloacele pentru a purcede în căutarea unei locuinţe şi a începe viaţa pe cont propriu la Québec. Ah, nu am semnalat nimic despre cardul de credit. Este important de ştiut că unele bănci vă pot oferi un card de credit securitar, adică trebuie să blocaţi în cont o sumă echivalentă cu valoarea creditului acordat. Alte bănci nu vor să vă elibereze un card de credit decât după câteva luni de la sosire (în general este vorba de şase luni). Chiar dacă lucraţi din prima zi de la aterizare. Este bine să nu faceţi cereri de carduride credit înaite de expirarea acestui termen comunicat de banca dumeavoastră. Orice refuz de card de credit înseamnă o bulină neagră în istoria dumneavoastră de credit, care va fi importantă la obţinerea mai târziu a unui credit ipotecar, a unui împrumut pentru achiziţionarea unor bunuri. Magazinele mari, cum ar fi Zellers, Sears, Canadian Tire eliberează propriile carduri de credit. Nu vă lăsaţi tentaţi. Şi refuzul din partea lor se înregistrează în istoria dumneavoastră de credit. A poseda un card de credit implică apoi şi responsabilităţi: plata la timp a facturilor, oricât de mică ar fi suma, respectarea scadenţei facturii, etc. Nu vă repeziţi să cereţi multe carduri de credit. A avea multe carduri de credit înseamnă că prezentaţi un risc crescut de a vă îndatora şi intră din nou în joc istoricul de credit defavorabil dumneavoastră. Încercaţi „să vă întindeţi cât vă ţine plapuma”. Veţi fi mult mai câştigaţi. În cazul în care aveţi nevoie de informaţii despre istoria de credit, acestea le puteţi avea accesând situl http://www.equifax.com/EFX_Canada/welcome/overview_f.html. Aici aflaţi multe despre ce este un dosar de credit, la ce foloseşte şi cum aveţi acces la propriul dosar de credit. Un sfat: atât în România, cât şi în Canada, „banii sunt ochiul dracului”. Aşa că fiţi înţelepţi şi cu băgare de seamă.

Iulia Tănăsescu

Concursurile de franceză şi copiii de origine română

„Dictée P.G.L.”, iniţiat şi organizat în fiecare an de Fundaţia Paul Gérin-Lajoie, este unul dintre cele mai mari proiecte pedagogice din Canada ce permite elevilor din clasele primare francofone să-şi amelioreze cunoştinţele de franceză scrisă, sensibilizându-i în aceeaşi măsură în privinţa relaţiilor internaţionale şi a protecţiei mediului. În acelaşi timp, „Dictée P.G.L.”, cu „Cueillette du partage P.G.L.”, strânge fonduri utilizate în parte de către şcolile participante pentru a-şi cumpăra material şcolar sau pentru organizarea activităţilor iar cealaltă parte este utilizată de către Fundaţia Paul Gérin-Lajoie pentru realizarea programelor sale educative în Africa francofonă şi în Haiti.
La finala regională care a avut loc luna trecută, Comisia şcolară „De la Capitale” a fost reprezentată, printre alţi elevi, pentru a doua oară, de către Ioana Fugaru, o elevă de origine română de la Şcoala „Saint-Fidčle”, care studiază franceza de la sosirea ei în Québec în urmă cu numai 3 ani. Ioana, în vârstă de 12 ani, ca şi părinţii ei sunt foarte mândri şi asta pentru bune motive deoarece este o adevărată performanţă să fii aproape perfect în franceză după numai 3 ani de studii în această limbă şi să ai în plus ca limbă maternă o altă limbă decât franceza. Persoanele de origine română fac tot ce le stă în putinţă pentru ca copiii lor să nu-şi uite cultura de origine şi limba maternă dar în acelaşi timp, ştiind că integrarea trece prin învăţarea limbii franceze, îi încurajează să înveţe franceza la un nivel ridicat. Anul viitor Ioana nu va mai putea să participe la „Dictée P.G.L.” din cauza vârstei însă ea vrea să continue participând la „Dictée des Amériques”, un concurs internaţional mult mai exigent dar care nu-i face frică Ioanei.
Bravo Ioana !

Les concours de français et les enfants d’origine roumaine

La Dictée P.G.L., initiée et organisée chaque année par la Fondation Paul Gérin-Lajoie, est un des plus grands projets pédagogiques du Canada permettant aux élčves du primaire des classes francophones d’améliorer leur maîtrise du français écrit, tout en les sensibilisant aux réalités internationales et ŕ la protection de l’environnement. En męme temps, La Dictée P.G.L., avec « Cueillette du partage P.G.L. », recueille des fonds qui sont utilisés en partie par les écoles participantes ŕ l’achat de matériel scolaire ou pour organiser des activités alors que l’autre partie est utilisée par la Fondation Paul Gérin-Lajoie pour la réalisation de ses programmes d’éducation en Afrique francophone et en Haďti. Des centaines d’élčves se confrontent chaque année pendant les différentes étapes du concours de la Dictée P.G.L. Ceux de 5e et de 6e année ont la possibilité de participer ŕ un concours international de dictée.
Ŕ la finale régionale qui a eu lieu le mois passé, la Commission scolaire de la Capitale a été représentée, parmi d’autres élčves, pour la deuxičme fois, par Ioana Fugaru, une élčve d’origine roumaine de l’École Saint-Fidčle, qui étudie le français depuis son arrivée au Québec il y a seulement 3 ans. Ioana, âgée de 12 ans, ainsi que ses parents, sont trčs fiers car c’est un vraie performance d’ętre presque parfait en français écrit aprčs l’avoir étudié seulement 3 ans et ayant comme langue maternelle une autre langue que le français.
Les personnes d’origine roumaine font tout ce qu’ils peuvent pour que leurs enfants n’oublient pas leur culture d’origine et leur langue maternelle mais en męme temps, en sachant qu’une bonne intégration passe par l’apprentissage du français, les encouragent de performer en français ŕ un niveau élevé.
L’année prochaine Ioana ne pourra pas participer ŕ la Dictée P.G.L. en raison de son âge mais elle veut continuer ses performances en participant aux Dictée des Amériques, un concours international beaucoup plus exigeant mais qui ne fait pas peur ŕ Ioana.
Bravo Ioana !

Luigi Matei