Recent am citit un articol tulburător şi trist în Dilemateca, anul I, nr. 3 iulie 2006 despre starea bibliotecilor din Bucureşti, scris de Stela Giurgeanu. Mintea mea, încă obişnuită a face comparaţii între realităţile din România şi cele din Québec, nu a putut să nu facă rapid acelaşi lucru în cazul subiectului de faţă, bibliotecile. Şi aşa m-am hotărât să vă povestesc câte ceva despe avantajele frecventării bibliotecii la Québec fără a dori să fac vreo extrapolare.
Reţeaua de biblioteci numără nu mai puţin de 25 filiale răspândite în cele 8 arondismente ale oraşului. Toate sunt dotate cu calculatoare conectate la internet şi la care oricine are acces cu abonamentul de bibliotecă sub forma unui card. Înscrierea este gratuită şi dă acces abonatului la toate bibliotecile din oraş.
Într-o eră a informaticii, rolul bibliotecii devine o provocare şi cele din Québec reuşesc cu prisosinţă să şi-l asume. Pe lângă activitatea de bază, aceea de a promova cartea şi rolul ei prin organizarea de expoziţii, întâlniri cu autori, publicului îi sunt puse la dispoziţie casete video şi DVD-uri, aparate video şi televizoare pentru a privi filmele preferate într-un cadru primitor, de relaxare. De asemenea, periodic au loc proiecţii de film gratuite, necesară fiind doar înscrierea în prealabil. În mod regulat au loc cluburi de lectură, cele mai gustate fiind activităţile de formare a interesului pentru lectură adresate celor mici, de mimă sau teatru de marionete. Copiii însoţiţi de mămici sau tătici se pot întâlni şi împrieteni, acestea fiind ocazii propice pentru părinţi să schimbe opinii, şi nu în ultimul rând să comunice în franceză.
În acest mod, biblioteca de cartier, nu este un loc unde noi, ca nou-sosiţi în acest oraş, mergem doar să răsfoim ziarele cu ofertele de muncă sau să căutăm cărţi de învăţare a limbii franceze, dar şi un loc privilegiat în a cunoaşte lume, a lega prietenii şi a ne adapta mai bine la realităţile noii societăţi în care am ales să trăim.
În încheiere, vă invit ca pentru a fi la curent cu evenimentele pregătite de biblioteca din cartierul dumneavoastră, să vă procuraţi broşura „Des Bibliothèques animées” sau să vizitaţi situl www.bibliothequesdequebec.qc.ca.

La bibliothèque – tout un monde à découvrir

Récemment, j’ai lu un article troublant et triste à la fois, dans la revue Dilemateca, année I, no. 3 juillet 2006 sur l’état des bibliothèques de Bucarest, écrit par Stela Giurgeanu. Ma pensée, encore habituée à faire des comparaisons entre les réalités de Roumanie et celles du Québec, n’a pas pu s’empêcher de faire rapidement la même chose à propos de ce sujet, les bibliothèques. Et ainsi, je me suis décidée, sans vouloir faire une extrapolation, de vous raconter un peu sur les avantages de fréquenter les bibliothèques à Québec.
Le réseau des bibliothèques compte 25 filiales, répandues dans les huit arrondissements de la ville. Toutes possèdent des ordinateurs avec connexion Internet et auxquels toute personne qui a une carte d’abonnement à la bibliothèque peut avoir accès. L’inscription est gratuite et donne la possibilité à l’abonné de fréquenter toutes les bibliothèques de la ville.
En pleine époque de l’informatisation, le rôle des bibliothèques devient une provocation et celles de Québec réussissent pleinement à l’assumer. En dehors de l’activité de base, celle de promouvoir le livre et son importance en organisant des expositions, des rencontres avec les auteurs, le public a la possibilité de louer des cassettes vidéo, des DVD, il a accès à des appareils vidéo et aux téléviseurs, pour regarder les films favoris dans un milieu accueillant et tranquille. De même, de temps en temps, il y a des projections gratuites de films. Il est seulement nécessaire de réserver sa place au préalable. Souvent, on organise des clubs de lecture, les plus appréciées étant les activités d’éveil à la lecture dédiées au plus petits, les spectacles de mime, ou les théâtres de marionnettes. Les enfants, accompagnés de maman ou de papa, peuvent rencontrer d’autres enfants et lier des amitiés, les parents pouvant aussi profiter de ces occasions pour échanger des opinions et aussi pour communiquer en français avec d’autres parents.
De cette façon, la bibliothèque de quartier est un lieu où nous, les nouveaux arrivés à Québec, allons non seulement pour feuilleter les journaux avec les offres d’emploi ou pour chercher des livres pour l’apprentissage du français, mais aussi un endroit privilégié pour lier des amitiés et pour mieux nous adapter aux réalités de la nouvelle société dans laquelle nous avons choisi de vivre.
En conclusion, pour être au courant avec les événements « mijotés » par la bibliothèque de votre arrondissement, je vous invite à vous procurer la brochure « Les Bibliothèques animées » ou à visiter le site Internet www.bibliothequesdequebec.qc.ca.

Iulia Tanasescu

Ştiaţi că...

...populaţia provinciei Québec la începutul lui 2007 era de 7 676 097 persoane, dintre acestea 671 468 locuind în Capitala Naţională.
...Québecul a avut în anul 2006 cu 10 090 mai multe naşteri decât în 2000 în timp ce decesele au fost cu doar 513 mai multe.
...căsătoriile în provincia Québec, în anul 2006, au fost cu 2993 mai puţine decât în anul 2000.
...10,3% dintre persoanele care au imigrat în provincia Québec în primul trimestru al anului 2007 au vîrsta de 45 de ani sau mai mult, iar 67,7% nu au împlinit încă 35 de ani. Este interesant de menţionat aici că media de vârstă a populaţiei Québecului este de 43,4 ani.
...pentru aceeaşi perioadă proporţia imigranţilor cunoscători ai limbii franceze este de 60,1%
...imigraţia română în Québec, în primul trimestru al anului 2007 ocupă locul 5 după Maroc, Franţa, China şi Algeria.
...nivelul imigraţiei române în provincia Québec în primul trimestru al acestui an se situează la nivelul său cel mai scăzut din ultimii 3 ani.
...în perioada iulie 2005 - iunie 2006 au plecat din Capitala Naţională 15 846 persoane. Soldul, însă, se menţine pozitiv deoarece în aceeaşi perioadă s-au stabilit în aceeaşi regiune 18 496 persoane.

Luigi Matei

Sfaturi informatice

Informatician la Québec

De multe ori ne întrebăm de ce Québecul are nevoie de atâtea ordine şi asociaţii profesionale. În statutul lor, aceste ordine şi asociaţii profesionale au ca prim obiectiv protecţia populaţiei.
Când vedem însă cât de puţini medici şi infirmieri sunt în Québec şi ce bariere sunt puse, de către aceleaşi ordine şi asociaţii profesionale, medicilor şi infirmierilor ce provin din imigraţie, începem să avem foarte mari dubii legate de modul în care aceste ordine şi asociaţii protejează populaţia Québecului.
Să considerăm însă o profesie care nu este încadrată de un ordin profesional: informatica.
Informatica a pătruns în toate sferele vieţii noastre de zi cu zi. Cine sunt însă persoanele care profesează la Québec în acest domeniu? Găsim printre ei persoane care au făcut facultatea sau colegiul de informatică, alţii care au o pregătire în informatică de câteva luni sau chiar câteva săptămâni şi care îşi spun informaticieni, alţii care sunt angajaţi în marile companii de consultanţă în informatică doar ca umplutură, cu scopul obţinerii unor contracte foarte rentabile fie la nivel guvernamental fie în marile companii. Găsim deci printre aşa zişii informaticieni foşti profesori de matematică sau franceză, foşti gestionari de hotel, coafeze, etc. Numai gândindu-mă la dezastrele cauzate de probleme de informatică (uciderea oamenilor prin iradiere la spital, accidentele aviatice sau feroviare, etc.) şi deja sunt convins că este nevoie ca la Québec această profesie să fie încadrată de un ordin profesional.
Problema Québecului nu este existenţa acestor ordine ci barierele ce sunt puse imigranţilor pentru a intra în ele şi a-şi putea practica profesia. Deşi în ultimii patru ani guvernul face eforturi deosebite pentru reglarea acestor probleme, încă mai sunt multe de făcut la nivelul ordinelor profesionale şi mai ales de schimbat în mentalitatea conducătorilor acestora, conform căreia cei ce vin din alte ţări trebuie să treacă prin toate furcile caudine pentru a demonstra că au competenţa necesară Québecului. Este o atitudine de persoane ignorante şi care poate nu au scos niciodată nasul din provincie pentru a vedea că există şcoli foarte bune şi oameni competenţi chiar şi în ţările pe care ei le consideră de mâna a doua. Aceasta îmi aduce aminte de anul în care am venit la Québec şi, la şcoala de francizare, aceiaşi profesori care presupuneau că limba română seamănă cu limba rusă, ne spuneau că Pont du Québec este cel mai mare din lume, ceea ce, bineînţeles, provoca amuzamentul nostru. Amuzament sau nu, între timp populaţia Québecului suferă, stând la urgenţă la spital la cozi interminabile sau plătind prin impozite sume enorme marilor companii de consultanţă pentru proiecte informatice non-fiabile.

NR: Dacă aveţi subiecte de larg interes care pot fi tratate la această rubrică vă rugăm să ni le faceţi cunoscute la adresa redactia@reper-romanesc.org

Luigi Matei, ift.a.

Agenda culturală

Melodies of Broadway

Salle Dina-Bélanger, 18:30, 15 iunie

La Cantatrice Chauve

Petit Champlain, 20:00, 15-16, 19-23, 26-30 iunie, 3-7 iulie

Elvis Story

Le Théâtre Capitole, 20:30, 15-17, 20-24, 27-30 iunie, 1, 4-8 iulie

Ivresse musicale

Raoul-Jobin, Palais Montcalm, 20:00, 18 iunie

Humour du monde grand rire

L’Imperial de Québec, 19:00, 20-21, 29 iunie, 19:45, 27 iunie

Holly Cole

Raoul – Jobin, Palais Montcalm, 20:00, 27 iunie

Pink Martini

Louis-Frechette, 20:00, 30 iunie

Bob Dylan

Achat de billets au Colisée Pepsi, 19:00, 3 iulie

Attention! 4 Chasseurs

Théâtre de la Dame Blanche, 20:00, 5-7 iulie

Pieter Wispelwey

Raoul-Jobin, Palais Montcalm, 20:30, 5 iulie

Festival d’été

L’Imperial de Québec, 20:00,6, 8 iulie, rezervări: billetech.com, 643-8131, 1-877-643-8131

propuse de Roxana Năstase

Colţul umoristic

Dacă e verde şi se agită, e biologie.
Dacă miroase urât, e chimie.
Dacă nu funcţionează, e fizică.
Dacă e de neînţeles, e matematică.
Dacă nu are sens, e ori economie, ori psihologie.
Legile lui Murphy

În orice bază de date, cele care par evident corecte vor conţine erori.
Fiecare problemă rezolvată generează (cel puţin) o problemă nerezolvată.
Un experiment trebuie considerat reuşit dacă nu mai mult de jumătate din date trebuie înlăturate pentru a corespunde teoriei date.
A fura idei de la cineva este plagiat. A le fura de la mai mulţi este cercetare.
Atâta timp cât teoremele matematice sunt legate de realitate, nu sunt sigure; atâta timp cât sunt sigure, nu sunt legate de realitate.
Toate marile descoperiri au fost făcute din greşeală. Cu cât este mai mare descoperirea, cu atât durează mai mult până se face greşeala.

- Ce are copilul ăsta de urlă aşa? Nu poţi să-l faci să tacă?
- Ba da. O să-i cânt ceva.
- Mai bine lasă-l să urle.

- M-am măritat cu un văduv, iar el nu conteneşte să-mi vorbească de fosta lui soţie. Ce să fac?
- Vorbiţi-i despre viitorul dvs. soţ.

Proaspătă posesoare a permisului de conducere, soţia e la volan, cu soţul alături, pe post de observator.
- Ce ţi-e şi cu pietonii ăştia, parcă vor să se sinucidă, mai că ţi se bagă sub roţile maşinii!
- De ce nu încerci să cobori automobilul de pe trotuar şi să circuli pe stradă? o întreabă soţul cu blândeţe.

- Am impresia că am depăşit viteza legală ori cine ştie ce-oi mai fi încălcat! Ne urmăreşte o patrulă a poliţiei. Sper să nu fie ceva nasol!
- Ia să văd. A, nu-i ce crezi. Maşina din spate e condusă de bărbatul meu, am uitat să-ţi spun că e agent de circulaţie.

- Se vede că te-ai însurat: ai hainele călcate impecabil!
- Da... primul lucru pe care m-a învăţat nevastă-mea a fost să calc…

Cum latră câinii în Ardeal? "No, hau..."

propuse de Roxana Năstase

Prăjitură „alb-negru”

Ingrediente: 12 ouă, 400 grame de zahăr, făină cât cuprinde, 2 linguri untdelemn, 4-5 linguri de cacao, 1 pachet de unt, 125 ml de lapte, zeama de la o lămâie, rom, nutela (câteva linguri), 2 pacheţele de zahăr vanilat
Preparare pandişpanuri: Se bat energic ouăle neseparate (albuşurile şi gălbenuşurile) cu zahărul şi vanilia până devin o compoziţie fermă. Se adaugă untdelemnul şi se împarte apoi compoziţia obţinută în 2 părţi egale. Într-una din cele două cantităţi se adaugă aproximativ 150 de grame de făină şi se omogenizează. Se toarnă compoziţia finală (I) într-o tavă unsă cu ulei şi tapetată cu făină. Cea de-a doua cantitate se amestecă cu praful de cacao şi aproximativ 100 grame de făină. După omogenizare se toarnă într-o formă şi se coace la foc potrivit, în acelaşi timp cu compoziţia (I). Cele două pandişpanuri obţinute (unul alb şi celălalt maron închis) se taie în felii după ce s-au răcit.
Preparare cremă: În 125 ml de lapte se amestecă 3 linguri de făină şi se încălzesc pe foc domol, amestecând continu până ce devine o cremă de consistenţa unei mămăligi. În această compoziţie caldă se adaugă untul, zeama de lămâie şi zahăr (după gust). Crema acrişor dulceagă se dă la frigider pentru a se răci brusc şi a se închega.
După ce crema s-a răcit, se unge fiecare felie din cele 2 pandişpanuri şi se alternează o felie albă, una neagră lipindu-se între ele cu ajutorul cremei. Se reconstituie astfel cele 2 pandişpanuri utilizând cele două culori în alternanţă. Peste cele 2 forme obţinute se toarnă o glazură obţinută din nutela şi lapte sau lapte+cacao+zahăr+unt. După ce s-au „îmbrăcat” complet cele 2 pandişpanuri cu glazură se dau la frigider şi se păstrează de preferinţă câteva ore înainte de consumare. Fiecare pandişpan se taie oblic pentru a obţine un aspect zebrat.

Poftă bună !

propusă de Carmen Ţîbîrnă