|
|
|
5 ani deja
Iată că au trecut 5 ani de când, într-o mică sală a bisericii, câţiva entuziaşti
s-au adunat şi au pus bazele a ceea ce urma să fie publicaţia românilor din
Québec, singura publicaţie a unei comunităţi culturale din regiune.
La puţin timp după înfiinţarea Misiunii Ortodoxe Române "Sfinţii Apostoli Petru
şi Pavel", cei ce erau profund implicaţi în activităţile acesteia au constatat
că "toate sunt bune şi frumoase" în afara faptului că misiunea nu are o
publicaţie a ei. Iată că, în urma deciziei consiliului parohial al Misiunii, la
începutul lunii februarie a anului 2003, se face apel la membrii misiunii pentru
a participa de manieră benevolă la editarea unei foi parohiale care să poarte
numele Reper Românesc şi care să reprezinte "un reper din punct de vedere
spiritual creştin". În respectivul apel se fixau unele jaloane administrative şi
tehnice. Printre altele se menţiona că editorul este Misiunea Ortodoxă Română,
că aprobarea articolelor era de resortul consiliului parohial, că distribuirea
se va face la biserică în fiecare duminică, că acei ce participau la editarea ei
trebuiau să o facă de manieră benevolă, că foaia va avea formatul A4, îndoită la
mijloc, că responsabil de editarea acesteia va fi Mihai Claudiu Cristea.
Doar şapte persoane au răspuns la apelul respectiv însă erau suficienţi pentru
ca foaia parohială să apară: Mihai Claudiu Cristea, Mircea Discuţeanu, Cătălin
Ionaşcu, Luigi şi Cristina Matei, Sorin Pescăruş şi Gabriela Radu.
La prima lor întâlnire "de lucru" s-a venit cu multe idei, s-au definit opţiuni,
s-au stabilit sarcinile fiecăruia, s-a reiterat faptul că munca trebuie să fie
benevolă şi eventualele finanţări să servescă la editarea publicaţiei iar
surplusul să fie vărsat în visteria misiunii ortodoxe. Ceea ce a fost
determinant pentru parcursul Reperului Românesc a fost concluzia unanimă a celor
prezenţi că această publicaţie poate şi trebuie să fie mai mult decât o foaie
parohială.
Cei şapte au început apoi munca... Sorin Pescăruş, director, Mihai Claudiu
Cristea, redactor şef, Cristina Matei, grafist, ceilalţi formând comitetul de
redacţie.
1 Martie 2003 – românii din Québec primesc cel mai frumos mărţişor: primul număr
al publicaţiei Reper Românesc. Discursuri, aplauze, masă festivă, bucurie şi
entuziasm. Succesul lansării a atras apoi mai multe persoane la editarea
publicaţiei.
Reper Românesc a devenit apoi preocuparea aproape zilnică a celor ce se
oferiseră să editeze această publicaţie. Pentru fiecare număr schimbau între ei
mesaje pe Internet, îşi trimiteau articole, făceau corecţii iar în noaptea
dinainte de tipărire se adunau cu toţii în casă la familia Matei şi până
dimineaţa puneau la punct ultimele detalii ale numărului care urma să iasă.
Plecau apoi direct la servici, obosiţi dar în acelaşi timp mulţumiţi că au mai
scos un număr.
Euforia nu a durat însă mult... Divergenţele de opinie între cei ce munceau la
Reper Românesc se accentuau pe zi ce trece iar după al patrulea număr Cristina
şi Luigi Matei se retrag de la ziar. Acestă retragere a însemnat însă "decesul"
subit al Reperului Românesc editat de Misiunea Ortodoxă.
Acest "deces" a reprezentat o durere pentru mulţi din comunitate însă în acelaşi
timp a deschis calea punerii în practică ale unor idei pe care Cristina Matei
le-a enunţat în scrisoarea publică de retragere de la Reper Românesc. Aceste
idei au provocat dezbateri foarte intense între membrii comunităţii, dezbateri
ce au culminat cu apelul lansat de Luigi Matei, în noiembrie 2003, pentru
înfiinţarea unei asociaţii laice a românilor din Québec care să aibă ca
obiective principale constituirea unei adevărate comunităţi, unite, care să
sprijine pe noii veniţi, să-şi conserve patrimoniul cultural, să participe activ
la viaţa societăţii în care trăim şi, nu în ultimul rând, să fie recunoscută în
societate.
După constituirea asociaţiei care, în urma votului unanim al celor prezenţi la
adunarea generală, avea să poarte numele de Comunitatea Română din Québec (CRQ),
la insistenţele doamnei Cristina Maxim, care nu putea să se împace cu gândul că
ziarul românilor din Québec nu mai există, Cristina Matei şi Luigi Matei acceptă
să pună bazele unui nou Reper Românesc care să aparţină şi să servească întregii
comunităţi de români indiferent de religie.
S-a creat statutul publicaţiei, s-au stabilit structura sa şi liniile directoare.
Cristina Matei urma să fie coordonatoarea Reperului Românesc iar Mircea
Discuţeanu director.
În luna decembrie a anului 2003 a apărut noua publicaţie Reper Românesc.
Calitatea sa a impresionat, atât pe români dar şi pe ceilalţi cititori astfel
încât Reperul Românesc a devenit încetul cu încetul o publicaţie foarte
apreciată.
Odată cu lansarea sitului Internet al CRQ, Reperului Românesc i s-a rezervat
pagina sa web astfel încât să poată fi accesibil de tot mapamondul.
De-a lungul anilor, Reper Românesc a suferit numeroase schimbări: misiunea
ortodoxă care avea două pagini rezervate nu a mai continuat să trimtă article
spre publicare, structura publicaţiei s-a modificat în permanenţă, Cristina
Matei după mai bine de trei ani de muncă la ziar a cedat doamnei Carmen Țîbârnă
responsabilitatea de coordonatoare, etc. Cu toate acestea Reper Românesc a
continuat să fie publicat şi să fie apreciat de cititori.
Acum, după cinci ani de la apariţie, Reperul Românesc, deşi este o publicaţie
deja consacrată în peisajul jurnalistic de limbă română şi cel al oraşului
nostru, are nevoie de un nou impuls iar acest impuls nu poate fi dat decât de
atragerea mai multor benevoli.
Este comunitatea românească din Québec capabilă să aibă în continuare publicaţia
sa?
|
5 ans déjà
Cinq ans déjà sont passés depuis que, dans une petite salle
de l’église, quelques enthousiastes se sont rassemblés pour mettre les bases de
ce qui sera la publication des Roumains de Québec, l’unique publication d’une
communauté culturelle de la région.
Peu de temps après la création de la Mission Orthodoxe Roumaine « Saints Apôtres
Pierre et Paul », ceux qui étaient profondément impliqués dans ses activités ont
constaté que tout était bien beau sauf que la mission n’avait pas sa propre
publication. Voilà que suite à la décision du conseil paroissial de la Mission,
au début du mois de février 2003, on fait appel aux membres pour les inciter à
participer bénévolement à l’édition d’une feuille paroissiale qui portera le nom
de Repère Roumain et qui représentera « un repère de point de vue spirituel
chrétien ».
On établissait quelques jalons administratifs et techniques. Entres autres, on
mentionnait que l’éditeur sera la Mission Orthodoxe Roumaine, que l’approbation
des articles reviendra au conseil paroissial, que la distribution se fera chaque
dimanche à l’église, que la participation à l’édition sera faite sur une base
bénévole, que la feuille aura un format A4, pliée au milieu, que Mihai Claudiu
Cristea sera responsable de son édition.
Seulement sept personnes ont répondu à l’appel, mais c’était assez pour que la
feuille paroissiale paraisse : Mihai Claudiu Cristea, Mircea Discuteanu, Catalin
Ionascu, Luigi et Cristina Matei, Sorin Pescarus et Gabriela Radu.
À leur première rencontre de travail on a soumis plusieurs idées, on a défini
des options, on a établi les tâches de chacun, on a réitéré le fait que le
travail sera bénévole et que les financements éventuels serviront à l’édition de
la publication et le surplus sera remis à la mission orthodoxe. Fait déterminant
pour le Repère Roumain, on a conclu unanimement que cette publication pouvait et
devait être plus qu’une feuille paroissiale.
Les sept ont ensuite commencé le travail… Sorin Pescarus, directeur, Mihai
Claudiu Cristea, rédacteur en chef, Cristina Matei, graphiste, les autres
formant le comité de rédaction.
1er Mars 2003 – les Roumains de Québec reçoivent le plus beau « martisor » : le
premier numéro de la publication Repère Roumain. Discours, applaudissements,
buffet festif, joie et enthousiasme.
Le succès de ce lancement a attiré ensuite plusieurs personnes à s’impliquer
dans l’édition de la publication.
Repère Roumain est devenu la préoccupation presque journalière de ses éditeurs.
Pour chaque numéro ils s’échangeaient des courriels, des articles, faisaient des
corrections et, la nuit d’avant l’impression, se rassemblaient tous chez la
famille Matei et jusqu’au matin mettaient au point les derniers détails. Ils
partaient ensuite travailler, fatigués mais heureux d’avoir sorti un autre
numéro.
L’euphorie n’a pas duré longtemps toutefois… Les divergences d’opinion au sein
de l’équipe du Repère s’accentuaient au jour le jour et, après le 4e numéro,
Cristina et Luigi Matei se retirent. Leur départ a signifié le « décès » subit
du Repère Roumain édité par la Mission Orthodoxe.
Ce « décès » a été pénible pour plusieurs dans la communauté mais, en même
temps, a ouvert la voie à la mise en pratique de quelques idées énoncées par
Cristina Matei dans la lettre publique de départ du Repère Roumain. Ces idées
ont provoqué de vifs débats entre les membres de la communauté, débats qui ont
culminé avec l’appel lancé par Luigi Matei, en novembre 2003, pour la création
d’une association laïque des Roumains de Québec ayant comme principaux objectifs
la constitution d’une véritable communauté, unie, qui vienne en aide aux
nouveaux arrivants, qui conserve son patrimoine culturel, qui participe
activement à la vie de la société et, non en dernier, qui soit reconnue par
cette société.
Après la constitution de l’association qui, suite au vote unanime de ceux
présents à l’assemblée générale, portera le nom de Communauté Roumaine de Québec
(CRQ), répondant aux insistances de Mme Cristina Maxim, qui ne pouvait se
résigner avec le fait que la publication des Roumains de Québec n’existait plus,
Cristina et Luigi Matei acceptent de mettre les bases d’un nouveau Repère
Roumain appartenant et au service de la communauté des Roumains en entier, sans
égard à la religion.
On a créé le statut de la publication, on a établi sa structure et ses lignes
directrices. Cristina Matei sera la coordonnatrice du Repère Roumain et Mircea
Discuteanu le directeur.
En décembre 2003 paraît la nouvelle publication Repère Roumain.
Sa qualité a impressionné tant les Roumains que les autres lecteurs si bien que
Repère Roumain est devenu petit à petit une publication très appréciée.
Au lancement du site internet de la CRQ, on a réservé au Repère sa propre page
pour qu’il soit accessible partout dans le monde.
Au fil des ans, Repère Roumain a souffert de nombreux changements : la mission
orthodoxe, qui avait deux pages réservées, a cessé d’envoyer des articles, la
structure de la publication s’est modifiée continuellement. Cristina Matei,
après plus de trois ans de travail, a cédé à Mme Carmen Tibirna la
responsabilité de coordination. Malgré tout, Repère Roumain a continué d’être
publié et apprécié par les lecteurs.
Aujourd’hui, après cinq ans de parution, Repère Roumain, même s’il est consacré
dans le paysage journalistique de langue roumaine et dans celui de notre ville
en général, a besoin d’un nouvel impulse et cet impulse ne peut venir que par
l’implication de plus de bénévoles.
La communauté roumaine de Québec est-elle capable de garder sa publication ?
|
|
RR |
|
|
CRQ şi relaţiile economice internaţionale
Comunitatea Română din Québec (CRQ) este cunoscută în general ca o organizaţie
ce reprezintă pe românii din Québec şi care organizeaza activităţi şi acţiuni
diverse pe plan local, regional și naţional. Mai puţin cunoscut este faptul că
CRQ iniţiază şi organizează activităţi şi acţiuni pe plan internaţional,
concentrate în mod special pe intensificarea relaţiilor România-Québec și
România-Canada.
Acest lucru este important pentru integrarea românilor în societatea de
aici însă permite şi menţinerea legăturilor cu ţara-mamă, România, şi creşterea
contribuţiei lor la dezvoltarea celor două țări.
Ca urmare a propunerilor de colaborare pe care CRQ le-a înaintat Consulatului
general al României din Montréal şi Camerei de Comerţ din Québec pentru
organizarea unor activităţi în domeniul economic, colaborări pe care conducerea
CRQ le apreciază ca determinante, iată că în acest an se profilează activităţi
deosebit de interesante.
La sfârşitul lunii octombrie a anului trecut preşedintele CRQ, Luigi Matei, s-a
întâlnit cu domnul Florian Pârvănescu, consul economic din Consulatul general al
României din Montréal şi domnul Frédéric Couttet, responsabil cu afacerile
internaţionale și imigraţia al Camerei de Comerţ din Québec pentru a pune bazele
unei astfel de colaborări. Întâlnirea s-a soldat cu propuneri de substanță.
Nu numai că s-au stabilit unele detalii legate de organizarea unei activităţi de
promovare a relaţiilor economice între România şi Québec cu participarea
mediului de afaceri dar s-au făcut propuneri ce au depășit cu mult cadrul unei
astfel de activități. Au fost enunțate sectoarele economice de interes
comun, categoriile de activități ce pot fi organizate și modalitățile de
implicare a fiecărei părți si s-au făcut propuneri concrete de activități.
Între altele, s-a propus atragerea participării României la "Întâlnirea
internațională a Francofoniei economice-2008" ce va avea loc între 16 și 19 mai
la Québec.
Luigi Matei, preşedintele CRQ, ne-a declarat: "Anul acesta se anunță ca fiind un
an important în ceea ce privește promovarea comercială și economică a României
în Canada și în special la Québec.
Orașul Québec, capitală a provinciei Québec, va găzdui cel puțin trei evenimente
foarte importante: RIFE 2008 (Rencontre internationale de la Francophonie
économique, 16-19 mai: www.ccQuébec.ca/rife2008/), Futuralia Québec 2008 (le
XIIIe forum mondial de la PME, 20- 23 mai: www.futuralliaQuébec2008.com) și cel
de-al XII-lea Sommet al francofoniei (17-19 octombrie).
Primele două dintre aceste trei activități reprezintă oportunități extraordinare
de care operatorii economici din diverse țări, printre care bineînțeles România,
pot profita pentru a promova și dezvolta relațiile de afaceri. M-aş bucura ca
România să participe. Altfel toată munca noastră ar fi fără nici un rezultat şi
când spun a noastră nu mă refer numai la cele câteva iniţiative pe care le-am
pus în practică ci şi la demersurile făcute de domnul consul Florian Pârvănescu
şi domnul Frédéric Couttet de la Camera de Comerţ."
|
La CRQ et les relations économiques internationales
La Communauté Roumaine de Québec (CRQ) est connue généralement en tant
qu’organisation représentant les Roumains de Québec et qui organise diverses
activités et actions sur le plan local, régional et national. Moins connu est le
fait que la CRQ initie et organise des activités et actions sur le plan
international, concentrées spécialement sur l’intensification des relations
Roumanie-Québec et Roumanie-Canada.
Ceci est important pour l’intégration des Roumains dans la société d’accueil
mais permet aussi le maintien des liens avec le pays d’origine, la Roumanie, et
l’augmentation de leur contribution au développement des deux pays.
Suite aux propositions de collaboration soumises par la CRQ au Consulat général
de la Roumanie à Montréal et à la Chambre de Commerce de Québec visant
l’organisation d’activités dans le domaine économique, collaboration que la CRQ
juge déterminante, voilà que cette année se profilent des activités très
intéressantes.
À la fin du mois d’octobre de l’année passée le président de la CRQ, Luigi
Matei, a rencontré M Florian Parvanescu, consul économique au Consulat général
de la Roumanie à Montréal et M Frédéric Couttet, responsable des affaires
internationales et immigration à la Chambre de Commerce de Québec afin de mettre
les bases d’une collaboration. La rencontre a abouti avec des propositions de
substance.
Non seulement on a établi certains détails concernant l’organisation d’une
activité de promotion des relations économiques entre la Roumanie et le Québec
avec la participation du milieu d’affaires, mais on a aussi fait des
propositions qui ont dépassé largement le cadre d’une telle activité. On a
énoncé les secteurs économiques d’intérêt commun, les catégories d’activités
pouvant être organisées et les modalités d’impliquer chaque partie et on a
proposé des activités concrètes.
Entre autres, on a proposé la participation de la Roumanie à la « Rencontre
internationale de la Francophonie économique-2008 » qui se tiendra entre le 16
et le 19 mai à Québec.
Luigi Matei, président de la CRQ, nous a déclaré : « Cette année s’annonce très
importante en ce qui concerne la promotion commerciale et économique de la
Roumanie au Canada et plus particulièrement à Québec.
La ville de Québec, capitale de la province de Québec, sera l’hôte d’au moins
trois événements très importants : RIFE 2008 (Rencontre internationale de la
Francophonie économique, 16-19 mai: www.ccQuébec.ca/rife2008/), Futuralia Québec
2008 (le XIIIe forum mondial de la PME, 20- 23 mai:
www.futuralliaQuébec2008.com) et le XIIe Sommet de la francophonie (17-19
octobre).
Les deux premières activités représentent d’extraordinaires opportunités dont
les opérateurs économiques de divers pays, dont la Roumanie, peuvent profiter
afin de promouvoir et développer des relations d’affaires. Je serais très
heureux si la Roumanie y participait. Sinon tout notre travail serait sans
résultat. Et quand je dis notre travail j’entends non seulement les quelques
initiatives qu’on a mis en pratique mais aussi les démarches de M le consul
Florian Parvanescu et de M Frédéric Couttet de la Chambre de Commerce. »
|
|
RR |
|
|
Zilele culturii româneşti la Québec
A 4-a ediţie a "Zilelor culturii româneşti la Québec", cea mai de amploare
dintre ediţiile ce au avut loc în cadrul acestei manifestări cultural-artistice
anuale ale românilor din Québec, s-a încheiat magistral cu un festival de film
românesc.
Pe parcursul a 19 zile, 25 septembrie - 6 octombrie şi 9 - 15 noiembrie,
activităţile organizate de Comunitatea Română din Québec (CRQ) în Capitala
Naţională au oferit miilor de participanţi posibilitatea de a intra în contact
cu cultura română, cu tradițiile și obiceiurile românilor, cu felul lor de a fi.
Organizatorii Zilelor culturii româneşti la Québec – o echipă de adevăraţi
profesionişti
Organizarea unui eveniment de o asemenea amploare necesită eforturi umane,
materiale și financiare foarte mari iar rezultatele acestei a 4-a ediţii a
Zilelor culturii românești la Québec fac cinste tuturor celor ce au depus aceste
eforturi.
Fiecare ediţie a acestui eveniment anual al românilor din Québec s-a ridicat cu
mult deasupra nivelului calitativ al ediţiilor precedente. Luigi Matei,
preşedinte al CRQ, iniţiator al Zilelor culturii româneşti la Québec și
coordonator al tuturor celor 4 ediţii desfăşurate până acum, ne-a surprins însă
de fiecare dată, oferindu-ne la fiecare ediţie programe din ce în ce mai
diverse, de o amploare din ce in ce mai mare, cu elemente de noutate de fiecare
dată. Bineînțeles că toate acestea nu le-ar fi putut realiza dacă nu s-ar fi
înconjurat de oameni de valoare, de adevăraţi profesionişti.
Alina Nogradi, responsabila Comisiei Societate și Cultură a CRQ şi Imre Nogradi,
ambii cu o formație academică de invidiat şi cu o experienţă bogată în domeniul
etnologiei, s-au depăşit şi în acest an pregătind expozițiile de la Biblioteca
Gabrielle-Roy. Tot ei au pregătit mesele rotunde și expozeurile pe diverse teme,
dar nu s-au dat în laturi de a da o mână de ajutor şi la organizarea Serii
româneşti.
Cristina Matei, cu formaţie universitară în informatică și în comunicaţii
publice, a "acoperit" tot ceea ce înseamnă relații publice: redactarea
comunicatelor şi mesajelor promoţionale, concepţia şi grafica afişelor și
pliantelor, crearea paginii web a Zilelor culturii românești şi punerea la zi a
celorlalte pagini a sitului Internet al CRQ. Broşura pe care a conceput-o și
realizat-o pentru această ediție a Zilelor culturii româneşti la Québec poate
concura cu cele mai bine realizate materiale promoționale.
Dan Lazăr Trifan, managerul grupului "Valuri de mătase", în calitatea sa de
director artistic al spectacolului DivertiRo-Qc organizat la sala Jean-Paul
Tardif în finalul primei părți a celei de-a 4-a ediţii a Zilelor culturii românești
la Québec, şi-a dovedit și de această dată calităţile de organizator de
spectacole. Împreună cu membrii grupului său "Valuri de Mătase", Mircea Trifan
și Terri Ellen Christophersen, şi-a adus o contribuţie deosebit de importantă la
realizarea primului Festival al filmului românesc organizat anul acesta în
cadrul Zilelor culturii româneşti la Québec.
Ceremonia de deschidere
Onorând invitaţiile primite din partea preşedintelui CRQ, numeroase
personalităţi politice, culturale, reprezentanţi din diverse ministere, membri
ai CRQ au fost prezenţi la ceremonia de deschidere ce a avut loc la
Universitatea Laval pe 25 septembrie, subliniind astfel aprecierea lor pentru
activităţile organizate de CRQ şi în mod special pentru acest eveniment anual al
românilor din Québec.
Printre cei prezenţi s-au numărat: doamna Elena Ștefoi, ambasadoarea României în
Canada, doamna Svetlana Litvin, coordonatoare a comunităţilor europene în
Cabinetul ministrei Imigraţiei şi Comunităţilor culturale, doamna Louise
Boucher, directoare a Direcţiei regionale a Capitalei-Naţionale şi Estului
Québecului din cadrul Imigraţiei Québec, doamna Gisèle Béchard, consilieră în
Ministerul Imigraţiei şi Comunităţilor culturale, domnul Serge Vaillancourt,
consilier în afaceri internaţionale în Ministerul Relaţiilor Internaţionale,
doamna Lisette Lepage, membră a comitetului executiv din primăria Québecului,
doamna Virginie Desmarais, consilieră în imigraţie la primăria Québecului,
poetul George Filip din Montréal, doamna Gabriela Rusu-Păsărin, conferenţiară în
mai multe universităţi din România, tânăra scriitoare Miruna Tarcău.
Înainte de începerea activităţii, în aşteptarea tuturor invitaţilor, Terry Ellen
Christophersen şi Marie Eve Simard au oferit un scurt dar foarte apreciat
spectacol cu piese de muzică clasică.
Au urmat apoi discursurile. Toţi ce ce au luat cuvântul, fără nici o excepţie,
şi-au exprimat aprecierea pentru modul exemplar de organizare al CRQ, pentru
calitatea acţiunilor şi activităţilor sale, pentru implicarea CRQ în soluționarea
problemelor societăţii noastre, în dezvoltarea relaţiilor româno-canadiene şi a
relaţiilor româno-québecoaze.
În continuare, doamna Gabriela Rusu-Păsărin a ţinut o scurtă conferinţă despre "Tradiții
și identitate culturală"
Miruna Tarcău, cu dezinvoltura ce o caracterizează, a prezentat apoi câteva
aspecte din viaţa sa de tânără scriitoare şi despre noul ei roman, L’Ile du
Diable, a cărei lansare în cadrul celei de-a 4-a ediţii a Zilelor culturii
româneşti la Québec s-a realizat cu participarea Librăriei Zone a Universităţii
Laval. Alina Nogradi a făcut apoi recenzia romanului.
În ultima parte a festivităţii de deschidere, invitaţii au luat parte la un
cocktail organizat de către CRQ la "Café des poètes".
Expoziţiile
Ca şi la celelalte ediţii, organizatorii au pregătit mai multe expoziţii pe
diferite teme. Anul acesta expoziţiile au prezentat unele aspecte privind
România, imigraţia românească în Québec dar şi o expoziţie de imagini din oraşul
Québec imortalizate de fotografi amatori de origine română.
După ce au fost expuse în prima zi la AGORA din pavilionul Desjardins al
Universităţii Laval cu ocazia festivităţii de deschidere, materialele au fost
mutate apoi în Atriumul Bibliotecii Gabrielle-Roy unde au fost expuse timp de
aproape două săptămâni.
Aprecierile privind aceste expoziţii au fost unanime: foarte interesante şi
realizate de manieră profesionistă.
Alina şi Imre Nogradi, realizatorii acestor expoziţii, merită toate laudele.
Competiţiile sportive
Deşi Andrei Popescu şi Răzvan Coman au organizat foarte bine competiţiile de
tenis de câmp şi de fotbal, acestea nu au atras anul acesta foarte mulţi
participanţi.
Cei ce au competiţionat însă au arătat plăcerea de a face sport şi au dat un
exemplu tuturor celor care, luaţi cu celelalte activităţi ale vieţii de zi cu zi,
uităm că sportul şi activitatea fizică trebuie să fie una dintre principalele
noastre preocupări.
Journée en famille
Devenită deja o tradiție, această activitate desfășurată la Vignoble Bourg
Royal, a permis celor prezenţi să petreacă o zi relaxantă în mijlocul naturii,
cu familia, cu prietenii, "desprinşi" de viaţa trepidantă a oraşului, aşa cum
multe familii de români îşi petrec zilele libere. Bineînţeles că nu au lipsit
mititeii, specialitatea gastronomică romanească atât de apreciată de toată lumea,
şi nici vinul produs de domnul Jorj Radu din via sa de la Vignoble Bourg Royal
şi care este deja cunoscut şi apreciat în Québec pentru gustul si naturaleţea
lui.
Festivalul de film românesc la Québec – o premieră absolută
Ideea organizării unui festival de film românesc exista mai demult însă numai
anul acesta, datorită colaborării între Comunitatea Română din Québec (CRQ),
Asociaţia Rocade din Montréal şi cinematograful Le Clap din Québec, au putut fi
asigurate toate cele necesare desfăşurării acestui festival.
Astfel, în perioada 9-15 noiembrie au fost prezentate 8 filme dintre cele mai
recent realizate în România la care se adaugă un al 9-lea, cel al lui Cristian
Mungiu "4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile", distins cu premiul "Palma de Aur" la
Cannes, film care era deja inclus în programarea cinematografului Le Clap.
În prima zi a festivalului, spectatorii prezenţi în sală pentru vizionarea
filmului "Logodnicii din America" au avut ocazia excepţională de a face
cunoştinţă cu realizatorul filmului, Nicolae Mărgineanu şi actriţa Tamara
Creţulescu, care au onorat invitaţia organizatorilor de a fi veni la Québec
special pentru acest eveniment.
După acest prim film prezentat, CRQ a organizat un cocktail ce a marcat
deschiderea festivalului. Participanţii la cocktail, reprezentanţi ai
Ministerului Imigraţiei şi Comunităţilor culturale, ai Ministerului de Relaţii
Internationale, ai primăriei Québecului, personalităţi din domeniul cultural,
jurnalişti, membri ai Comunităţii Române din Québec, au apreciat în mod unanim
ideea organizării acestui festival.
Actriţa Tamara Crețulescu a livrat un discurs emoționant despre iubire şi
armonie între oameni, impresionată ea însăşi de faptul că persoane de origini
diferite (română, québecoază, americană) şi-au unit eforturile pentru
organizarea acestui prim festival de film românesc la Québec.
A urmat apoi discursul doamnei Gisèle Béchard, consilieră în cadrul Ministerului
Imigraţiei şi Comunităţilor culturale, în care şi-a exprimat aprecierea pentru
organizarea acestui festival şi a subliniat disponibilitatea MICC de a susţine
activităţile organizate de CRQ.
Preşedintele CRQ, Luigi Matei, în cuvântul său, a mulţumit partenerilor
principali, cinematograful Le Clap și Asociația Rocade din Montréal,
comanditarilor principali, MICC, MRI, MCC, MESS, Ville de Québec, Caisse
populaire Desjardins de Québec şi tuturor celor ce au participat la organizarea
festivalului.
Festivalul de film românesc la Québec a fost un succes, atât datorită bunei
organizări dar şi datorită valorii ridicate a filmelor prezentate. Deşi lista de
filme aduse din România a fost mai lungă, organizatorii au ales să prezinte
publicului québecoaz opt filme:
"Logodnicii din America" realizat de Nicolae Mărgineanu
"Cum mi-am petrecut sfârșitul lumii", realizat de Cătălin Mitulescu,
având ca productori executivi pe Wim Wenders et Martin Scorsese. Prezentant în
competiție la festivalul de la Sundance în 2005, "Cum mi-am petrecut sfârșitul
lumii" a obținut premiul celui mai bun Proiect European. În 2006, Doroteea
Petre, care deține rolul principal, a primit Premiul de interpretare în cadrul
selecției "Un certain regard" la Festivalul de la Cannes.
Realizat de către Cristian Nemescu, "California Dreamin’ (Nesfârșit)", a
obținut numeroase premii, dintre care "Un certain regard" la Cannes, premiul
"Satyajit Ra" la a 51-a ediție a Times London Film Festival, premiul
Festivalului Ellensbourg din Washington.
"Niki & Flo", relizat de Lucian Pintilie, a avut numeroase selecții în
competițiile europeene.
"Sistemul nervos", premiul "Mille Occhi" la Trieste, în Italia, un film
de Mircea Daneliuc.
Drama "Legături bolnăvicioase", realizată de Tudor Giurgiu, recipiendară
în 2006 a Marelui premiu al juriului la al 19-lea Festival IMAGINE+NATION din
Montréal. Ioana Barbu, una dintre actrițe, a primit premiul pentru cea mai bună
interpretare la Festivalul filmului internațional de la Pecs, Ungaria.
"Hârtia va fi albastră", un film de Radu Muntean. Selecționat la
Festivalul internațional de film de la Locarno, 2006; Cel mai bun film străin la
Festivalul de film din Antalya, 2006; Cel mai bun realizator la Festivalul de
film din Cottbus, 2006; Premiul special al juriului la Festivalul internațional
de film de la Namur, 2006.
"A fost sau n-a fost ?", un film de Corneliu Porumboiu, a obținut
numeroase premii, dintre care Camera de Aur la Festivalul de la Cannes, 2006;
Premiul Label Europa Cinemas la Festivalul de la Cannes, 2006; Trofeul
Transilvania, Premiul celui mai bun film românesc și Premiul Publicului la
Festivalul Internațional de film Transilvania, Cluj 2006; Premiul Lebăda de Aur
la Festivalul Internațional de film de la Copenhaga, 2006; Premiul special al
Festivalului filmului de la Cottbus, 2006; Nominalizat pentru Premiul filmului
european, 2006; Nominalizat la Indepenent Spirit Awards, 2007.
Spectacol de muzică şi dans
Cei ce s-au ocupat direct de organizarea spectacolului, Luigi Matei şi Dan
Trifan, au ales anul acesta să prezinte publicului diverse genuri de muzică,
umor şi dans tradiţional românesc, toate într-un singur spectacol de aproape 3
ore. Pe scenă s-au perindat peste 30 de artişti invitaţi din Canada şi SUA.
Cristina Bucur din Québec şi Cristian Bucur din Montréal au fost
prezentatorii spectacolului. Este a doua ediţie la care aceştia au fost invitaţi
să participe ca prezentatori ai unui spectacol în cadrul Zilelor culturii
româneşti la Québec.
Studentă la biochimie la Universitatea Laval, Cristina Bucur nu se ocupă în mod
special de prezentări de spectacole şi nu are o experienţă vastă în domeniu însă
prezenţa scenică şi dezinvoltura sa i-au permis să joace foarte bine rolul de
prezentatoare.
Cristian Bucur în schimb, a acumulat de-a lungul anilor o vastă experienţă. A
prezentat spectacole în Québec, Montréal, Ottawa, Toronto şi este foarte
implicat în domeniul radioului, al televiziunii şi al presei scrise. În prezent
este redactor şef la "Actualitatea Canadiană" şi corealizator al emisiunii de
radio Marca-RO.
Viorel Gaiță, acum un simplu vânzător de celulare din Montréal, este
cunoscut publicului român ca un talentat umorist. Până la stabilrea în Canada,
Viorel Gaiță a fost o vedetă a televiziunii române şi personaj principal al
multor emisiuni de umor foarte apreciate în România: "Veniţi cu noi pe programul
2" și "Ceaiul de la ora 5" prezentate la TVR, "Mitică" şi "Dialoguri politice cu
Viorel Gaiţă" la Tele 7 abc, "Lumea lui Gaiţă" şi "Echipa mobilă" prezentate la
PRO TV.
În spectacolul de la Québec Viorel Gaiţă şi-a demonstrat încă o dată talentul
său de umorist.
Pentru el însă, cele mai mari realizări după venirea în Canada nu sunt nici
spectacolele de umor, nici vânzările de celulare, ci cei doi copii ai săi Diana
şi Andrei.
Pianista Cristina Iluţiu, deşi este foarte tânără, are la activ multe
realizări. După prima apariţie la televiziunea română în 1995, a participat la
numeroase concerte şi a efectuat turnee în Franţa, Italia, Germania, Ungaria,
uimind publicul cu talentul ei deosebit.
După spectacolul de la Québec, părerile celor prezenţi în sală au fost unanime,
Cristina Iluţiu va avea un mare viitor nu numai în domeniul interpretării dar şi
al compoziţiei. În prezent, Cristina Iluţiu este studentă la Universitatea
McGill.
"Valuri de mătase", compus din flautista de origine norvegiană Terry
Ellen Christophersen şi chitaristul de origine română Mircea Trifan, este un
grup deja cunoscut în Québec.
Primul lor concert destinat publicului larg a avut loc în 2004 invitaţi fiind de
preşedintele CRQ, Luigi Matei, să reprezinte comunitatea română din Québec la
Zilele culturii.
De atunci şi până acum "Valuri de mătase" au dat numeroase concerte în Québec,
Montréal, Toronto şi au scos deja două CD-uri.
În toată această perioadă, deşi şi-au deschis foarte mult orizonturile afirmării
lor artistice, prin calitatea compoziţiilor şi interpretării lor de excepţie,
"Valuri de mătase" au raspuns de fiecare dată invitaţiilor de a prezenta
concerte românilor din Québec. Mai mult decât atât, şi-au adus o contribuţie
importantă în organizarea diferitelor ediţii ale Zilelor culturii româneşti la
Québec, managerul grupului, Dan Trifan, implicându-se direct în această
organizare.
Marie-Ève Simard, membră a Orchestrei Simfonice din Québec, deținătoare a
unui master în interpretare la Arizona State University unde i s-a atribuit
onoarea specială "Outstanding Academic Accomplishments" este o adevărată
profesionistă a clarinetului. Beneficiind de prietenia cu membrii grupului
"Valuri de Mătase" dar şi de aprecierea deosebită de care se bucură în sânul
comunităţii române, Marie-Ève Simard este din ce în ce mai prezentă la
activităţile organizate de CRQ.
Ariane Roberto, la cei 14 ani ai săi, este, după opinia multora, la
începutul unei cariere artistice deosebite. Dotată cu o voce excepţională, având
o prezenţă scenică plăcută, Ariane Roberto cântă în franceză, în română şi în
engleză, muzică pop, clasică şi tradiţională.
În spectacolul de la Québec, Ariane Roberto a electrizat pur şi simplu
spectatorii din sală.
Membrii grupului "Jais" au fost anul acesta prezenţi în spectacol la
Québec pentru prima dată. După ce au acceptat invitaţia făcută de Luigi Matei,
aşteptându-se să participe la un mic spectacol comunitar, membrii grupului au
fost uimiţi de organizarea şi amploarea spectacolului de la Québec.
Grupul, care în curând va face 10 ani de existenţă, a livrat cu această ocazie
un spectacol de excepţie, foarte apreciat de spectatori.
"Jais" este un grup fondat la Timişoara de Alina Giurgiu şi Sasi Vuscan. De-a
lungul timpului "Jais" a obţinut numeroase premii şi nominalizări la MTV,
Mamaia, UCMR şi a avut contracte cu importante case de discuri printre care se
numără Warner Romania şi Roton Music.
În prezent membrii grupului sunt stabiliţi în SUA şi Canada.
Mariana Iluţiu, o adevărată păstrătoare şi transmiţătoare a cântecului
tradiţional românesc, ne-a transportat de la o extremă la alta, de la la bucurie
la tristeţe şi invers, astfel încât unii aveau lacrimi în ochi. Vocea,
interpretarea, cuvintele cântecelor sale au au rezonat cu inimile spectatorilor.
La ultimul cântec interpretat de Marian Iluţiu cei prezenţi în sală, români şi
québecoazi, s-au ridicat de pe scaune şi au încins o sârbă în jurul sălii mai
ceva ca în România.
Mariana Iluţiu este o solistă de muzică folclorică, romanţe şi de acompaniament.
Înainte de a emigra în Canada, a efectuat numeroase turnee în Romania şi
străinătate.
Laureată a Festivalului "Crizantema de Aur" Mariana Iluţiu a scos deja două
albume.
Grupul vocal-instrumental "Virtuozii din Montréal", condus de Nicolae
Mărgineanu, s-a prezentat anul acesta la Québec cu un repertoriu foarte divers,
interpretând melodii de toate genurile și pe toate gusturile.
Această adevărată orchestră este compusă din muzicieni talentaţi dar care au în
spatele lor o bogată experienţă artistică şi o pregătire academică muzicală de
invidiat.
Colaborarea între Luigi Matei şi Nicolae Mărgineanu a început acum trei ani, la
ce-a de-a doua ediţie a Zilelor culturii româneşti la Québec şi de atunci, în
fiecare an, publicul din oraşul Québec a profitat de prezenţa acestei orchestre
deosebite.
Ansamblul de dansuri populare "Hora" din Montréal a fost prezent la toate
ediţiile Zilelor culturii româneşti la Québec. Şi anul acesta, tinerii dansatori,
sub conducerea lui Florin Sălăjan, au făcut o impresie deosebită publicului.
Anasamblul "Hora", membru al Société du patrimoine du Québec şi Folklore Canada,
deşi este un ansamblu format doar acum 5 ani a întreprins numeroase turnee în
Toronto, Ottawa, Drummondville, Québec, şi se bucură de aprecierea tuturor celor
ce i-au văzut în spectacol.
Seara românească
Seara românească, devenită deja o tradiţie, a atras la această ediţie a Zilelor
culturii româneşti la Québec peste 300 de persoane. Muzica, meniul pregătit de
CRQ, programul şi tot ceea ce a fost organizat au fost la înălţime.
Opinii
"Încă mai simt în sânge euforia spectacolului de la Québec, căldura cu care
ne-ați primit, profesionalismul de care ați dat dovadă" … "vă mulțumesc pentru
buna organizare și realizare a spectacolului. FELICITĂRI, FELICITĂRI, FELICITĂRI
!!!!!"
Mariana Iluțiu, solistă de muzică populară şi romanțe
"Este de departe cel mai profesional eveniment românesc la care am participat în
afara României (și am participat la ceva). Sărmăluțele au fost excelente:)).
Sper să ne revedem curând în frumosul dvs oraș
Sasi Vuscan, "Jais"
Mulțumesc partenerilor noștri, a căror încredere ne onorează, mulțumesc tuturor
celor care au depus eforturi pentru a permite relizarea unui asemenea eveniment
la care, nu cu mult timp înainte, nici nu puteam visa.
Luigi Matei, Președinte, Comunitatea Română din Québec
Parteneri şi colaboratori
Şi la ediţia din acest an CRQ a putut conta pe Asociaţia studenţilor români de
la Universitatea Laval (AERUL) pentru toate activităţile ce au avut loc la
universitate, preşedintele acestei asociaţii, Mugurel Munteanu, ocupându-se
personal.
Ne-am bucurat de asemenea de sprijinul Ministerului Imigraţiei şi Comunităţilor,
Ministerul Relaţiilor Internaţionale, al primăriei oraşului Québec, al Caisse
populaire Desjardins de Québec, al Institutului Canadian din Québec, COSTCO dar
şi de sprijinul personal acordat de doamna Monique Gagnon-Tremblay ministră a
Relaţiilor Internaţionale şi ministră responsabilă a Francofoniei, doamna
Yolande James ministra Imigraţiei şi Comunităţilor culturale, domnul Sam Hamad
ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, doamna Christine St-Pierre ministra
Culturii, Comunicaţiilor şi Condiţiei feminine, doamna Louise Boucher directoare
a Direcţiei regionale a Capitalei-Naţionale şi Estului Québecului din cadrul
Imigraţiei Québec, doamna Svetlana Litvin coordonatoare la comunităţile europene
din cadrul MICC, doamna Gisèle Béchard consilieră în Ministerul Imigraţiei şi
Comunităţilor culturale, domnul Serge Vaillancourt, consilier în afaceri
internaţionale în Ministerul Relaţiilor Internaţionale, doamna Virginie
Desmarais consilieră în Comisariatul Relaţiilor Internaţionale din primăria
Québecului, domnul Jean Grantham responsabil în Serviciul de animaţie culturală
din cadrul Institutului Canadian din Québec şi domnul François Caron gestionar
la COSTCO Québec.
Nu trebuie uitat aportul indispensabil al benevolilor implicați în organizare,
fără de care nimic nu ar fi putut fi realizat.
|
Journées de la culture roumaine à Québec
La 4e édition des Journées de la culture roumaine à Québec, la plus vaste des
éditions de cette manifestation culturelle et artistique des Roumains de Québec,
a clôturé en beauté avec un festival de film roumain.
Pendant 19 jours, 25 septembre – 6 octobre et 9 -15 novembre, les activités
organisées par la Communauté Roumaine de Québec (CRQ) dans la Capitale Nationale
ont offert aux milliers de participants la possibilité d’entrer en contact avec
la culture roumaine, les traditions et coutumes des Roumains, avec leur façon
d’être.
Les organisateurs des Journées de la culture roumaine à Québec, une équipe de
professionnels
L’organisation d’un événement d’une telle ampleur nécessite d’importants efforts
humains, matériels et financiers, mais la 4e édition des Journées de la culture
roumaine à Québec fait honneur à tous ceux qui y ont travaillé.
Chaque édition de cet événement annuel des Roumains de Québec s’est située
beaucoup au-dessus des éditions précédentes.
Luigi Matei, le président de la CRQ, l’initiateur des Journées de la culture
roumaine à Québec et le coordonnateur des quatre éditions, nous a surpris encore
une fois, avec des programmes de plus en plus diversifiés, d’une ampleur de plus
en plus grande, et avec des éléments nouveaux à chaque fois. Il n’aurait
toutefois pas réussi s’il n’avait pas su s’entourer de professionnels de grande
valeur.
Alina Nogradi, responsable de la Commission Société et Culture de la CRQ, et
Imre Nogradi, les deux ayant une formation académique impressionnante et une
riche expérience dans le domaine de l’ethnologie, se sont surpassés dans la
réalisation des expositions. Ils ont aussi préparé les tables rondes et les
exposés, tout en prêtant main forte à l’organisation de la Soirée roumaine.
Cristina Matei, ayant une formation universitaire en informatique et en
communications publiques, a couvert les communiqués et messages promotionnels,
la conception et graphique des affiches et dépliants, la création de la page web
des Journées de la culture roumaine à Québec et la mise à jour des autres pages
du site de la CRQ. La brochure conçue pour cette édition des Journées de la
culture roumaine à Québec peut rivaliser avec les matériels promotionnels les
mieux réalisés.
Dan Lazar Trifan, le manager du groupe « Valuri de matase », en qualité de
directeur artistique du spectacle DivertiRo-Qc, organisé à la salle Jean-Paul
Tardif à la fin de la première partie de la 4e édition des Journées de la
culture roumaine à Québec, a prouvé encore une fois ses qualités. Avec les
membres du groupe « Valuri de matase », Mircea Trifan et Terry Ellen
Christophersen, il a apporté aussi une contribution considérable à la
réalisation du premier Festival de film roumain, organisé cette année dans le
cadre des Journées de la culture roumaine à Québec.
La cérémonie d’ouverture
Faisant honneur à l’invitation du président de la CRQ, de nombreuses
personnalités politiques, culturelles, représentants des plusieurs ministères,
membres de la CRQ, ont été présents à la cérémonie d’ouverture qui s’est tenue
le 25 septembre à l’Université Laval, soulignant ainsi leur appréciation envers
les activités organisées par la CRQ et particulièrement envers cet événement
annuel des Roumains de Québec.
Parmi les personnes présentes mentionnons Mme Elena Stefoi, ambassadrice de la
Roumanie au Canada, Mme Svetlana Litvin, coordonnatrice des communautés
européennes au Cabinet de la ministre de l’Immigration et des communautés
culturelles, Mme Louise Boucher, directrice de la Direction régionale de la
Capitale Nationale et de l’Est du Québec à l’Immigration Québec, Mme Gisèle
Béchard, conseillère au ministère de l’Immigration et des communautés
culturelles, M Serge Vaillancourt, conseiller en affaires internationales au
ministère des Relations internationales, Mme Lisette Lepage, membre du comité
exécutif à la Ville de Québec, Mme Virginie Desmarais, conseillère en
immigration à la Ville de Québec, le poète George Filip de Montréal, Mme
Gabriela Rusu-Pasarin, conférencière dans plusieurs universités de Roumanie, la
jeune écrivaine Miruna Tarcau.
Avant le début proprement-dit de l’activité, Terry Ellen Christophersen et Marie
Eve Simard ont soutenu un court mais très apprécié spectacle de musique
classique.
Dans les discours qui ont suivi, tous ceux qui ont pris la parole ont exprimé,
sans exception, leur appréciation envers l’organisation exemplaire de la CRQ, la
qualité de ses activités et actions, l’implication de la CRQ dans la résolution
des problèmes de notre société, dans le développement des relations entre la
Roumanie et le Canada et entre la Roumanie et le Québec.
Mme Gabriela Rusu-Pasarin a tenu ensuite une courte conférence sur les
« Traditions et identité culturelle ».
Miruna Tarcau, avec sa désinvolture caractéristique, a présenté ensuite quelques
aspects de sa vie de jeune écrivaine et de son nouveau roman, L’Île du Diable,
dont le lancement dans le cadre de la 4e édition des Journées de la culture
roumaine à Québec a été réalisé avec la participation de la librairie Zone de
l’Université Laval. Alina Nogradi a recensé ensuite le roman.
Dans la dernière partie de la festivité d’ouverture, les invités ont pris part à
un cocktail organisé par la CRQ au « Café des poètes ».
Les expositions
Tout comme pour les autres éditions, les organisateurs ont préparé plusieurs
expositions thématiques.
Cette année on a présenté des informations sur la Roumanie, sur l’immigration
roumaine à Québec, mais aussi une exposition de photographie sur la ville de
Québec réunissant des images prises par des photographes amateurs d’origine
roumaine.
Après voir été exposés à l’Agora, au pavillon Desjardins de l’Université Laval,
pour la festivité d’ouverture, le matériel a été déplacé dans l’Atrium de la
Bibliothèque Gabrielle-Roy, où les expositions sont restées pour près de deux
semaines.
Les critiques ont été unanimes : des expositions très intéressantes et réalisées
de manière professionnelle.
Alina et Imre Nogradi, les réalisateurs des expositions, méritent tous les
louanges.
Les compétitions sportives
Même si Andrei Popescu et Razvan Coman ont très bien organisé les compétitions
de tennis et de soccer, le nombre de participants a été restreint cette année.
Ceux qui en ont pris part ont néanmoins montré le plaisir de faire du sport et
ont donné un exemple à tous ceux qui, pris avec les activités quotidiennes,
oublient que le sport et l’activité physique devraient prendre une place
importante dans la vie.
Journée en famille
Devenue déjà une tradition, cette rencontre au Vignoble Bourg Royal a permis à
ceux présents de passer une journée relaxante au milieu de la nature, avec la
famille et les amis, coupés de la vie trépidante de la ville, tel que beaucoup
de familles de Roumains le font dans leur temps libre.
Bien entendu, les « mititei » n’ont pas manqué. Cette spécialité gastronomique
roumaine est très appréciée par tous, autant que le vin produit par M Jorj Radu
à son vignoble, vin déjà reconnu au Québec pour son goût et sa fabrication
naturelle.
Festival de film roumain à Québec - une première absolue
L’idée d’organiser un festival de film roumain existait depuis quelque temps
mais c’est cette année seulement, grâce à la collaboration entre la Communauté
Roumaine de Québec (CRQ), l’Association Rocade de Montréal et le cinéma Le Clap
de Québec, qu’on a pu réunir toutes les conditions nécessaires au déroulement de
ce festival.
Entre le 9 et le 15 novembre on a présenté 8 films choisis parmi les plus
récents réalisés en Roumanie, auxquels on a ajouté un 9e, « 4 mois, 3 semaines
et 2 jours » de Cristian Mungiu, distingué avec la Palme d’Or à Cannes, film qui
était déjà inclus dans la programmation du cinéma Le Clap.
Le premier jour du festival, les spectateurs présents pour le visionnement du
film « Les fiancés de l’Amérique » ont eu l’exceptionnelle occasion de faire la
connaissance du réalisateur, Nicolae Margineanu et de la comédienne Tamara
Cretulescu, invités par les organisateurs à participer à l’événement.
Après le film, la CRQ a organisé un cocktail marquant l’ouverture du festival.
Les participants, représentants du ministère de l’Immigration et des Communautés
culturelles, du ministère des Relations Internationales, de la Ville de Québec,
personnalités du monde culturel, journalistes, membres de la Communauté Roumaine
de Québec, ont apprécié unanimement l’idée d’organiser un tel festival.
La comédienne Tamara Cretulescu a livré un émouvant discours sur l’amour et
l’harmonie entre les gens, impressionnée elle-même par le fait que des personnes
d’origines diverses (roumaine, québécoise, américaine) ont uni leurs efforts
dans l’organisation de ce premier festival de film roumain à Québec.
Il y a eu ensuite le discours de Mme Gisèle Béchard, conseillère au ministère de
l’Immigration et des Communautés culturelles, qui a exprimé son appréciation
pour l’organisation du festival et a souligné la disponibilité du MICC pour
soutenir les activités de la CRQ.
Le président de la CRQ, Luigi Matei, a adressé ses remerciements à ses
principaux partenaires, le cinéma Le Clap et l’Association Rocade de Montréal, à
ses principaux commanditaires, MICC, MRI, MCC, MESS, Ville de Québec, Caisse
populaire Desjardins de Québec ainsi qu’à tous ceux ayant participé à
l’organisation du festival.
Le festival de film roumain à Québec a été un succès, tant grâce à la bonne
organisation qu’à la qualité des films présentés. La liste des films amenés de
la Roumanie était plus longue mais on a choisi d’en présenter huit au public
québécois :
« Les fiancés de l’Amérique », réalisé par Nicolae Margineanu
« Comment j’ai fêté la fin du monde », réalisé par Catalin Mitulescu,
ayant comme producteurs exécutifs Wim Wenders et Martin Scorsese. Présenté en
compétition au Festival de Sundance en 2005, « Comment j'ai fêté la fin du monde
» a obtenu le prix du meilleur Projet Européen. En 2006 Doroteea Petre, qui joue
le rôle principal, a être auréolée du Prix d’interprétation dans le cadre de la
sélection « Un Certain Regard » au Festival de Cannes.
Réalisé par Cristian Nemescu, « California Dreamin' (Sans fin) »,
récipiendaire de nombreux prix, dont « Un certain regard » au festival de
Cannes, le prix « Satyajit Ra » à la 51e édition du Times London Film Festival,
le prix du Festival Ellensburg de Washington.
« Niki & Flo », réalisé par Lucian Pintilie, a eu de nombreuses
sélections dans des compétitions européennes.
« Le Système nerveux », le prix « Mille Occhi » de Trieste, en Italie, un
film de Mircea Daneliuc.
Le drame « Amour et d'autres maladies », réalisé par Tudor Giurgiu,
récipiendaire en 2006 du Grand prix du jury au 19e Festival IMAGINE+NATION à
Montréal. Ioana Barbu, une des interprètes féminines du film, a reçu le prix
pour la meilleure interprétation au Festival du film international de Pecs,
Hongrie.
« Le Papier sera bleu », un film de Radu Muntean. Sélectionné au Festival
International du Film de Locarno, 2006; Meilleur film étranger au Festival du
Film de Antalya, 2006; Meilleur Réalisateur au Festival du Film de Cottbus,
2006; Prix Spécial du Jury au Festival International du Film de Namur, 2006
« 12h08 à l'Est de Bucarest », un film de Corneliu Porumboiu,
récipiendaire de nombreux prix dont le prix Camera d’Or au Festival de Cannes,
2006; Prix Label Europa Cinemas au Festival de Cannes, 2006; Trophée
Transilvania, Prix pour le Meilleur Film Roumain et Prix du Public au Festival
International du Film Transilvania, Cluj 2006; Prix Cygne d’Or au Festival
International du Film de Copenhague, 2006; Prix Spécial au Festival du Film de
Cottbus, 2006; Nominé aux Prix du Film Européen, 2006; Nominé aux Independent
Spirit Awards, 2007.
Spectacle de musique et danse
Ceux qui ont été directement impliqués dans l’organisation du spectacle, Luigi
Matei et Dan Trifan, on choisi cette année de présenter au public divers genres
de musique, humour et danse traditionnelle roumaine, le tout dans un spectacle
de près de trois heures. On a pu admirer plus de 30 artistes du Canada et des
États-Unis.
Cristina Bucur de Québec et Cristian Bucur de Montréal ont
présenté le spectacle. C’est la 2e édition à laquelle ils sont invités en tant
que présentateurs dans le cadre des Journées de la culture roumaine à Québec.
Étudiante en biochimie à l’Université Laval, Cristina Bucur ne présente pas
souvent des spectacles et n’a pas une vaste expérience dans ce domaine. Sa
présence de scène et sa désinvolture lui ont permis néanmoins de très bien jouer
ce rôle.
Cristian Bucur, de son côté, a cumulé au fil des ans une grande expérience. Il a
présenté des spectacles à Québec, Montréal, Ottawa, Toronto et il est très
impliqué dans le domaine de la radio, de la télévision et de la presse écrite.
Présentement, il est rédacteur en chef de « L’Actualité Canadienne » et
coréalisateur de l’émission de radio « Marca-RO ».
Viorel Gaita, de nos jours un simple vendeur de cellulaires de Montréal,
est bien connu au public roumain comme un humoriste de talent. Avant son
établissement au Canada, Viorel Gaita a été une vedette de la télévision
roumaine et le personnage principal de plusieurs émissions d’humour très
appréciées en Roumanie : TVR – « Venez avec nous sur la 2 » et « Le thé de 5h »,
Tele 7abc - « Mitica » et « Dialogues politiques avec Viorel Gaita », ProTV –
« Le monde à Gaita » et « L’équipe mobile ». En spectacle à Québec, Viorel Gaita
a démontré encore une fois son grand talent. Pour lui, toutefois, les plus
grandes réalisations depuis son arrivée au Canada ne sont pas les spectacles
d’humour ni les ventes de cellulaires, mais plutôt ses deux enfants, Diana et
Andrei.
Malgré son jeune âge, la pianiste Cristina Ilutiu compte beaucoup de
réalisations à son actif. Après sa première apparition à la télévision roumaine
en 1995, elle a participé à de nombreux concerts et a fait des tournées en
France, Italie, Allemagne, Hongrie, surprenant toujours le public avec son
talent à part. Après le spectacle soutenu à Québec, les opinions ont été
unanimes : Cristina Ilutiu aura un grand avenir non seulement dans
l’interprétation mais dans le domaine de la composition aussi. Présentement,
elle étudie à l’Université McGill.
« Valuri de matase », composé de la flutiste d’origine norvégienne Terry
Ellen Christophersen et le guitariste d’origine roumaine Mircea Trifan, est un
group déjà bien connu à Québec. Leur premier concert destiné au grand public a
eu lieu en 2004, invités par le président de la CRQ, Luigi Matei, à représenter
la communauté roumaine aux Journées de la culture. Depuis, « Valuri de matase »
a soutenu plusieurs concerts à Québec, Montréal, Toronto et ont sorti 2 albums.
Durant cette période, même si leurs horizons d’affirmation artistique se soient
beaucoup élargis grâce à la qualité des compositions et à l’interprétation
d'exception, « Valuri de matase » ont répondu à chaque fois aux invitations de
concerter pour les roumains de Québec. Plus encore, ils ont apporté une
importante contribution à l’organisation des éditions des Journées de la culture
roumaine à Québec, leur manager, Dan Trifan, s’impliquant directement dans
l’organisation.
Marie-Ève Simard, membre de l’Orchestre Symphonique de Québec, détentrice
d’une maitrise en interprétation à l’Arizona State University, où on l’a honorée
avec « Outstanding Academic Accomplishments », est une véritable professionnelle
de la clarinette. Grâce à l’amitié la liant aux membres du group « Valuri de
matase » et à l’appréciation toute particulière dont elle jouit au sein de la
communauté roumaine, Marie-Ève Simard est de plus en plus présente aux activités
organisées par la CRQ.
Ariane Roberto, à 14 ans, est selon plusieurs au début d’une carrière
artistique prometteuse. Douée d’une voix exceptionnelle et ayant une présence
scénique agréable, Ariane Roberto chante en français, roumain et anglais,
musique pop, classique et traditionnelle. En spectacle à Québec, elle a
électrisé ses spectateurs.
C’était pour la première fois que les membres du groupe « Jais » étaient
en spectacle à Québec. En acceptant l’invitation de Luigi Matei, ils
s’attendaient à participer à un petit spectacle communautaire. Ils ont été très
surpris par l’organisation et l’ampleur du spectacle de Québec.
Le groupe, qui aura bientôt 10 ans d’existence, a livré une prestation
d’exception, très appréciée par les spectateurs. « Jais » a été fondé à
Timisoara par Alina Giurgiu et Sasi Vuscan. Au fil du temps, « Jais » a obtenu
de nombreux prix et nominalisations MTV, Mamaia, UCMR et a eu des contrats avec
d’importantes maisons de disques dont Warner Romania et Roton Music.
Présentement, les membres du groupe sont établis aux États-Unis et Canada.
Mariana Ilutiu fait une profession de foi de la conservation et la
transmission du chant traditionnel roumain. Elle nous a transporté d’une extrême
à l’autre, de la joie à la tristesse et inversement, tel que certains avaient la
larme à l’œil. Sa voix, son interprétation, les paroles de ses chansons, ont
résonné dans les cœurs des spectateurs. À sa dernière chanson, ceux-ci, Roumains
et Québécois, se sont levés pour se donner les mains dans une danse autour de la
salle.
Mariana Ilutiu est une soliste de musique folklorique et de romances. Avant son
immigration au Canada, elle a effectué plusieurs tournées en Roumanie et à
l’étranger. Lauréate du Festival « Le Chrysanthème d’Or », Mariana Ilutiu a déjà
sorti deux albums.
Le groupe vocal instrumental « Les Virtuoses de Montréal », dirigé par
Nicolae Margineanu, a présenté cette année à Québec un répertoire très divers,
avec des chansons de tous genres et pour tous les goûts. L’orchestre est composé
de musiciens de talent et avec une riche expérience artistique et une formation
académique à faire des jaloux. La collaboration entre Luigi Matei et Nicolae
Margineanu a commencé il y a trois ans, à la 3e édition des Journées de la
culture roumaine à Québec. Depuis, le public a pu profiter chaque année de la
présence de cet orchestre d’exception.
L’ensemble de danses traditionnelles « Hora » de Montréal a été présent à
toutes les éditions des Journées de la culture roumaine à Québec. Cette année
aussi, les jeunes danseurs dirigés par Florin Salajan ont produit une vive
impression sur le public. L’ensemble « Hora », membre de la Société du
patrimoine du Québec et de Folklore Canada, a été fondé il y a 5 ans. Ils ont
entrepris beaucoup de tournées à Toronto, Ottawa, Drummondville, Québec, et
jouissent de l’appréciation de tous ceux qui ont eu l’occasion de les voir en
spectacle.
La soirée roumaine
La soirée roumaine, devenue une tradition, a attiré à cette édition des Journées
de la culture roumaine à Québec plus de 300 personnes. La musique, le menu
préparé par la CRQ, le programme, tout a été à la hauteur.
Opinions
"À l’occasion tout à fait spéciale de la quatrième édition des Journées de la
Culture Roumaine à Québec, je voudrais rendre hommage à la Communauté Roumaine
de Québec, à ses membres et à son président, M. Luigi Matei. Par leur engagement
généreux ils ont réussi à démontrer, encore une fois, la force de nos valeurs
nationales et l’importance de l’amitié roumaine-québécoise."
Elena Sava, Ambassadeur Extraordinaire et
Plénipotentiaire de la Roumanie au Canada
"En tant que ministre des Relations internationales et ministre responsable de
la Francophonie, je suis heureuse de m’associer aux Journées de la culture
roumaine à Québec, qui se déroulent du 23 septembre au 6 octobre 2007. Cet
événement, qui en est cette année à sa quatrième édition, témoigne de la
vitalité de la communauté roumaine de Québec et de son apport à la société
québécoise."
Monique-Gagnon Tremblay, Ministre des Relations
internationales et ministre responsable de la Francophonie
"Le programme de ces Journées reflète la diversité et la profondeur de l’apport
de la communauté roumaine à la société québécoise. Exemple d’intégration
réussie, les Roumains d’ici portent un regard sur le Québec qui nous interpelle
en ces temps où, collectivement, nous réfléchissons sur les manières de mieux
accueillir ceux qui veulent vivre ici. Par son expérience unique, la communauté
roumaine offre beaucoup au Québec. Elle a notamment le souci de la protection et
de la promotion de la langue française et la volonté de collaborer à la
prospérité du Québec."
Sam Hamad, Ministre de l'Emploi et de la Solidarité
sociale
Député de Louis-Hébert
"À l’occasion des Journées de la culture roumaine à Québec, j’adresse mes
meilleurs vœux à l’ensemble de la communauté roumaine. Votre apport et votre
implication dans la société québécoise favorisent notre connaissance mutuelle et
enrichissent notre patrimoine commun. Félicitations aux organisateurs ainsi qu’à
tous les bénévoles qui font de cet événement une réussite."
Yolande James, Ministre de l’Immigration et des
Communautés culturelles
"En tant qu’élue de la Ville de Québec, il me fait plaisir de m’associer aux
Journées de la culture roumaine, le plus important événement annuel organisé par
la communauté roumaine de Québec.
La vitalité dont ont fait preuve les immigrants roumains au cours des dernières
années afin de permettre l’intégration des nouveaux arrivants doit aussi être
saluée. Je suis d’ailleurs heureuse d’avoir été associée à la signature de la
première entente entre la communauté roumaine et la Ville de Québec en mai 2004
dans le but de promouvoir Québec comme ville d’accueil et de soutenir les
démarches d’intégration."
Ann Bourget, Chef de l’opposition officielle
Ville de Québec
"La Caisse populaire Desjardins de Québec et moi-même sommes très fiers de nous
joindre, à titre de commanditaire majeur, aux Journées de la culture roumaine de
Québec et ce, pour une troisième année consécutive. Nous sommes des plus heureux
de voir cette communauté aux riches accents grandir au sein de notre nouvelle
grande ville de Québec."
André Marceau, Directeur général
Caisse populaire Desjardins de Québec
Partenaires et collaborateurs
L’Association des Étudiants Roumains de l’Université Laval (AERUL) nous a
accordé, cette année aussi, son appui pour toutes les activités qui ont eu lieu
à l’université. Le président de l’association, Mugurel Munteanu, s’en est occupé
personnellement.
On a compté sur le support du Ministère des Immigration et des communautés
culturelles, de la Ville de Québec, de la Caisse populaire Desjardins de Québec,
de l’Institut Canadien de Québec, de COSTCO, mais aussi sur l’appui personnel
accordé par Mme Monique Gagnon-Tremblay, ministre des Relations internationales
et ministre responsable de la francophonie, Mme Yolande James, ministre de
l’immigration et des communautés culturelles, M Sam Hamad, ministre de l’Emploi
et de la solidarité sociale, Mme Christine St-Pierre, ministre de la Culture,
des communications et de la condition féminine, Mme Louise Boucher, directrice
de la Direction régionale de la Capitale-Nationale et de l’Est du Québec à
l’Immigration Québec, Mme Svetlana Litvin, coordonnatrice des communautés
européennes au MICC, Mme Gisèle Béchard, conseillère au MICC, M Serge
Vaillancourt, conseiller en affaires internationales au ministère des Relations
internationales, Mme Virginie Desmarais, conseillère au Commissariat des
Relations internationales à la Ville de Québec, M Jean Grantham, responsable du
Service d’animation culturelle à l’Institut Canadien de Québec et M François
Caron, gestionnaire chez COSTCO Québec.
Il ne faut pas oublier l’apport indispensable des bénévoles impliqués, sans quoi
rien n’aurait pu être réalisé.
|
|
RR |
|
|
Seara "Un monde à faire"
La începutul lunii noiembrie a anului trecut a avut loc la Teatrul Imperial din
Québec, în prezenţa primului ministru domnul Jean Charest, a domnului Philippe
Couillard ministru al Sănătăţii şi al Serviciilor sociale şi ministru
responsabil al Capitalei Naţionale şi a doamnei Yolande James, minstra Imigrației
și a Comunităților culturale, a şaptea ediţie a evenimentului anual "Un monde à
faire".
Această activitate, organizată de Camera de Comerţ din Québec, are ca obiectiv
punerea în valoare a contribuţiei persoanelor imigrante la dezvoltarea regiunii
Québecului şi a întreprinderilor care încurajează angajarea persoanelor
imigrante.
Printre finaliştii din acest an s-a numărat şi preşedintele CRQ, Luigi Matei, la
categoria "Immigrant du monde".
|
Soirée « Un monde à faire »
Au début du mois de novembre de l’année passée a eu lieu, au Théâtre Impérial de
Québec, en la présence du premier ministre, M Jean Charest, du M Philippe
Couillard, ministre de la Santé et des services sociaux et ministre responsable
de la Capitale-Nationale et de Mme Yolande James, ministre de l’Immigration et
des communautés culturelles, la 7e édition de l’événement annuel « Un monde à
faire ».
L’activité, organisée par la Chambre de Commerce de Québec, vise la mise en
valeur de la contribution des personnes immigrantes au développement de la
région de Québec et des entreprises qui encouragent l’embauche des personnes
immigrantes.
Luigi Matei, président de la CRQ, a fait partie des finalistes de cette année, à
la catégorie « Immigrant du monde ».
|
|
RR |
|
|
|
Securitatea socială, un acord mult aşteptat de comunitatea
românească
Mobilitatea forței de muncă, accentuată în ultimii ani, aduce cu sine diverse
probleme privind securitatea socială și recunoașterea drepturilor câștigate.
Comunitatea Română din Québec (CRQ) în colaborare cu ARC Toronto a început acum
câțiva ani să atragă atenția celor câteva sute de mii de români, asociațiilor
oamenilor de afaceri și guvernelor către importanța încheierii unui acord în
domeniul securității sociale.
În luna februarie a acestui an, preşedintele CRQ, Luigi Matei, a mai făcut un
pas important în cadrul demersurilor pentru încheierea unui astfel de acord,
printre altele invitând guvernele să înceapă negocierile.
"E timpul ca guvernele să răspundă acestei necesități a sute de mii de persoane
și a mediului de afaceri al celor două țări", declară Luigi Matei.
|
La sécurité sociale, un accord très attendu par la communauté
roumaine
La mobilité des travailleurs, accentuée les dernières années, pose divers
problèmes en ce qui concerne la protection sociale de ces personnes, la
reconnaissance de leurs acquis.
La Communauté Roumaine de Québec (CRQ) en collaboration avec ARC Toronto a
commencé il y a quelques années à sensibiliser les quelques centaines de
milliers des personnes, les associations d’hommes d’affaires et les
gouvernements concernant la conclusion d’un accord dans le domaine de la
sécurité sociale.
« Il est temps que les gouvernements répondent à ce besoin qui touche des
centaines de milliers des personnes mais aussi le milieu d’affaires des deux
pays », déclare Luigi Matei.
|
|
RR |
|
|
|
"Great Friend of Romania"
Este titlul cu care Luigi Matei, preşedintele Comunităţii Române din Québec, a
fost onorat alături de personalităţi politice marcante ale Canadei, domnul Jean
Chrétien, fost prim ministru al Canadei şi Bernard Lord, fost prim ministru al
provinciei Nouveau Brunswick.
Alex Vişan din Toronto, cu care preşedintele CRQ colaborează de mai bine de un
an în cadrul demersurilor pentru încheierea unei antante în domeniul securităţii
sociale între Canada şi România, este şi el unul dintre recipiendarii acestui
titlu.
La sfârşitul lunii noiembrie a anului trecut, Ambasada României din Canada a
organizat la "National Gallery of Canada" o recepţie dedicată celebrării Zilei
Naţionale a României.
La eveniment au participat peste 500 de persoane: personalităţi politice
marcante ale Canadei, membri ai corpurilor diplomatice acreditate la Ottawa,
reprezentanţi ai mediului academic, reprezentanţi ai mediului de afaceri
canadian, reprezentanţi ai publicaţiilor diplomatice editate la Ottawa şi membri
ai comunităţilor româneşti din Ottawa, Toronto, Hamilton, Kitchener, Québec,
Sherbrooke, Laval şi Montreal.
Punctul culminant al recepţiei a fost anunţul privind constituirea Grupului
"Great Friends of Romania" din care vor face parte personalităţi cu merite
deosebite în promovarea relaţiilor româno-canadiene.
Pentru preşedintele CRQ, care a răspuns invitaţiei de a fi prezent la recepţie,
a fost o surpriză totală să fie invitat să primească acest titlu alături de Jean
Chrétien şi Bernard Lord.
Luigi Matei menţionează: "Este bineînţeles o onoare pentru mine să fiu printre
primii în Canada care primesc acest titlu şi mai ales alături de domnul Bernard
Lord, fost prim ministru al provinciei New Brunswick şi domnul Jean Chrétien, un
prim ministru al Canadei pe care l-am apreciat în mod deosebit.
În privinţa meritelor pentru care am primit acest titlu nu vreau să menţionez
decât că am făcut ceea ce trebuia să fac ca român şi canadian."
|
« Great Friend of Romania »
C’est le titre avec lequel Luigi Matei, président de la CRQ, a été honoré en
même temps que des personnalités politiques marquantes du Canada, M Jean
Chrétien, ex premier ministre du Canada et M Bernard Lord, ex premier ministre
du Nouveau Brunswick.
Alex Visan de Toronto, avec lequel le président de la CRQ collabore depuis plus
d’un an dans le cadre des démarches pour la conclusion d’une entente dans le
domaine de la sécurité sociale entre le Canada et la Roumanie, est lui aussi un
des récipiendaires du titre.
À la fin du mois de novembre de l’année passée, l’Ambassade de la Roumanie au
Canada a organisé à la « National Gallery of Canada » une réception dédiée à la
célébration de la Fête Nationale de la Roumanie.
Plus de 500 personnes ont participé à l’événement : personnalités politiques
marquantes du Canada, membres des corps diplomatiques accrédités à Ottawa,
représentants des milieux académique et d’affaires canadien, représentants des
publications diplomatiques éditées à Ottawa et membres des communautés roumaines
d’Ottawa, Toronto, Hamilton, Kitchener, Québec, Sherbrooke, Laval et Montréal.
Le point culminant de la réception a été représenté par l’annonce de la
constitution du Groupe « Great Friends of Romania », dont feront partie des
personnalités ayant un apport marquant à la promotion des relations entre la
Roumanie et le Canada.
Le président de la CRQ, qui avait répondu à l’invitation à la réception, a été
complètement surpris de recevoir ce titre à côté de Jean Chrétien et Bernard
Lord.
Luigi Matei mentionne : « Il est bien entendu un honneur pour moi de recevoir ce
titre et plus spécialement de le partager avec M Bernard Lord, ex premier
ministre du Nouveau Brunswick et avec M Jean Chrétien, un premier ministre du
Canada que j’ai particulièrement apprécié.
Quant aux mérites pour lesquels j’ai reçu ce titre, je mentionne que j’ai fait
seulement ce qu’il fallait en tant que Roumain et Canadien. »
|
|
RR |
|
|
|
Copiii, adulţii şi Moş Crăciun
Fiecare dintre noi, adulţii, avem amintiri din vremea când eram copii şi-l
aşteptam pe Moş Crăciun să vină cu cadouri, abţinându-ne să facem obrăznicii şi
încercând să rememorăm tot ceea ce am făcut în timpul anului pentru a şti dacă
Moş Crăciun va considera că am fost cuminţi. Părinţii noştri puteau să fie
siguri că în preajma Crăciunului suntem cuminţi iar când venea ziua ce mare
priveau cu discreţie curiozitatea şi fericirea din ochii noştri atunci când
despachetam cadourile.
Acum este rândul nostru să jucăm rolul de părinţi şi ceea ce am văzut în ziua de
Crăciun, în biserică, ne-a umplut inimile de bucurie: peste 50 de copii care se
uitau cu admiraţie şi smerenie la Moş şi care aşteptau să fie chemaţi de acesta
pentru a se apropia și a-şi primi cadoul. Felicitări celor de la CRQ şi de la
Misiunea Ortodoxă care deja de mai mulţi ani încoace oferă aceste momente magice
copiilor noştri.
|
Les enfants, les adultes et le Père Noël
Chacun d’entre nous, les adultes, se souvient du temps où il était enfant et
attendait l’arrivée de Père Noël avec des cadeaux. On s’abstenait d’être
malcommodes et on essayait de se rappeler de ce qu’on avait fait pendant l’année
pour savoir si Père Noël jugera qu’on avait été sage. Nos parents pouvaient être
certains qu’à l’approche de Noël on l’était et quand le grand jour arrivait ils
guettaient la curiosité et la joie sur nos visages pendant qu’on déballait les
cadeaux.
C’est maintenant notre tour de jouer le rôle de parents et ce qu’on a vu le jour
de Noël nous a rempli de bonheur : plus de 50 enfants qui regardaient Père Noël
avec admiration et respect, et qui attendaient d’être appelés pour s’approcher
et recevoir leurs cadeaux.
Félicitations à la CRQ et à la Mission Orthodoxe qui depuis plusieurs années
déjà offrent ces moments magiques à nos enfants.
|
|
RR |
|
|
|
Revelion "Tradiţional"
Revelionul este o bună ocazie pentru oameni de a se distra, alături de familie
şi de prieteni.
Ca în fiecare an, CRQ a oferit şi la acest Revelion o seară minunată. Peste 140
de persoane din Québec, Montréal și Ottawa au mâncat, au băut, au dansat şi s-au
veselit.
Totul a fost la înălţime: atmosfera, mâncarea, băutura. Muzica pregătită ca în
fiecare an de Cristina Matei combinată cu prestaţiile grupului vocal
instrumental "Tradiţional" din Montréal, invitat special de organizatori pentru
această ocazie, au ţinut ringul de dans plin până dimineaţă.
La plecare toţi cei prezenţi şi-au exprimat bucuria, unii cu lacrimi în ochi, că
au început şi acest an fericiţi aşa cum se întâmplă de fiecare dată la
petrecerile de Revelion organizate de CRQ.
|
Réveillon « Traditional »
Le réveillon du Nouvel-An est une bonne occasion pour avoir du plaisir auprès de
la famille et des amis.
Comme à chaque année, la CRQ a offert une merveilleuse soirée de Réveillon. Plus
de 140 personnes de Québec, Montréal et Ottawa ont mangé, bu, dansé et festoyé.
Tout a été à la hauteur : l’atmosphère, la nourriture, la boisson. La musique
préparée comme à chaque année par Cristina Matei combinée avec les prestations
du groupe vocal instrumental « Traditional », invité spécialement pour cette
occasion par les organisateurs, ont gardé le ring de danse plein jusqu’au matin.
En partant, tous, certains la larme à l’œil, ont exprimé leur satisfaction
d’avoir commencé l’année dans le bonheur, comme à chaque fois aux soirées
organisées par la CRQ.
|
|
RR |
|
|
|
Super Genialii
Vineri, 29 februarie, comunitatea română din Québec a avut onoarea de a primi în
mijlocul ei artiști din România.
Concertul susţinut de aceştia la Québec a întrecut aşteptările tuturor. Pe
durata celor aproape 4 ore, inimile spectatorilor prezenţi în sală au vibrat
intens în ritmul melodiilor interpretate de doamnele cântecului românesc, Maria
Dragomiroiu şi Mirabela Dauer, de Raoul, de grupul "Autentic" şi de Stelian
Petcu. Nu puţine au fost momentele în care am avut lacrimi în ochi dar am și
dansat plini de voie bună. Pentru mulţi dintre participanţi, mai ales pentru cei
ce nu erau de origine română, a fost o mare surpriză să vadă că spectatorii se
ridică îmtr-o sală de spectacol şi ținându-se de mâini dansează pe rândurile
dintre scaune.
A fost o seară de neuitat atât pentru cei ce trăiesc de mai mult timp pe aceste
meleaguri dar şi pentru cei mai tineri.
Turneul de promovare pe continentul american a fost organizat de DMB Music
Records din Bucureşti. Este pentru prima dată când un astfel de turneu poposește
în oraşul Québec şi asta în urma invitaţiei făcute doamnei Maria Dragomiroiu de
către preşedintele Comunităţii Române din Québec, Luigi Matei. Spre bucuria
tuturor, dânsa a acceptat cu plăcere să vină în Québec.
Concertul organizat de CRQ a fost dedicat celei de-a 400a aniversări a oraşului
Québec şi celor 5 ani de apariţie a publicaţiei Reper Românesc.
Preşedintele CRQ, Luigi Matei, transmite prin intermediul publicaţiei noastre,
mulţumirile sale domnului Sam Hamad, ministru al Muncii şi Solidarităţii
sociale, doamnei Yolande James, ministră a Imigraţiei şi Comunităţilor
culturale, domnului Andre Marceau, director general al Caisse populaire
Desjardins de Québec, domnului Benoît Songa președinte al "Québec Interculturel
2008" şi domnilor George Rusu şi Cristian Bucur din Montréal pentru suportul
acordat la organizarea acestui concert. Mulţumim şi noi, echipa Reperului
Românesc, organizatorilor şi partenerilor la organizarea acestui concert de vis.
|
Les Super Géniaux
Vendredi, le 29 février, la communauté roumaine de Québec a eu l’honneur de
recevoir des artistes de la Roumanie.
Le concert donné à Québec a dépassé toutes les attentes. Durant près de quatre
heures, les cœurs des spectateurs ont vibré avec intensité au rythme des
chansons interprétées par les grandes dames du chant roumain, Maria Dragomiroiu
et Mirabela Dauer, par Raoul, par le groupe « Autentic » et par Stelian Petcu.
On a eu souvent la larme à l’œil mais on a dansé aussi, rempli de joie. Nombre
de participants, particulièrement ceux dont l’origine n’était pas roumaine, ont
eu une grande surprise en voyant que les spectateurs se lèvent, dans une salle
de spectacle, et se donnent la main pour une danse entre les rangées. On a eu
une soirée inoubliable, tant ceux vivant ici depuis longtemps, mais aussi les
plus jeunes.
La tournée de promotion sur le continent nord américain a été organisée par DMB
Music Records Bucarest. C’est pour la première fois qu’une tournée s’arrête à
Québec et c’est suite à l’invitation faite à madame Maria Dragomiroiu par le
président de la CRQ, Luigi Matei. Au bonheur de tous, elle a accepté avec
plaisir de venir à Québec.
Le concert organisé par la CRQ a été dédié au 400e de la ville de Québec et aux
5 ans d’existence du Repère Roumain.
Le président de la CRQ, Luigi Matei, transmet, par l’intermédiaire de notre
publication, ses remerciements à M Sam Hamad, ministre de l’Emploi et de la
Solidarité sociale, à Mme Yolande James, ministre de l’Immigration et des
Communautés culturelles, à M André Marceau, directeur général de la Caisse
populaire Desjardins de Québec, à M Benoît Songa, président de « Québec
Interculturel 2008 » et aux MM George Rusu et Cristian Bucur pour leur support
dans l’organisation de ce concert.
L’équipe du Repère Roumain remercie, elle aussi, aux organisateurs et aux
partenaires, pour l’organisation de ce magnifique spectacle.
|
|
RR |
|
|
|
Cea mai lungă petrecere la comunitatea română din Québec
Sâmbătă, 8 martie, CRQ a organizat, aşa cum ne-a obişnuit de mai mulţi ani
încoace, petrecerea dedicată Zilei Femeii.
Anul acesta a fost aleasă, pentru petrecere, sala de la Vignoble Bourg Royal
unde invitaţii au petrecut până dimineaţa.
Organizarea a fost, ca de obicei, la înălţime: decoraţiile, muzica, atmosfera
creată au făcut ca cei prezenţi să se simtă bine, dar mai ales "sărbătoritele".
Nu au lipsit nici surprizele printre care două dintre ele au făcut o plăcere
deosebită femeilor: primirea la intrarea în sală cu câte o floare şi un mărţişor
şi recitalul de folk românesc oferit de grupul POST-LICEENII din Québec.
O altă surpriză, de această dată pentru domni, a fost pregătită de "doamna iarnă"
care a lăsat în acea noapte în jurul clădirii un strat impunător de zăpadă.
"Domnii" invitaţi, pentru a avea acces la stradă ca să plece acasă, au trebuit
să dea la lopată vreo 4 ore, ajutaţi bineînţeles de proprietarul viei, domnul
Jorj Radu, care a făcut minuni cu tractorul.
În timpul acesta, câte o doamnă mai ieşea un pic afară pentru a face câte o
fotografie bărbaţilor care se luptau cu zăpada, după care intra repede înăuntru,
la căldură.
Astfel, românii din Québec au făcut o petrecere de Ziua Femeii de mai mult de 16
ore...
|
La plus longue veillée chez la communauté roumaine de Québec
Samedi, le 8 mars, la CRQ a célébré, comme d’habitude depuis plusieurs années,
la Journée de la Femme.
Cette année, le party a eu lieu au Vignoble Bourg Royal où les invités ont fêté
jusqu’au matin.
L’organisation a été à la hauteur : les décorations, la musique, l’atmosphère,
ont fait en sorte que tous ont eu beaucoup de plaisir, plus spécialement les
« célébrées ». Les surprises n’ont pas manqué, dont deux très agréables aux
femmes : l’accueil avec une fleur et un « martisor » et le récital de folk
roumain offert par le groupe Post-Liceenii de Québec.
Une autre surprise, pour les hommes cette fois, a été préparée par l’hiver, qui
nous a gracieusement fait cadeau d’un imposant mur de neige autour de la
battisse.
Les messieurs invités, pour atteindre la rue et retourner à la maison, ont du
pelleter pendant quatre heures, aidés bien entendu par le propriétaire du
vignoble, M Jorj Radu, qui a fait des miracles avec son tracteur.
Pendant ce temps, une madame ou une autre sortait un peu pour prendre des photos
des hommes faisant la guerre à la neige, puis rentrait tout de suite à la
chaleur.
Et c’est comme ça que les Roumains de Québec ont fêté la Journée des Femmes
pendant 16 heures...
|
|
RR |
|
|
|
România este invitată de onoare la "Ziua Internaţionala a
Francofoniei" în Canada
Între 15 şi 20 martie, importante evenimente româneşti au loc la Montréal,
Moncton şi Québec
Ministerul Afacerilor Externe – Direcţia Francofonie, Ambasada României la
Ottawa, Consulatul general al României la Montréal prezintă, cu ocazia "Zilei
Internaţionale a Francofoniei", în perioada 15 - 20 martie 2008, un periplu
cultural românesc la Montréal, Moncton şi Québec.
Seria manifestărilor dedicate "Zilei Internaţionale a Francofoniei" în Canada va
fi deschisă la Montréal sâmbătă, 15 martie, ora 19.00 la sala de teatru
studenţesc "Cafe Inn" (Cégep André-Laurendeau, 1111 rue Lapierre, arondismentul
La Salle) cu spectacolul invitat din România şi jucat în limba franceză, Lecţia
de Eugen Ionesco, o producţie a Catedrei UNESCO – Institutul Internaţional de
Teatru din Bucureşti în regia Ancăi-Maria Colţeanu, scenografia Imelda Manu,
avându-i în distribuţie pe tinerii actori : Adrian Nour, Monica Tîrnacop, Alina
Grigore. Spectacolul este realizat sub coordonarea reputatei regizoare Cătălina
Buzoianu.
Reprezentaţiile cu "Lecţia" de Eugen Ionesco sunt programate, de asemenea, la
Moncton, în data de 18 martie, ora 20.00, la Teatrul l’Escaouetten (170, rue
Botsford, Moncton) şi la Québec, în data de 19 martie, ora 19h30, la sala de
teatru "Petit Champlain" (68-78, rue du Petit-Champlain).
În cadrul acestui program, la Monton, în provincia de asemenea francofonă
Nouveau-Brunswick, cu ocazia celebrării "Zilei Internaţionale a Francofoniei" va
mai avea loc prezentarea unei expoziţii de artă populară românească, deschisă la
l’Hôtel de Ville de Dieppe, în perioada 17 – 20 martie şi realizată în
colaborare cu Muzeul Satului "Dimitrie Gusti".
De asemenea, luni 17 martie, ora 19.30, este programată, în Amfiteatrul
pavilionului "Jacqueline Bouchard" al Universităţii din Moncton, proiecţia de
asemenea gratuită a filmului Logodnicii din America, în regia lui Nicolae
Mărgineanu, cu Marcel Iureş, Maria Ploae, Tamara Creţulescu.
Joi 20 martie, de la ora 19.30, la Cinéma Le Clap din Québec (www.leclap.ca) va
avea loc o proiecţie unică a filmului Occident, în regia lui Cristian Mungiu,
eveniment care va încheia periplul cultural românesc la Montréal, Moncton şi
Québec. Cu această ocazie este continuată promovarea cinematografiei româneşti
în mediul francofon din Canada, în mod evident mai apropiat şi mai deschis faţă
de valorile europene, dat fiind contextul creat de acordarea premiului Palme
d’Or pentru filmul lui Cristian Mungiu, "4 luni, 3 săptămâni, 2 zile".
Intrarea este liberă la fiecare dintre aceste evenimente, însă în limita
locurilor disponibile pentru fiecare locaţie.
Pentru teatru vă rugăm să faceţi rezervare la adresa de email:
association.rocade@yahoo.ca (pentru Montréal) şi la adresa: crq@reper-romanesc.org
(pentru Québec), evenimentele fiind organizate la Montréal şi Québec cu
sprijinul Asociaţiei ROCADE, respectiv al Comunităţii Române din Québec.
|
La Roumanie souligne la « Journée Internationale de la
Francophonie » au Canada
Entre le 15 et 20 mars 2008 – un périple culturel roumain à Montréal, Moncton et
Québec
Le Ministère des Affaires Étrangères de la Roumanie – Direction Affaires
Francophones, l’Ambassade de Roumanie au Canada et le Consulat Général de la
Roumanie à Montréal présentent, entre le 15 et 20 mars, dans le cadre de la
« Journée Internationale de la Francophonie », un périple culturel roumain à
Montréal, Moncton et Québec.
Les manifestations dédiées à la « Journée Internationale de la Francophonie »
commenceront à Montréal le 15 mars, à 19h00, au Théâtre-étudiant « Café Inn »
(Cégep André-Laurendeau, 1111 rue Lapierre, arrondissement La Salle), avec « La
leçon » de Eugène Ionesco, pièce de théâtre jouée en français par une équipe
d’acteurs roumains. Cette création est une production de la Chaire UNESCO –
l’Institut International de Théâtre de Bucarest. Avec une mise en scène par Anca-Maria
Colteanu et une scénographie signée Imelda Manu, la pièce de théâtre réuni de
jeunes acteurs roumains : Adrian Nour, Monica Tirnacop, Alina Grigore. Le
spectacle a été réalisé sous la coordination de la réputée Catalina Buzoianu.
Lundi, le 17 mars, 19h30 : Projection gratuite du film « Fiancées de
l’Amérique », par FILM ZONE. Film de Nicolae Margineanu, avec Marcel Iures,
Maria Ploae, Tamara Cretulescu, à l’Amphithéâtre du Pavillon Jacqueline Bouchard
de l’Université de Moncton.
De 17 au 20 mars : Exposition roumaine d’art populaire. Le Musée du Village « Dimitrie
Gusti », en collaboration avec le Ministère de la Culture et des Cultes de
Roumanie, est fier de présenter une exposition roumaine d’art populaire à
l’Hôtel de Ville de Dieppe.
Mardi, le 18 mars, 20h00 : Le théâtre l’Escaouette accueille l’Institut
international de théâtre UNESCO pour une représentation de « La Leçon » d’Eugène
Ionesco. Une conférence universitaire aura aussi lieu à l’Université de Moncton.
La série des manifestations à Québec sera ouverte mercredi, le 19 mars, à 19h30,
au Théâtre Petit-Champlain (68-78, rue du Petit-Champlain), avec la
représentation de la pièce « La leçon » de Eugène Ionesco.
Une projection unique du film OCCIDENT, le premier long-métrage réalisé par
Cristian Mungiu, aura lieu le jeudi 20 mars à 19h30, au Cinéma Clap à Québec
(www.leclap.ca).
L’entrée est libre pour chaque événement, dans la limite des places disponibles.
Nous vous prions de réserver vos places pour le spectacle de théâtre par
courriel à association.rocade@yahoo.ca (pour Montréal) et à crq@reper-romanesc.org
(pour Québec). Ces actions sont soutenues dans les deux villes par l’Association
ROCADE et la Communauté Roumaine de Québec.
|
|
RR |
|
|
|