Publicaţie lunară aComunităţii Române din Québec Mensuel de laCommunauté Roumaine de Québec

Reper Românesc - Nr.46, IULIE 2008 - Repère Roumain - No.46, JUILLET 2008
 

ANIVERSARE     SUMAR  ACTUALITATE  SOCIETATE  RADACINI  CEI MICI  DIVERSE  SPORT


societate



Primul apartament la Québec...
Le premier appartement à Québec...
Un contract moral între imigranţi şi societatea quebecoază...
Un contrat moral entre les immigrants et la société québécoise...
Hramul Bisericii "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel" sărbătorit aşa cum se cuvine de românii din Québec...
Examene de "BAC"...
Evenimente la ceas sărbătoresc...

Cum găsesc o grădiniţă la Québec...
Comment trouver une garderie à Québec...

Bine aţi venit la Québec...
„Cartea, un triumf asupra ignoranţei”...
Le livre, un triomphe sur l’ignorance...

Bine aţi venit la Québec...
Peru - nu e Peru pentru toţi III...
Le Pérou III...

Bine aţi venit la Québec...
Peru - nu e Peru pentru toţi II...
Le Pérou...

Bine aţi venit la Québec...
Peru - nu e Peru pentru toţi I...

Un pic de adevăr şi un pic de cleveteală II...
Un peu de vérité et un peu de bavardage...
Bine aţi venit la Québec...
Concursurile de franceză şi copiii de origine română...
Les concours de français et les enfants d’origine roumaine...

Un pic de adevăr şi un pic de cleveteală I...
Bine aţi venit la Québec...
"The Lost Tomb of Jesus"...
« The Lost Tomb of Jesus »...

Perspective de carieră...
Perspectives d'emploi...
Un şomaj pentru liniştea angajaţilor din Québec...
Întâlnire de „lucru” la restaurant...
Valuri de mătase...
Valuri de matase...
Sărbătoare studenţească de Crăciun...
Fête étudiante de Noël...

Crăciun la Québec...
Noël à Québec...
Povestea felicitărilor de Crăciun...
L’histoire des cartes de Noël...
Energy Star...
Energy Star...

O nouă înţelegere în domeniul imigraţiei...
Nouvelle entente en immigration...
Schimbările climatice în prim planul actualităţii mondiale...
Les changements climatiques au centre de l’actualité mondiale...
Hotel de lux pe Saint Laurent...

Permiteţi-ne să vă prezentăm... românii din Québec !...
Permettez-nous de vous présenter… les Roumains de Québec !...
Identitate românească şi francofonie...
Identité roumaine et francophonie...
Vedere de culise...
Vue de coulisses...
Zilele culturii româneşti la Quebec – zile deosebite...
Journées de la culture roumaine à Québec - des journées pas comme les autres !...
Impresii...
Impressions...

Bucarest – la capitale mondiale de la francophonie...
Bucureşti – capitala mondială a francofoniei...
Peru - note de călătorie II...
Pérou – notes de voyages II...

Accord de colaborare între primăria oraşului Québec şi Comunitatea Română din Québec...
Entente de collaboration entre la Ville de Québec et la Communauté Roumaine de Québec...
Peru - note de călătorie I...
Pérou – notes de voyages I...
Emigranţi şi emigranţi...
Bucureştiul nostalgic între memorie şi uitare...
Le Bucarest nostalgique entre mémoire et oubli...
Minorităţi din România: Ţiganii...
Minorités de la Roumanie: Les Tsiganes...

Absolvenţii români...
Les diplômés roumains...
ANTENA INTERNAŢIONAL...
Bucureşti sau Budapesta ?...
Bucarest ou Budapest ?...

Câmpul românesc din Hamilton...
Le Camp roumain de Hamilton...
A început sezonul de vară şi de distracţii pe ape...
Casă nouă...
Nouvelle maison...

Vizită de onoare...
Integrarea profesională a noilor veniţi...
L’intégration professionnelle des nouveaux arrivants...
Dreptul de muncă în afara campusului pentru studenţii străini...
Le travail hors campus pour les étudiants étrangers...
Lalele, frumoase lalele...
Tulipes, magnifiques tulipes...

Poveşti de ieri, de azi...
Histoires d’hier, d’aujourd’hui...
Am văzut Egiptul II...
J'ai vu l'Égypte II...

Congresul Canadian Român - organizaţie al cărei membru sunteţi prin definiţia statutului...
Am văzut Egiptul I...
J'ai vu l'Égypte I...

Jaf la înălţime...
Pe o plajă în Sud... fapt divers...
Sur une plage dans le Sud - fait divers...

“Ce înseamnă dacă vă dăruiesc o floare ?”...
«Quelle est-elle la signification du geste d’offrir une fleur?»...

Premii Nobel...
Prix Nobel...
A fi părinţi – cele zece porunci !...
Être parents - les dix commandements !...

Curs de limba română...
Cours de langue roumaine...
Imigraţia română în Québec...
Immigration roumaine à Québec...
La fel, dar altfel...
Pareils, mais différents...
Cunoaşteţi românii din Québec ?...
Connaissez-vous les Roumains de Québec ?...
Sărbătoare multiculturală...
Fête multiculturelle...
Seara românească...
Soirée roumaine...

Vizită de onoare...
Invités d'honneur...
Despre fondatorii Doinei...
Dansuri, culori şi viaţă...
De Sibiu à New York...
De Sibiu à New York...

Ordinul camionagiilor...
L’Ordre des camionneurs...
… Şi “copilaşul” din Calgary creşte !...
“Emigrarea - vis sau realitate”...
« L’immigration – rêve ou réalité »...
Primirea noilor familii de imigranţi...

“Ordinul camionagiilor” continuă...
«L’Ordre des camionneurs» continue...
Poveste de la cabană...
L’histoire d’une cabane...

Mi-e teamă...
J’ai peur...
Jungla Amazonului...
La jungle amazonienne...
Oraşul Québec şi fortificaţiile sale III...

Asociaţia Québec-Boston...
L’Association Québec-Boston...
Sunt sau nu sunt pregătiţi cetăţenii...
Les citoyens de Québec sont-ils préparés...
Cotopaxi, sau cel mai înalt vulcan din lume...
Oraşul Québec şi fortificaţiile sale II...

Am rămas la Québec...
Nous sommes restés à Québec...
Bună ziua, căciulă...
Bonjour, chapeau...
Sărbătoarea iernii...
La fête de l’hiver...
Oraşul Québec şi fortificaţiile sale I...

Crăciunul în România...
Noël en Roumanie...
Crăciun în Gaspésie...
Noël en Gaspésie...
AERUL în acţiune...
AERUL en action...

Un secol de prezenţă românească la Montréal...
Un siècle de présence roumaine à Montréal...
Turneu în Normandia II...
Tournée en Normandie II...
Zilele Culturii şi ale Culturilor...
Les Journées de la Culture et des Cultures...

Asasinii de copii...
Când “patrie” se scrie “патрие”...
Quand « patrie » s’écrit « патрие »...
Turneu în Normandia I...
Tournée en Normandie I...
Două ţări, două revoluţii...
Deux pays, deux révolutions...

Ordinul camionagiilor II...
L’Ordre des camionneurs II...
Chapeau noir...
Spiritul românesc şi buna dispoziţie şi-au dat întâlnire la Val-David...
L’esprit roumain et la bonne humeur se sont donnés rendez-vous à Val-David...
Delta Dunării în pericol !...
Le Delta du Danube en danger !...

De închiriat...
À louer...
Mici şi voie bună cu ocazia sărbătoririi Hramului bisericii...
Québec sau Montréal ?...
Québec ou Montréal ?...
Turist la tine acasă...
În amintirea lui Alexandru Macedonski...

Stagii pentru tinerii imigranţi...
Stages en emploi pour jeunes d'origine immigrante...
Ordinul camionagiilor...
L’Ordre des camionneurs...
Oamenii de lângă noi...
Dragoste la prima vedere...
Coup de foudre...
Michael Moore, sau Curajul de a vorbi despre frică...
Michael Moore, ou Le courage de parler de la peur...

Paşte fericit !...
Joyeuses Pâques !...
Paradoxuri...
Paradoxes...
Oamenii de lângă noi...

Participare românească la a 4a ediţie a Săptămânii Québec-Multilingue...
Participation roumaine à la 4ème édition de la Semaine Québec-Multilingue...
Bucuria de a da...
La joie de donner...
Gabrielle Roy, fiică de imigranţi...
Gabrielle Roy, fille d’immigrants...
Diferenţe...
Différences...

Zilele Culturii Româneşti la Québec...
Eu nu am venit în Canada ca să dau sfaturi...
Comunitatea Română din Québec la Assemblée Nationale...
La Communauté Roumaine de Québec à l'Assemblée Nationale...
A venit primăvara în sufletele românilor...
Un pictor român la "Aquarium du Québec"...
Un artiste peintre roumain à l'Aquarium du Québec...
Despre repere… literare...

Un colţ de cultură...
Etanolul...
L'Éthanol...
Sunt copiii noştri pregătiţi pentru viaţa profesională ?...
APPORT...
Mica istorie a comunităţii române din Québec III...
La courte histoire de la communauté roumaine de Québec III...
Românii se ajută între ei...

Comunitatea Română din Québec...
Mica istorie a comunităţii române din Québec II...
La courte histoire de la communauté roumaine de Québec II...
Pulsul Universităţii Laval...
Emigrarea între vis şi realitate...
Poveste cu Emploi (-Québec)...
Histoire avec Emploi (-Québec)...
AM ÎNDRĂZNIT !...
De vorbă cu Ştefan Hruşcă...

De sărbători în România...
Suntem români...
Mica istorie a comunităţii române din Québec I...
La courte histoire de la communauté roumaine de Québec I...
Comunitatea Română din Québec...
Communauté Roumaine de Québec...
Pulsul Universităţii Laval...
Bat la uşă sărbătorile de iarnă...
O, ce veste minunată...

 Bine aţi venit la Québec

Stagii remunerate pentru imigranţi în servicile municipale şi de arondisment din Québec

...continuare
4. Examenul de franceză – scris
La sfârşitul primului interviu veţi susţine şi un examen de limba franceză. Nu sunt întrebări foarte grele, însă cel mai important lucru este că va conţine şi un eseu. Nu ştiu dacă este o regulă generală, dar la ultima preselecţie a fost un eseu de motivaţie pentru stagiul ales şi argumentarea aşteptărilor de la acesta din urmă. Este bine să aveţi deja pregătit un mic material în acest sens.
Important: dacă trebuie să faceţi faţă unei întrebări la care nu v-aţi gândit şi vă lipseşte inspiraţia de moment, faceţi un eseu, chiar dacă mai scurt, dar cât mai corect din punct de vedere gramatical.
5. Interviul tehnic
Dacă totul a decurs bine, în următoarea perioadă veţi primi o invitaţie pentru a susţine interviul tehnic. Acesta se va susţine cu persoana care va fi, mai apoi, responsabilă de buna desfăşurare a stagiului dumneavoastră, cu care implicit veţi colabora direct, însă este posibil să fie şi alte persoane prezente. Spre deosebire de primul interviu, acesta este axat mai mult pe partea tehnică, astfel că, în funcţie de cerinţele postului, este de recomandat să verificaţi dacă cunostinţele pe care le aveţi corespund realităţii de la Québec. În acest sens puteţi, de exemplu, merge la bibliotecă să consultaţi diferitele cărţi de specialitate.
Important: la fel ca şi la primul interviu - abordaţi o atitudine pozitivă, fiţi motivaţi, daţi dovadă de flexibilitate şi... nu uitaţi de zâmbet.
6. şi… cu puţină baftă începerea stagiului
În această ultimă etapă, numărul de candidaţi este mic. Astfel, primirea răspunsului nu ar trebui să dureze prea mult. Este posibil să îl primiţi chiar pe loc, mai ales când acesta este pozitiv.
Desfaşurarea stagiului
În primele zile veţi întâlni foarte multă lume, veţi fi prezentaţi colegilor, conducerii diviziei din care veţi face parte. Cu această ocazie veţi descoperi că québécoazii sunt foarte apropiaţi, ca şi temperament, românilor - ceea ce ar trebui să ne faciliteze un pic integrarea. Fac multe glume pe care la început le veţi gusta mai mult sau mai puţin, asta din singurul motiv că franceza învăţată în şcoală şi franceza québécoază sunt un pic diferite, însă timpul va lucra în favoarea dumneavoastră.
Stagiile pentru imigranţi, deşi se promovează din ce în ce mai mult, încă nu sunt foarte cunoscute angajaţilor de la Ville. Aşa că este posibil să fiţi destul de des întrebaţi despre ţara de origine. Fiţi flexibili şi... nu foarte ”tranşanţi”.
Important: scopul acestui stagiu este de a vă familiariza cu mediul de lucru de la Québec şi după perioada de stagiu nu vine implicit şi o ofertă de muncă. Ce puteţi însă să faceţi este: să duceţi cu bine la îndeplinire responsabilităţile asumate, să daţi dovadă de iniţiativă, să fiţi deschişi şi sociabili.
Baftă şi să auzim numai de succese!

Roxana Constantin-Marinoiu


 Peru - nu e Peru pentru toţi

(2)
Atraşi de multă vreme de istoria şi natura sa fabuloasă, ne decidem în fine să facem marea călătorie în Peru. Ne pregătim cu informaţii, ghiduri, cărţi şi cercetăm siturile internet. Vaccinele, lista de medicamente şi precauţiile care ne sunt propuse ne cam neliniştesc, dar continuăm... A pleca primăvara, pentru a te regăsi toamna în cealaltă emisferă... e deja fascinant!
Odată ajunşi la Lima, orice nelinişte dispare. Marea metropolă trepidantă, cu trecători, negustori ambulanţi, turişti, maşini, ne primeşte sub un soare pal - smogul curent aici ne protejează de soarele prea fierbinte. Centrul oraşului ne aminteşte de Spania, cu balcoanele de lemn ajurat, de vadită influenţă maură, suspendate deasupra străduţelor prea înguste pentru viaţa modernă.
La Plaza Mayor, sau de Armas, este piaţa catedralei, care se regăseşte în toate oraşele din Peru. La Lima, toate clădirile care înconjoară piaţa sunt de un galben viu, cu balcoane de lemn maron, ceea ce dă o senzaţie puternică de lumină şi bucurie. Catedrala, deşi reconstruită după un cutremur, păstrează forma sa originală din 1625, cu elemente romane, gotice şi baroce; palatul episcopal afişează un baroc delicat, iar palatul prezidenţial este în stil clasic pur. În faţa lui, în fiecare zi la prânz, are loc schimbarea gărzii, după grilajul înalt şi sub paza unei alte gărzi înarmate! Arhitectura oraşului se arată foarte variată, de la bisericile baroce şi locuinţele din secolele XVI-XVII din centrul vechi, până la construcţiile moderne din secolul XX, din cartierul Mira Flores: bănci şi clădiri de birouri cu pereţi de oglindă, blocuri de locuinţe din beton. Mai sunt bulevardele, pieţele, monumentele şi podurile peste Rimac, apa care străbate oraşul. În piaţa San Martin tronează statuia ecvestră a celui care a condus Peru la independenţă în 1821. Hotelul nostru are tot confortul modern, dar păstrează lambriurile de lemn şi aerul colonial. Restaurantele cele mai variate oferă toate meniuri specifice, dar cel care ne-a lăsat impresia cea mai vie a fost Agua Viva, altădată mânăstire, unde după desert cântă toţi în cor, clienţi şi gazde, Ave Maria.
Când urcăm pe Cerro San Cristobald, colina care oferă o vedere de ansamblu a oraşului, trecem printr-un pueblo joven, cartier nou şi sărac, unde căsuţe de paiantă colorate se înghesuie cu sutele pe panta dealului, pitoreşti şi înduioşătoare.
Amazonia, tărâm fascinant, ne primeşte cu o ploaie torenţială! De Puerto Maldonado, capitala de regiune unde aterizează avionul, navigăm cu o barcă cu motor o oră şi jumătate, printre buştenii aduşi de ape, pe Rio Madre del Dios, afluent al Amazonului, până la satul turistic. Apele mari au invadat malurile. De-a lungul apei vedem şi instalaţiile precare ale căutătorilor de aur, care cern din nisipul fluviului grăunţe de aur.
Ce ne-a impresionat cel mai mult în junglă au fost copacii: palmieri, acoperiţi sau nu de liane parazite, ficuşi, arborele care merge, pomul dreptăţii sau regele pădurii –shuahuaca- cu trunchiuri de 40-60 m, care se înalţă ca gigantice coloane cu falduri, asemeni unor contraforţi uriaşi, care şi ei depăşesc de 2-3 ori talia unui om. Vegetaţia luxuriantă ascunde o faună bogată, care însă nu se lasă văzută uşor. Graţie abilităţii ghidului reuşim să vedem un tamarin – maimuţa miniatură, câteva maimuţe-paianjen, vulturi, un curcan sălbatic, termite, fluturi, o tarantulă, etc. De asemenea, am putut admira în voie în satul de vacanţă un tapir şi trei papagali uriaşi, cu penaj albastru şi roşu aprins. Satul avea 50 căsuţe de lemn, cu deschiderile protejate numai de fileuri contra ţânţarilor. Stăm deci 24 de ore pe zi în atmosfera junglei, ascultând în permanenţă ţipetele păsărilor şi maimuţelor şi foşnetul frunzelor. Pentru expediţiile în junglă a trebuit să punem cizme înalte de cauciuc (era după ploaie). Caimanii şi peştii pirania se ascund şi ei, dar admirăm în schimb un cer de noapte fabulos: Calea Lactee cea mai strălucitoare văzută vreodată, Carul mare şi Mic, răsturnate, Orion şi Crucea Sudului – cu totul nouă pentru noi.
În numărul viitor: pe urmele incaşilor

 Le Pérou

Attirés depuis longtemps par son histoire et sa nature fabuleuse, on se décide enfin de faire le grand voyage au Pérou. Alors on se prépare, on cueillit le plus d'informations, on ramasse des guides, des cartes et on cherche sur les sites internet. Les vaccins, la liste des médicaments préventifs et des précautions à prendre nous rendent inquiets, mais on continue… Partir au printemps pour retrouver l'automne dans l'autre hémisphère est déjà fascinant!
Une fois atterri à Lima, toute inquiétude s'efface. La grande ville grouillante de passants, de marchands ambulants, de touristes et autos, nous accueillit sous un soleil pâle – le smog typique nous protège du soleil trop chaud. Le centre ville nous rappelle l'Espagne, avec les balcons de bois œuvré en porte-à-faux, d'évidente influence mauresque et les ruelles trop étroites pour la vie moderne.
La Plaza Mayor ou de Armas est la place de la cathédrale que l'on retrouve dans chaque ville au Pérou. À Lima tous les bâtiments qui bordent cette place sont d’un jaune vif avec des balcons en bois brun et cela crée un effet de lumière et de joie intense. La cathédrale, reconstruite après un tremblement de terre, garde sa forme originale de 1625, avec éléments romains, gothiques et baroques; le palais épiscopal voisin affiche un baroque délicat et le palais présidentiel montre le plus pur classicisme. Ici, chaque jour à midi, se déroule le changement de la garde, derrière les grillages et sous la protection d’une autre garde armée! L'architecture de la ville est très variée, à partir des églises baroques et des résidences de siècles XVI-XVII du centre ville, aux bâtiments modernes du XX, du quartier Mira Flores, avec les banques, les édifices à bureaux aux murs miroir et les blocs en béton. Il y a aussi les grands boulevards, les places et les monuments, les ponts sur la rivière Rimac. Dans la place San Martin trône la statue équestre de celui qui a rendu l'Indépendance au Pérou en 1821. Notre hôtel a le confort moderne, mais il garde les lambris en bois foncé et son cachet colonial. Les restaurants les plus variés offrent les repas traditionnels, mais celui qui nous a plus marqué, est Agua viva, un ancien couvent, où après le dessert on chante tous en cœur Ave Maria. Voulant monter au belvédère de Cerro San Cristobald, on passe à travers un pueblo joven –quartier neuf et pauvre où des petites maisons en adobe coloré s'entassent sur le flanc de la colline, pittoresques et attendrissantes.
L'Amazonie – terre fascinante, nous reçoit sous le déluge! De Puerto Maldonado, capitale de la région et aéroport, nous naviguons avec une barque à moteur 1h 30 sur la rivière Madre del Dios, affluent de l'Amazone. La grande crue a envahi les terres tout au long du fleuve et des troncs d’arbre nous coupent le chemin. On y voit les installations sommaires des chercheurs d'or, qui tamisent le sable de la rivière pour trouver les grains dorés.
Les plus impressionnants sont les arbres: les palmiers, couverts ou non de lianes parasites, les ficus, l’arbre de la justice, le palmier qui marche et le roi de la forêt- shuahuaca aux troncs des 40-60 m d’hauteur qui montent comme des piliers géants dont les contreforts énormes dépassent de 2-3 fois la taille d'un homme. La végétation luxuriante cache une faune riche, qui ne se laisse pas voir facilement. Grâce à l'habilité du guide, on réussit à voir le tamarin – le singe miniature, les singes araignées, un vautour, une dinde sauvage, les thermites, des papillons, la tarentule, etc. Le tapir et les grands perroquets à plumes rouges et bleues on peut les voir dans le village. Il y a ici 50 maisons en bois, dont les ouvertures sont protégées seulement par des moustiquaires. On reste donc 24 h par jour dans l'atmosphère de la jungle, où les oiseaux et les singes crient et les feuillages bruissent tout le temps.
Pour les expéditions dans la jungle on doit chausser des bottes hautes, en caoutchouc. Les piranhas et les caïmans se sont aussi cachés, mais le ciel de nuit est fabuleux: la voie lactée d'une brillance sans paire, les Ourses inversées, l’Orion et surtout la Croix du sud - une vraie nouveauté pour nous.
A suivre… sur les traces des incas.

Cristina Maxim