Publicaţie lunară aComunităţii Române din Québec Mensuel de laCommunauté Roumaine de Québec

Reper Românesc - Nr.44, MARTIE 2008 - Repère Roumain - No.44, MARS 2008
 

ANIVERSARE     SUMAR  ACTUALITATE  SOCIETATE  RADACINI  CEI MICI  DIVERSE  SPORT


aniversare



5 ani deja...
5 ans déjà...
CRQ şi relaţiile economice internaţionale...
La CRQ et les relations économiques internationales...
Zilele culturii româneşti la Québec...
Journées de la culture roumaine à Québec...
Seara "Un monde à faire"...
Soirée « Un monde à faire »...
Securitatea socială, un acord mult aşteptat de comunitatea românească...
La sécurité sociale, un accord très attendu par la communauté roumaine...
"Great Friend of Romania"...
« Great Friend of Romania »...
Copiii, adulţii şi Moş Crăciun...
Les enfants, les adultes et le Père Noël...
Revelion "Tradiţional"...
Réveillon « Traditional »...
Super Genialii...
Les Super Géniaux...
Cea mai lungă petrecere la comunitatea română din Québec...
La plus longue veillée chez la communauté roumaine de Québec...
România este invitată de onoare la "Ziua Internaţională a Francofoniei" în Canada...
La Roumanie souligne la « Journée Internationale de la Francophonie » au Canada...


5 ani deja

Iată că au trecut 5 ani de când, într-o mică sală a bisericii, câţiva entuziaşti s-au adunat şi au pus bazele a ceea ce urma să fie publicaţia românilor din Québec, singura publicaţie a unei comunităţi culturale din regiune.
La puţin timp după înfiinţarea Misiunii Ortodoxe Române "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel", cei ce erau profund implicaţi în activităţile acesteia au constatat că "toate sunt bune şi frumoase" în afara faptului că misiunea nu are o publicaţie a ei. Iată că, în urma deciziei consiliului parohial al Misiunii, la începutul lunii februarie a anului 2003, se face apel la membrii misiunii pentru a participa de manieră benevolă la editarea unei foi parohiale care să poarte numele Reper Românesc şi care să reprezinte "un reper din punct de vedere spiritual creştin". În respectivul apel se fixau unele jaloane administrative şi tehnice. Printre altele se menţiona că editorul este Misiunea Ortodoxă Română, că aprobarea articolelor era de resortul consiliului parohial, că distribuirea se va face la biserică în fiecare duminică, că acei ce participau la editarea ei trebuiau să o facă de manieră benevolă, că foaia va avea formatul A4, îndoită la mijloc, că responsabil de editarea acesteia va fi Mihai Claudiu Cristea.
Doar şapte persoane au răspuns la apelul respectiv însă erau suficienţi pentru ca foaia parohială să apară: Mihai Claudiu Cristea, Mircea Discuţeanu, Cătălin Ionaşcu, Luigi şi Cristina Matei, Sorin Pescăruş şi Gabriela Radu.
La prima lor întâlnire "de lucru" s-a venit cu multe idei, s-au definit opţiuni, s-au stabilit sarcinile fiecăruia, s-a reiterat faptul că munca trebuie să fie benevolă şi eventualele finanţări să servescă la editarea publicaţiei iar surplusul să fie vărsat în visteria misiunii ortodoxe. Ceea ce a fost determinant pentru parcursul Reperului Românesc a fost concluzia unanimă a celor prezenţi că această publicaţie poate şi trebuie să fie mai mult decât o foaie parohială.
Cei şapte au început apoi munca... Sorin Pescăruş, director, Mihai Claudiu Cristea, redactor şef, Cristina Matei, grafist, ceilalţi formând comitetul de redacţie.
1 Martie 2003 – românii din Québec primesc cel mai frumos mărţişor: primul număr al publicaţiei Reper Românesc. Discursuri, aplauze, masă festivă, bucurie şi entuziasm. Succesul lansării a atras apoi mai multe persoane la editarea publicaţiei.
Reper Românesc a devenit apoi preocuparea aproape zilnică a celor ce se oferiseră să editeze această publicaţie. Pentru fiecare număr schimbau între ei mesaje pe Internet, îşi trimiteau articole, făceau corecţii iar în noaptea dinainte de tipărire se adunau cu toţii în casă la familia Matei şi până dimineaţa puneau la punct ultimele detalii ale numărului care urma să iasă. Plecau apoi direct la servici, obosiţi dar în acelaşi timp mulţumiţi că au mai scos un număr.
Euforia nu a durat însă mult... Divergenţele de opinie între cei ce munceau la Reper Românesc se accentuau pe zi ce trece iar după al patrulea număr Cristina şi Luigi Matei se retrag de la ziar. Acestă retragere a însemnat însă "decesul" subit al Reperului Românesc editat de Misiunea Ortodoxă.
Acest "deces" a reprezentat o durere pentru mulţi din comunitate însă în acelaşi timp a deschis calea punerii în practică ale unor idei pe care Cristina Matei le-a enunţat în scrisoarea publică de retragere de la Reper Românesc. Aceste idei au provocat dezbateri foarte intense între membrii comunităţii, dezbateri ce au culminat cu apelul lansat de Luigi Matei, în noiembrie 2003, pentru înfiinţarea unei asociaţii laice a românilor din Québec care să aibă ca obiective principale constituirea unei adevărate comunităţi, unite, care să sprijine pe noii veniţi, să-şi conserve patrimoniul cultural, să participe activ la viaţa societăţii în care trăim şi, nu în ultimul rând, să fie recunoscută în societate.
După constituirea asociaţiei care, în urma votului unanim al celor prezenţi la adunarea generală, avea să poarte numele de Comunitatea Română din Québec (CRQ), la insistenţele doamnei Cristina Maxim, care nu putea să se împace cu gândul că ziarul românilor din Québec nu mai există, Cristina Matei şi Luigi Matei acceptă să pună bazele unui nou Reper Românesc care să aparţină şi să servească întregii comunităţi de români indiferent de religie.
S-a creat statutul publicaţiei, s-au stabilit structura sa şi liniile directoare. Cristina Matei urma să fie coordonatoarea Reperului Românesc iar Mircea Discuţeanu director.
În luna decembrie a anului 2003 a apărut noua publicaţie Reper Românesc.
Calitatea sa a impresionat, atât pe români dar şi pe ceilalţi cititori astfel încât Reperul Românesc a devenit încetul cu încetul o publicaţie foarte apreciată.
Odată cu lansarea sitului Internet al CRQ, Reperului Românesc i s-a rezervat pagina sa web astfel încât să poată fi accesibil de tot mapamondul.
De-a lungul anilor, Reper Românesc a suferit numeroase schimbări: misiunea ortodoxă care avea două pagini rezervate nu a mai continuat să trimtă article spre publicare, structura publicaţiei s-a modificat în permanenţă, Cristina Matei după mai bine de trei ani de muncă la ziar a cedat doamnei Carmen Țîbârnă responsabilitatea de coordonatoare, etc. Cu toate acestea Reper Românesc a continuat să fie publicat şi să fie apreciat de cititori.
Acum, după cinci ani de la apariţie, Reperul Românesc, deşi este o publicaţie deja consacrată în peisajul jurnalistic de limbă română şi cel al oraşului nostru, are nevoie de un nou impuls iar acest impuls nu poate fi dat decât de atragerea mai multor benevoli.
Este comunitatea românească din Québec capabilă să aibă în continuare publicaţia sa?

5 ans déjà

Cinq ans déjà sont passés depuis que, dans une petite salle de l’église, quelques enthousiastes se sont rassemblés pour mettre les bases de ce qui sera la publication des Roumains de Québec, l’unique publication d’une communauté culturelle de la région.
Peu de temps après la création de la Mission Orthodoxe Roumaine « Saints Apôtres Pierre et Paul », ceux qui étaient profondément impliqués dans ses activités ont constaté que tout était bien beau sauf que la mission n’avait pas sa propre publication. Voilà que suite à la décision du conseil paroissial de la Mission, au début du mois de février 2003, on fait appel aux membres pour les inciter à participer bénévolement à l’édition d’une feuille paroissiale qui portera le nom de Repère Roumain et qui représentera « un repère de point de vue spirituel chrétien ».
On établissait quelques jalons administratifs et techniques. Entres autres, on mentionnait que l’éditeur sera la Mission Orthodoxe Roumaine, que l’approbation des articles reviendra au conseil paroissial, que la distribution se fera chaque dimanche à l’église, que la participation à l’édition sera faite sur une base bénévole, que la feuille aura un format A4, pliée au milieu, que Mihai Claudiu Cristea sera responsable de son édition.
Seulement sept personnes ont répondu à l’appel, mais c’était assez pour que la feuille paroissiale paraisse : Mihai Claudiu Cristea, Mircea Discuteanu, Catalin Ionascu, Luigi et Cristina Matei, Sorin Pescarus et Gabriela Radu.
À leur première rencontre de travail on a soumis plusieurs idées, on a défini des options, on a établi les tâches de chacun, on a réitéré le fait que le travail sera bénévole et que les financements éventuels serviront à l’édition de la publication et le surplus sera remis à la mission orthodoxe. Fait déterminant pour le Repère Roumain, on a conclu unanimement que cette publication pouvait et devait être plus qu’une feuille paroissiale.
Les sept ont ensuite commencé le travail… Sorin Pescarus, directeur, Mihai Claudiu Cristea, rédacteur en chef, Cristina Matei, graphiste, les autres formant le comité de rédaction.
1er Mars 2003 – les Roumains de Québec reçoivent le plus beau « martisor » : le premier numéro de la publication Repère Roumain. Discours, applaudissements, buffet festif, joie et enthousiasme.
Le succès de ce lancement a attiré ensuite plusieurs personnes à s’impliquer dans l’édition de la publication.
Repère Roumain est devenu la préoccupation presque journalière de ses éditeurs. Pour chaque numéro ils s’échangeaient des courriels, des articles, faisaient des corrections et, la nuit d’avant l’impression, se rassemblaient tous chez la famille Matei et jusqu’au matin mettaient au point les derniers détails. Ils partaient ensuite travailler, fatigués mais heureux d’avoir sorti un autre numéro.
L’euphorie n’a pas duré longtemps toutefois… Les divergences d’opinion au sein de l’équipe du Repère s’accentuaient au jour le jour et, après le 4e numéro, Cristina et Luigi Matei se retirent. Leur départ a signifié le « décès » subit du Repère Roumain édité par la Mission Orthodoxe.
Ce « décès » a été pénible pour plusieurs dans la communauté mais, en même temps, a ouvert la voie à la mise en pratique de quelques idées énoncées par Cristina Matei dans la lettre publique de départ du Repère Roumain. Ces idées ont provoqué de vifs débats entre les membres de la communauté, débats qui ont culminé avec l’appel lancé par Luigi Matei, en novembre 2003, pour la création d’une association laïque des Roumains de Québec ayant comme principaux objectifs la constitution d’une véritable communauté, unie, qui vienne en aide aux nouveaux arrivants, qui conserve son patrimoine culturel, qui participe activement à la vie de la société et, non en dernier, qui soit reconnue par cette société.
Après la constitution de l’association qui, suite au vote unanime de ceux présents à l’assemblée générale, portera le nom de Communauté Roumaine de Québec (CRQ), répondant aux insistances de Mme Cristina Maxim, qui ne pouvait se résigner avec le fait que la publication des Roumains de Québec n’existait plus, Cristina et Luigi Matei acceptent de mettre les bases d’un nouveau Repère Roumain appartenant et au service de la communauté des Roumains en entier, sans égard à la religion.
On a créé le statut de la publication, on a établi sa structure et ses lignes directrices. Cristina Matei sera la coordonnatrice du Repère Roumain et Mircea Discuteanu le directeur.
En décembre 2003 paraît la nouvelle publication Repère Roumain.
Sa qualité a impressionné tant les Roumains que les autres lecteurs si bien que Repère Roumain est devenu petit à petit une publication très appréciée.
Au lancement du site internet de la CRQ, on a réservé au Repère sa propre page pour qu’il soit accessible partout dans le monde.
Au fil des ans, Repère Roumain a souffert de nombreux changements : la mission orthodoxe, qui avait deux pages réservées, a cessé d’envoyer des articles, la structure de la publication s’est modifiée continuellement. Cristina Matei, après plus de trois ans de travail, a cédé à Mme Carmen Tibirna la responsabilité de coordination. Malgré tout, Repère Roumain a continué d’être publié et apprécié par les lecteurs.
Aujourd’hui, après cinq ans de parution, Repère Roumain, même s’il est consacré dans le paysage journalistique de langue roumaine et dans celui de notre ville en général, a besoin d’un nouvel impulse et cet impulse ne peut venir que par l’implication de plus de bénévoles.
La communauté roumaine de Québec est-elle capable de garder sa publication ?

RR


CRQ şi relaţiile economice internaţionale

Comunitatea Română din Québec (CRQ) este cunoscută în general ca o organizaţie ce reprezintă pe românii din Québec şi care organizeaza activităţi şi acţiuni diverse pe plan local, regional și naţional. Mai puţin cunoscut este faptul că CRQ iniţiază şi organizează activităţi şi acţiuni pe plan internaţional, concentrate în mod special pe intensificarea relaţiilor România-Québec și România-Canada.
Acest lucru este important pentru integrarea românilor în societatea de aici însă permite şi menţinerea legăturilor cu ţara-mamă, România, şi creşterea contribuţiei lor la dezvoltarea celor două țări.
Ca urmare a propunerilor de colaborare pe care CRQ le-a înaintat Consulatului general al României din Montréal şi Camerei de Comerţ din Québec pentru organizarea unor activităţi în domeniul economic, colaborări pe care conducerea CRQ le apreciază ca determinante, iată că în acest an se profilează activităţi deosebit de interesante.
La sfârşitul lunii octombrie a anului trecut preşedintele CRQ, Luigi Matei, s-a întâlnit cu domnul Florian Pârvănescu, consul economic din Consulatul general al României din Montréal şi domnul Frédéric Couttet, responsabil cu afacerile internaţionale și imigraţia al Camerei de Comerţ din Québec pentru a pune bazele unei astfel de colaborări. Întâlnirea s-a soldat cu propuneri de substanță.
Nu numai că s-au stabilit unele detalii legate de organizarea unei activităţi de promovare a relaţiilor economice între România şi Québec cu participarea mediului de afaceri dar s-au făcut propuneri ce au depășit cu mult cadrul unei astfel de activități. Au fost enunțate sectoarele economice de interes comun, categoriile de activități ce pot fi organizate și modalitățile de implicare a fiecărei părți si s-au făcut propuneri concrete de activități.
Între altele, s-a propus atragerea participării României la "Întâlnirea internațională a Francofoniei economice-2008" ce va avea loc între 16 și 19 mai la Québec.
Luigi Matei, preşedintele CRQ, ne-a declarat: "Anul acesta se anunță ca fiind un an important în ceea ce privește promovarea comercială și economică a României în Canada și în special la Québec.
Orașul Québec, capitală a provinciei Québec, va găzdui cel puțin trei evenimente foarte importante: RIFE 2008 (Rencontre internationale de la Francophonie économique, 16-19 mai: www.ccQuébec.ca/rife2008/), Futuralia Québec 2008 (le XIIIe forum mondial de la PME, 20- 23 mai: www.futuralliaQuébec2008.com) și cel de-al XII-lea Sommet al francofoniei (17-19 octombrie).
Primele două dintre aceste trei activități reprezintă oportunități extraordinare de care operatorii economici din diverse țări, printre care bineînțeles România, pot profita pentru a promova și dezvolta relațiile de afaceri. M-aş bucura ca România să participe. Altfel toată munca noastră ar fi fără nici un rezultat şi când spun a noastră nu mă refer numai la cele câteva iniţiative pe care le-am pus în practică ci şi la demersurile făcute de domnul consul Florian Pârvănescu şi domnul Frédéric Couttet de la Camera de Comerţ."

La CRQ et les relations économiques internationales

La Communauté Roumaine de Québec (CRQ) est connue généralement en tant qu’organisation représentant les Roumains de Québec et qui organise diverses activités et actions sur le plan local, régional et national. Moins connu est le fait que la CRQ initie et organise des activités et actions sur le plan international, concentrées spécialement sur l’intensification des relations Roumanie-Québec et Roumanie-Canada.
Ceci est important pour l’intégration des Roumains dans la société d’accueil mais permet aussi le maintien des liens avec le pays d’origine, la Roumanie, et l’augmentation de leur contribution au développement des deux pays.
Suite aux propositions de collaboration soumises par la CRQ au Consulat général de la Roumanie à Montréal et à la Chambre de Commerce de Québec visant l’organisation d’activités dans le domaine économique, collaboration que la CRQ juge déterminante, voilà que cette année se profilent des activités très intéressantes.
À la fin du mois d’octobre de l’année passée le président de la CRQ, Luigi Matei, a rencontré M Florian Parvanescu, consul économique au Consulat général de la Roumanie à Montréal et M Frédéric Couttet, responsable des affaires internationales et immigration à la Chambre de Commerce de Québec afin de mettre les bases d’une collaboration. La rencontre a abouti avec des propositions de substance.
Non seulement on a établi certains détails concernant l’organisation d’une activité de promotion des relations économiques entre la Roumanie et le Québec avec la participation du milieu d’affaires, mais on a aussi fait des propositions qui ont dépassé largement le cadre d’une telle activité. On a énoncé les secteurs économiques d’intérêt commun, les catégories d’activités pouvant être organisées et les modalités d’impliquer chaque partie et on a proposé des activités concrètes.
Entre autres, on a proposé la participation de la Roumanie à la « Rencontre internationale de la Francophonie économique-2008 » qui se tiendra entre le 16 et le 19 mai à Québec.
Luigi Matei, président de la CRQ, nous a déclaré : « Cette année s’annonce très importante en ce qui concerne la promotion commerciale et économique de la Roumanie au Canada et plus particulièrement à Québec.
La ville de Québec, capitale de la province de Québec, sera l’hôte d’au moins trois événements très importants : RIFE 2008 (Rencontre internationale de la Francophonie économique, 16-19 mai: www.ccQuébec.ca/rife2008/), Futuralia Québec 2008 (le XIIIe forum mondial de la PME, 20- 23 mai:
www.futuralliaQuébec2008.com) et le XIIe Sommet de la francophonie (17-19 octobre).
Les deux premières activités représentent d’extraordinaires opportunités dont les opérateurs économiques de divers pays, dont la Roumanie, peuvent profiter afin de promouvoir et développer des relations d’affaires. Je serais très heureux si la Roumanie y participait. Sinon tout notre travail serait sans résultat. Et quand je dis notre travail j’entends non seulement les quelques initiatives qu’on a mis en pratique mais aussi les démarches de M le consul Florian Parvanescu et de M Frédéric Couttet de la Chambre de Commerce. »

RR


Zilele culturii româneşti la Québec

A 4-a ediţie a "Zilelor culturii româneşti la Québec", cea mai de amploare dintre ediţiile ce au avut loc în cadrul acestei manifestări cultural-artistice anuale ale românilor din Québec, s-a încheiat magistral cu un festival de film românesc.
Pe parcursul a 19 zile, 25 septembrie - 6 octombrie şi 9 - 15 noiembrie, activităţile organizate de Comunitatea Română din Québec (CRQ) în Capitala Naţională au oferit miilor de participanţi posibilitatea de a intra în contact cu cultura română, cu tradițiile și obiceiurile românilor, cu felul lor de a fi.


Organizatorii Zilelor culturii româneşti la Québec – o echipă de adevăraţi profesionişti


Organizarea unui eveniment de o asemenea amploare necesită eforturi umane, materiale și financiare foarte mari iar rezultatele acestei a 4-a ediţii a Zilelor culturii românești la Québec fac cinste tuturor celor ce au depus aceste eforturi.
Fiecare ediţie a acestui eveniment anual al românilor din Québec s-a ridicat cu mult deasupra nivelului calitativ al ediţiilor precedente. Luigi Matei, preşedinte al CRQ, iniţiator al Zilelor culturii româneşti la Québec și coordonator al tuturor celor 4 ediţii desfăşurate până acum, ne-a surprins însă de fiecare dată, oferindu-ne la fiecare ediţie programe din ce în ce mai diverse, de o amploare din ce in ce mai mare, cu elemente de noutate de fiecare dată. Bineînțeles că toate acestea nu le-ar fi putut realiza dacă nu s-ar fi înconjurat de oameni de valoare, de adevăraţi profesionişti.
Alina Nogradi, responsabila Comisiei Societate și Cultură a CRQ şi Imre Nogradi, ambii cu o formație academică de invidiat şi cu o experienţă bogată în domeniul etnologiei, s-au depăşit şi în acest an pregătind expozițiile de la Biblioteca Gabrielle-Roy. Tot ei au pregătit mesele rotunde și expozeurile pe diverse teme, dar nu s-au dat în laturi de a da o mână de ajutor şi la organizarea Serii româneşti.
Cristina Matei, cu formaţie universitară în informatică și în comunicaţii publice, a "acoperit" tot ceea ce înseamnă relații publice: redactarea comunicatelor şi mesajelor promoţionale, concepţia şi grafica afişelor și pliantelor, crearea paginii web a Zilelor culturii românești şi punerea la zi a celorlalte pagini a sitului Internet al CRQ. Broşura pe care a conceput-o și realizat-o pentru această ediție a Zilelor culturii româneşti la Québec poate concura cu cele mai bine realizate materiale promoționale.
Dan Lazăr Trifan, managerul grupului "Valuri de mătase", în calitatea sa de director artistic al spectacolului DivertiRo-Qc organizat la sala Jean-Paul Tardif în finalul primei părți a celei de-a 4-a ediţii a Zilelor culturii românești la Québec, şi-a dovedit și de această dată calităţile de organizator de spectacole. Împreună cu membrii grupului său "Valuri de Mătase", Mircea Trifan și Terri Ellen Christophersen, şi-a adus o contribuţie deosebit de importantă la realizarea primului Festival al filmului românesc organizat anul acesta în cadrul Zilelor culturii româneşti la Québec.


Ceremonia de deschidere


Onorând invitaţiile primite din partea preşedintelui CRQ, numeroase personalităţi politice, culturale, reprezentanţi din diverse ministere, membri ai CRQ au fost prezenţi la ceremonia de deschidere ce a avut loc la Universitatea Laval pe 25 septembrie, subliniind astfel aprecierea lor pentru activităţile organizate de CRQ şi în mod special pentru acest eveniment anual al românilor din Québec.
Printre cei prezenţi s-au numărat: doamna Elena Ștefoi, ambasadoarea României în Canada, doamna Svetlana Litvin, coordonatoare a comunităţilor europene în Cabinetul ministrei Imigraţiei şi Comunităţilor culturale, doamna Louise Boucher, directoare a Direcţiei regionale a Capitalei-Naţionale şi Estului Québecului din cadrul Imigraţiei Québec, doamna Gisèle Béchard, consilieră în Ministerul Imigraţiei şi Comunităţilor culturale, domnul Serge Vaillancourt, consilier în afaceri internaţionale în Ministerul Relaţiilor Internaţionale, doamna Lisette Lepage, membră a comitetului executiv din primăria Québecului, doamna Virginie Desmarais, consilieră în imigraţie la primăria Québecului, poetul George Filip din Montréal, doamna Gabriela Rusu-Păsărin, conferenţiară în mai multe universităţi din România, tânăra scriitoare Miruna Tarcău.
Înainte de începerea activităţii, în aşteptarea tuturor invitaţilor, Terry Ellen Christophersen şi Marie Eve Simard au oferit un scurt dar foarte apreciat spectacol cu piese de muzică clasică.
Au urmat apoi discursurile. Toţi ce ce au luat cuvântul, fără nici o excepţie, şi-au exprimat aprecierea pentru modul exemplar de organizare al CRQ, pentru calitatea acţiunilor şi activităţilor sale, pentru implicarea CRQ în soluționarea problemelor societăţii noastre, în dezvoltarea relaţiilor româno-canadiene şi a relaţiilor româno-québecoaze.
În continuare, doamna Gabriela Rusu-Păsărin a ţinut o scurtă conferinţă despre "Tradiții și identitate culturală"
Miruna Tarcău, cu dezinvoltura ce o caracterizează, a prezentat apoi câteva aspecte din viaţa sa de tânără scriitoare şi despre noul ei roman, L’Ile du Diable, a cărei lansare în cadrul celei de-a 4-a ediţii a Zilelor culturii româneşti la Québec s-a realizat cu participarea Librăriei Zone a Universităţii Laval. Alina Nogradi a făcut apoi recenzia romanului.
În ultima parte a festivităţii de deschidere, invitaţii au luat parte la un cocktail organizat de către CRQ la "Café des poètes".


Expoziţiile


Ca şi la celelalte ediţii, organizatorii au pregătit mai multe expoziţii pe diferite teme. Anul acesta expoziţiile au prezentat unele aspecte privind România, imigraţia românească în Québec dar şi o expoziţie de imagini din oraşul Québec imortalizate de fotografi amatori de origine română.
După ce au fost expuse în prima zi la AGORA din pavilionul Desjardins al Universităţii Laval cu ocazia festivităţii de deschidere, materialele au fost mutate apoi în Atriumul Bibliotecii Gabrielle-Roy unde au fost expuse timp de aproape două săptămâni.
Aprecierile privind aceste expoziţii au fost unanime: foarte interesante şi realizate de manieră profesionistă.
Alina şi Imre Nogradi, realizatorii acestor expoziţii, merită toate laudele.


Competiţiile sportive


Deşi Andrei Popescu şi Răzvan Coman au organizat foarte bine competiţiile de tenis de câmp şi de fotbal, acestea nu au atras anul acesta foarte mulţi participanţi.
Cei ce au competiţionat însă au arătat plăcerea de a face sport şi au dat un exemplu tuturor celor care, luaţi cu celelalte activităţi ale vieţii de zi cu zi, uităm că sportul şi activitatea fizică trebuie să fie una dintre principalele noastre preocupări.


Journée en famille


Devenită deja o tradiție, această activitate desfășurată la Vignoble Bourg Royal, a permis celor prezenţi să petreacă o zi relaxantă în mijlocul naturii, cu familia, cu prietenii, "desprinşi" de viaţa trepidantă a oraşului, aşa cum multe familii de români îşi petrec zilele libere. Bineînţeles că nu au lipsit mititeii, specialitatea gastronomică romanească atât de apreciată de toată lumea, şi nici vinul produs de domnul Jorj Radu din via sa de la Vignoble Bourg Royal şi care este deja cunoscut şi apreciat în Québec pentru gustul si naturaleţea lui.


Festivalul de film românesc la Québec – o premieră absolută


Ideea organizării unui festival de film românesc exista mai demult însă numai anul acesta, datorită colaborării între Comunitatea Română din Québec (CRQ), Asociaţia Rocade din Montréal şi cinematograful Le Clap din Québec, au putut fi asigurate toate cele necesare desfăşurării acestui festival.
Astfel, în perioada 9-15 noiembrie au fost prezentate 8 filme dintre cele mai recent realizate în România la care se adaugă un al 9-lea, cel al lui Cristian Mungiu "4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile", distins cu premiul "Palma de Aur" la Cannes, film care era deja inclus în programarea cinematografului Le Clap.
În prima zi a festivalului, spectatorii prezenţi în sală pentru vizionarea filmului "Logodnicii din America" au avut ocazia excepţională de a face cunoştinţă cu realizatorul filmului, Nicolae Mărgineanu şi actriţa Tamara Creţulescu, care au onorat invitaţia organizatorilor de a fi veni la Québec special pentru acest eveniment.
După acest prim film prezentat, CRQ a organizat un cocktail ce a marcat deschiderea festivalului. Participanţii la cocktail, reprezentanţi ai Ministerului Imigraţiei şi Comunităţilor culturale, ai Ministerului de Relaţii Internationale, ai primăriei Québecului, personalităţi din domeniul cultural, jurnalişti, membri ai Comunităţii Române din Québec, au apreciat în mod unanim ideea organizării acestui festival.
Actriţa Tamara Crețulescu a livrat un discurs emoționant despre iubire şi armonie între oameni, impresionată ea însăşi de faptul că persoane de origini diferite (română, québecoază, americană) şi-au unit eforturile pentru organizarea acestui prim festival de film românesc la Québec.
A urmat apoi discursul doamnei Gisèle Béchard, consilieră în cadrul Ministerului Imigraţiei şi Comunităţilor culturale, în care şi-a exprimat aprecierea pentru organizarea acestui festival şi a subliniat disponibilitatea MICC de a susţine activităţile organizate de CRQ.
Preşedintele CRQ, Luigi Matei, în cuvântul său, a mulţumit partenerilor principali, cinematograful Le Clap și Asociația Rocade din Montréal, comanditarilor principali, MICC, MRI, MCC, MESS, Ville de Québec, Caisse populaire Desjardins de Québec şi tuturor celor ce au participat la organizarea festivalului.
Festivalul de film românesc la Québec a fost un succes, atât datorită bunei organizări dar şi datorită valorii ridicate a filmelor prezentate. Deşi lista de filme aduse din România a fost mai lungă, organizatorii au ales să prezinte publicului québecoaz opt filme:

"Logodnicii din America" realizat de Nicolae Mărgineanu

"Cum mi-am petrecut sfârșitul lumii", realizat de Cătălin Mitulescu, având ca productori executivi pe Wim Wenders et Martin Scorsese. Prezentant în competiție la festivalul de la Sundance în 2005, "Cum mi-am petrecut sfârșitul lumii" a obținut premiul celui mai bun Proiect European. În 2006, Doroteea Petre, care deține rolul principal, a primit Premiul de interpretare în cadrul selecției "Un certain regard" la Festivalul de la Cannes.

Realizat de către Cristian Nemescu, "California Dreamin’ (Nesfârșit)", a obținut numeroase premii, dintre care "Un certain regard" la Cannes, premiul "Satyajit Ra" la a 51-a ediție a Times London Film Festival, premiul Festivalului Ellensbourg din Washington.

"Niki & Flo", relizat de Lucian Pintilie, a avut numeroase selecții în competițiile europeene.

"Sistemul nervos", premiul "Mille Occhi" la Trieste, în Italia, un film de Mircea Daneliuc.

Drama "Legături bolnăvicioase", realizată de Tudor Giurgiu, recipiendară în 2006 a Marelui premiu al juriului la al 19-lea Festival IMAGINE+NATION din Montréal. Ioana Barbu, una dintre actrițe, a primit premiul pentru cea mai bună interpretare la Festivalul filmului internațional de la Pecs, Ungaria.

"Hârtia va fi albastră", un film de Radu Muntean. Selecționat la Festivalul internațional de film de la Locarno, 2006; Cel mai bun film străin la Festivalul de film din Antalya, 2006; Cel mai bun realizator la Festivalul de film din Cottbus, 2006; Premiul special al juriului la Festivalul internațional de film de la Namur, 2006.

"A fost sau n-a fost ?", un film de Corneliu Porumboiu, a obținut numeroase premii, dintre care Camera de Aur la Festivalul de la Cannes, 2006; Premiul Label Europa Cinemas la Festivalul de la Cannes, 2006; Trofeul Transilvania, Premiul celui mai bun film românesc și Premiul Publicului la Festivalul Internațional de film Transilvania, Cluj 2006; Premiul Lebăda de Aur la Festivalul Internațional de film de la Copenhaga, 2006; Premiul special al Festivalului filmului de la Cottbus, 2006; Nominalizat pentru Premiul filmului european, 2006; Nominalizat la Indepenent Spirit Awards, 2007.


Spectacol de muzică şi dans


Cei ce s-au ocupat direct de organizarea spectacolului, Luigi Matei şi Dan Trifan, au ales anul acesta să prezinte publicului diverse genuri de muzică, umor şi dans tradiţional românesc, toate într-un singur spectacol de aproape 3 ore. Pe scenă s-au perindat peste 30 de artişti invitaţi din Canada şi SUA.

Cristina Bucur din Québec şi Cristian Bucur din Montréal au fost prezentatorii spectacolului. Este a doua ediţie la care aceştia au fost invitaţi să participe ca prezentatori ai unui spectacol în cadrul Zilelor culturii româneşti la Québec.
Studentă la biochimie la Universitatea Laval, Cristina Bucur nu se ocupă în mod special de prezentări de spectacole şi nu are o experienţă vastă în domeniu însă prezenţa scenică şi dezinvoltura sa i-au permis să joace foarte bine rolul de prezentatoare.
Cristian Bucur în schimb, a acumulat de-a lungul anilor o vastă experienţă. A prezentat spectacole în Québec, Montréal, Ottawa, Toronto şi este foarte implicat în domeniul radioului, al televiziunii şi al presei scrise. În prezent este redactor şef la "Actualitatea Canadiană" şi corealizator al emisiunii de radio Marca-RO.

Viorel Gaiță, acum un simplu vânzător de celulare din Montréal, este cunoscut publicului român ca un talentat umorist. Până la stabilrea în Canada, Viorel Gaiță a fost o vedetă a televiziunii române şi personaj principal al multor emisiuni de umor foarte apreciate în România: "Veniţi cu noi pe programul 2" și "Ceaiul de la ora 5" prezentate la TVR, "Mitică" şi "Dialoguri politice cu Viorel Gaiţă" la Tele 7 abc, "Lumea lui Gaiţă" şi "Echipa mobilă" prezentate la PRO TV.
În spectacolul de la Québec Viorel Gaiţă şi-a demonstrat încă o dată talentul său de umorist.
Pentru el însă, cele mai mari realizări după venirea în Canada nu sunt nici spectacolele de umor, nici vânzările de celulare, ci cei doi copii ai săi Diana şi Andrei.

Pianista Cristina Iluţiu, deşi este foarte tânără, are la activ multe realizări. După prima apariţie la televiziunea română în 1995, a participat la numeroase concerte şi a efectuat turnee în Franţa, Italia, Germania, Ungaria, uimind publicul cu talentul ei deosebit.
După spectacolul de la Québec, părerile celor prezenţi în sală au fost unanime, Cristina Iluţiu va avea un mare viitor nu numai în domeniul interpretării dar şi al compoziţiei. În prezent, Cristina Iluţiu este studentă la Universitatea McGill.

"Valuri de mătase", compus din flautista de origine norvegiană Terry Ellen Christophersen şi chitaristul de origine română Mircea Trifan, este un grup deja cunoscut în Québec.
Primul lor concert destinat publicului larg a avut loc în 2004 invitaţi fiind de preşedintele CRQ, Luigi Matei, să reprezinte comunitatea română din Québec la Zilele culturii.
De atunci şi până acum "Valuri de mătase" au dat numeroase concerte în Québec, Montréal, Toronto şi au scos deja două CD-uri.
În toată această perioadă, deşi şi-au deschis foarte mult orizonturile afirmării lor artistice, prin calitatea compoziţiilor şi interpretării lor de excepţie, "Valuri de mătase" au raspuns de fiecare dată invitaţiilor de a prezenta concerte românilor din Québec. Mai mult decât atât, şi-au adus o contribuţie importantă în organizarea diferitelor ediţii ale Zilelor culturii româneşti la Québec, managerul grupului, Dan Trifan, implicându-se direct în această organizare.

Marie-Ève Simard, membră a Orchestrei Simfonice din Québec, deținătoare a unui master în interpretare la Arizona State University unde i s-a atribuit onoarea specială "Outstanding Academic Accomplishments" este o adevărată profesionistă a clarinetului. Beneficiind de prietenia cu membrii grupului "Valuri de Mătase" dar şi de aprecierea deosebită de care se bucură în sânul comunităţii române, Marie-Ève Simard este din ce în ce mai prezentă la activităţile organizate de CRQ.

Ariane Roberto, la cei 14 ani ai săi, este, după opinia multora, la începutul unei cariere artistice deosebite. Dotată cu o voce excepţională, având o prezenţă scenică plăcută, Ariane Roberto cântă în franceză, în română şi în engleză, muzică pop, clasică şi tradiţională.
În spectacolul de la Québec, Ariane Roberto a electrizat pur şi simplu spectatorii din sală.

Membrii grupului "Jais" au fost anul acesta prezenţi în spectacol la Québec pentru prima dată. După ce au acceptat invitaţia făcută de Luigi Matei, aşteptându-se să participe la un mic spectacol comunitar, membrii grupului au fost uimiţi de organizarea şi amploarea spectacolului de la Québec.
Grupul, care în curând va face 10 ani de existenţă, a livrat cu această ocazie un spectacol de excepţie, foarte apreciat de spectatori.
"Jais" este un grup fondat la Timişoara de Alina Giurgiu şi Sasi Vuscan. De-a lungul timpului "Jais" a obţinut numeroase premii şi nominalizări la MTV, Mamaia, UCMR şi a avut contracte cu importante case de discuri printre care se numără Warner Romania şi Roton Music.
În prezent membrii grupului sunt stabiliţi în SUA şi Canada.

Mariana Iluţiu, o adevărată păstrătoare şi transmiţătoare a cântecului tradiţional românesc, ne-a transportat de la o extremă la alta, de la la bucurie la tristeţe şi invers, astfel încât unii aveau lacrimi în ochi. Vocea, interpretarea, cuvintele cântecelor sale au au rezonat cu inimile spectatorilor. La ultimul cântec interpretat de Marian Iluţiu cei prezenţi în sală, români şi québecoazi, s-au ridicat de pe scaune şi au încins o sârbă în jurul sălii mai ceva ca în România.
Mariana Iluţiu este o solistă de muzică folclorică, romanţe şi de acompaniament. Înainte de a emigra în Canada, a efectuat numeroase turnee în Romania şi străinătate.
Laureată a Festivalului "Crizantema de Aur" Mariana Iluţiu a scos deja două albume.

Grupul vocal-instrumental "Virtuozii din Montréal", condus de Nicolae Mărgineanu, s-a prezentat anul acesta la Québec cu un repertoriu foarte divers, interpretând melodii de toate genurile și pe toate gusturile.
Această adevărată orchestră este compusă din muzicieni talentaţi dar care au în spatele lor o bogată experienţă artistică şi o pregătire academică muzicală de invidiat.
Colaborarea între Luigi Matei şi Nicolae Mărgineanu a început acum trei ani, la ce-a de-a doua ediţie a Zilelor culturii româneşti la Québec şi de atunci, în fiecare an, publicul din oraşul Québec a profitat de prezenţa acestei orchestre deosebite.

Ansamblul de dansuri populare "Hora" din Montréal a fost prezent la toate ediţiile Zilelor culturii româneşti la Québec. Şi anul acesta, tinerii dansatori, sub conducerea lui Florin Sălăjan, au făcut o impresie deosebită publicului.
Anasamblul "Hora", membru al Société du patrimoine du Québec şi Folklore Canada, deşi este un ansamblu format doar acum 5 ani a întreprins numeroase turnee în Toronto, Ottawa, Drummondville, Québec, şi se bucură de aprecierea tuturor celor ce i-au văzut în spectacol.


Seara românească


Seara românească, devenită deja o tradiţie, a atras la această ediţie a Zilelor culturii româneşti la Québec peste 300 de persoane. Muzica, meniul pregătit de CRQ, programul şi tot ceea ce a fost organizat au fost la înălţime.


Opinii


"Încă mai simt în sânge euforia spectacolului de la Québec, căldura cu care ne-ați primit, profesionalismul de care ați dat dovadă" … "vă mulțumesc pentru buna organizare și realizare a spectacolului. FELICITĂRI, FELICITĂRI, FELICITĂRI !!!!!"

Mariana Iluțiu, solistă de muzică populară şi romanțe


"Este de departe cel mai profesional eveniment românesc la care am participat în afara României (și am participat la ceva). Sărmăluțele au fost excelente:)). Sper să ne revedem curând în frumosul dvs oraș

Sasi Vuscan, "Jais"


Mulțumesc partenerilor noștri, a căror încredere ne onorează, mulțumesc tuturor celor care au depus eforturi pentru a permite relizarea unui asemenea eveniment la care, nu cu mult timp înainte, nici nu puteam visa.

Luigi Matei, Președinte, Comunitatea Română din Québec


Parteneri şi colaboratori


Şi la ediţia din acest an CRQ a putut conta pe Asociaţia studenţilor români de la Universitatea Laval (AERUL) pentru toate activităţile ce au avut loc la universitate, preşedintele acestei asociaţii, Mugurel Munteanu, ocupându-se personal.
Ne-am bucurat de asemenea de sprijinul Ministerului Imigraţiei şi Comunităţilor, Ministerul Relaţiilor Internaţionale, al primăriei oraşului Québec, al Caisse populaire Desjardins de Québec, al Institutului Canadian din Québec, COSTCO dar şi de sprijinul personal acordat de doamna Monique Gagnon-Tremblay ministră a Relaţiilor Internaţionale şi ministră responsabilă a Francofoniei, doamna Yolande James ministra Imigraţiei şi Comunităţilor culturale, domnul Sam Hamad ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, doamna Christine St-Pierre ministra Culturii, Comunicaţiilor şi Condiţiei feminine, doamna Louise Boucher directoare a Direcţiei regionale a Capitalei-Naţionale şi Estului Québecului din cadrul Imigraţiei Québec, doamna Svetlana Litvin coordonatoare la comunităţile europene din cadrul MICC, doamna Gisèle Béchard consilieră în Ministerul Imigraţiei şi Comunităţilor culturale, domnul Serge Vaillancourt, consilier în afaceri internaţionale în Ministerul Relaţiilor Internaţionale, doamna Virginie Desmarais consilieră în Comisariatul Relaţiilor Internaţionale din primăria Québecului, domnul Jean Grantham responsabil în Serviciul de animaţie culturală din cadrul Institutului Canadian din Québec şi domnul François Caron gestionar la COSTCO Québec.
Nu trebuie uitat aportul indispensabil al benevolilor implicați în organizare, fără de care nimic nu ar fi putut fi realizat.

Journées de la culture roumaine à Québec

La 4e édition des Journées de la culture roumaine à Québec, la plus vaste des éditions de cette manifestation culturelle et artistique des Roumains de Québec, a clôturé en beauté avec un festival de film roumain.
Pendant 19 jours, 25 septembre – 6 octobre et 9 -15 novembre, les activités organisées par la Communauté Roumaine de Québec (CRQ) dans la Capitale Nationale ont offert aux milliers de participants la possibilité d’entrer en contact avec la culture roumaine, les traditions et coutumes des Roumains, avec leur façon d’être.


Les organisateurs des Journées de la culture roumaine à Québec, une équipe de professionnels


L’organisation d’un événement d’une telle ampleur nécessite d’importants efforts humains, matériels et financiers, mais la 4e édition des Journées de la culture roumaine à Québec fait honneur à tous ceux qui y ont travaillé.
Chaque édition de cet événement annuel des Roumains de Québec s’est située beaucoup au-dessus des éditions précédentes.
Luigi Matei, le président de la CRQ, l’initiateur des Journées de la culture roumaine à Québec et le coordonnateur des quatre éditions, nous a surpris encore une fois, avec des programmes de plus en plus diversifiés, d’une ampleur de plus en plus grande, et avec des éléments nouveaux à chaque fois. Il n’aurait toutefois pas réussi s’il n’avait pas su s’entourer de professionnels de grande valeur.
Alina Nogradi, responsable de la Commission Société et Culture de la CRQ, et Imre Nogradi, les deux ayant une formation académique impressionnante et une riche expérience dans le domaine de l’ethnologie, se sont surpassés dans la réalisation des expositions. Ils ont aussi préparé les tables rondes et les exposés, tout en prêtant main forte à l’organisation de la Soirée roumaine.
Cristina Matei, ayant une formation universitaire en informatique et en communications publiques, a couvert les communiqués et messages promotionnels, la conception et graphique des affiches et dépliants, la création de la page web des Journées de la culture roumaine à Québec et la mise à jour des autres pages du site de la CRQ. La brochure conçue pour cette édition des Journées de la culture roumaine à Québec peut rivaliser avec les matériels promotionnels les mieux réalisés.
Dan Lazar Trifan, le manager du groupe « Valuri de matase », en qualité de directeur artistique du spectacle DivertiRo-Qc, organisé à la salle Jean-Paul Tardif à la fin de la première partie de la 4e édition des Journées de la culture roumaine à Québec, a prouvé encore une fois ses qualités. Avec les membres du groupe « Valuri de matase », Mircea Trifan et Terry Ellen Christophersen, il a apporté aussi une contribution considérable à la réalisation du premier Festival de film roumain, organisé cette année dans le cadre des Journées de la culture roumaine à Québec.


La cérémonie d’ouverture


Faisant honneur à l’invitation du président de la CRQ, de nombreuses personnalités politiques, culturelles, représentants des plusieurs ministères, membres de la CRQ, ont été présents à la cérémonie d’ouverture qui s’est tenue le 25 septembre à l’Université Laval, soulignant ainsi leur appréciation envers les activités organisées par la CRQ et particulièrement envers cet événement annuel des Roumains de Québec.
Parmi les personnes présentes mentionnons Mme Elena Stefoi, ambassadrice de la Roumanie au Canada, Mme Svetlana Litvin, coordonnatrice des communautés européennes au Cabinet de la ministre de l’Immigration et des communautés culturelles, Mme Louise Boucher, directrice de la Direction régionale de la Capitale Nationale et de l’Est du Québec à l’Immigration Québec, Mme Gisèle Béchard, conseillère au ministère de l’Immigration et des communautés culturelles, M Serge Vaillancourt, conseiller en affaires internationales au ministère des Relations internationales, Mme Lisette Lepage, membre du comité exécutif à la Ville de Québec, Mme Virginie Desmarais, conseillère en immigration à la Ville de Québec, le poète George Filip de Montréal, Mme Gabriela Rusu-Pasarin, conférencière dans plusieurs universités de Roumanie, la jeune écrivaine Miruna Tarcau.
Avant le début proprement-dit de l’activité, Terry Ellen Christophersen et Marie Eve Simard ont soutenu un court mais très apprécié spectacle de musique classique.
Dans les discours qui ont suivi, tous ceux qui ont pris la parole ont exprimé, sans exception, leur appréciation envers l’organisation exemplaire de la CRQ, la qualité de ses activités et actions, l’implication de la CRQ dans la résolution des problèmes de notre société, dans le développement des relations entre la Roumanie et le Canada et entre la Roumanie et le Québec.
Mme Gabriela Rusu-Pasarin a tenu ensuite une courte conférence sur les « Traditions et identité culturelle ».
Miruna Tarcau, avec sa désinvolture caractéristique, a présenté ensuite quelques aspects de sa vie de jeune écrivaine et de son nouveau roman, L’Île du Diable, dont le lancement dans le cadre de la 4e édition des Journées de la culture roumaine à Québec a été réalisé avec la participation de la librairie Zone de l’Université Laval. Alina Nogradi a recensé ensuite le roman.
Dans la dernière partie de la festivité d’ouverture, les invités ont pris part à un cocktail organisé par la CRQ au « Café des poètes ».


Les expositions


Tout comme pour les autres éditions, les organisateurs ont préparé plusieurs expositions thématiques.
Cette année on a présenté des informations sur la Roumanie, sur l’immigration roumaine à Québec, mais aussi une exposition de photographie sur la ville de Québec réunissant des images prises par des photographes amateurs d’origine roumaine.
Après voir été exposés à l’Agora, au pavillon Desjardins de l’Université Laval, pour la festivité d’ouverture, le matériel a été déplacé dans l’Atrium de la Bibliothèque Gabrielle-Roy, où les expositions sont restées pour près de deux semaines.
Les critiques ont été unanimes : des expositions très intéressantes et réalisées de manière professionnelle.
Alina et Imre Nogradi, les réalisateurs des expositions, méritent tous les louanges.


Les compétitions sportives


Même si Andrei Popescu et Razvan Coman ont très bien organisé les compétitions de tennis et de soccer, le nombre de participants a été restreint cette année.
Ceux qui en ont pris part ont néanmoins montré le plaisir de faire du sport et ont donné un exemple à tous ceux qui, pris avec les activités quotidiennes, oublient que le sport et l’activité physique devraient prendre une place importante dans la vie.


Journée en famille


Devenue déjà une tradition, cette rencontre au Vignoble Bourg Royal a permis à ceux présents de passer une journée relaxante au milieu de la nature, avec la famille et les amis, coupés de la vie trépidante de la ville, tel que beaucoup de familles de Roumains le font dans leur temps libre.
Bien entendu, les « mititei » n’ont pas manqué. Cette spécialité gastronomique roumaine est très appréciée par tous, autant que le vin produit par M Jorj Radu à son vignoble, vin déjà reconnu au Québec pour son goût et sa fabrication naturelle.


Festival de film roumain à Québec - une première absolue


L’idée d’organiser un festival de film roumain existait depuis quelque temps mais c’est cette année seulement, grâce à la collaboration entre la Communauté Roumaine de Québec (CRQ), l’Association Rocade de Montréal et le cinéma Le Clap de Québec, qu’on a pu réunir toutes les conditions nécessaires au déroulement de ce festival.
Entre le 9 et le 15 novembre on a présenté 8 films choisis parmi les plus récents réalisés en Roumanie, auxquels on a ajouté un 9e, « 4 mois, 3 semaines et 2 jours » de Cristian Mungiu, distingué avec la Palme d’Or à Cannes, film qui était déjà inclus dans la programmation du cinéma Le Clap.
Le premier jour du festival, les spectateurs présents pour le visionnement du film « Les fiancés de l’Amérique » ont eu l’exceptionnelle occasion de faire la connaissance du réalisateur, Nicolae Margineanu et de la comédienne Tamara Cretulescu, invités par les organisateurs à participer à l’événement.
Après le film, la CRQ a organisé un cocktail marquant l’ouverture du festival. Les participants, représentants du ministère de l’Immigration et des Communautés culturelles, du ministère des Relations Internationales, de la Ville de Québec, personnalités du monde culturel, journalistes, membres de la Communauté Roumaine de Québec, ont apprécié unanimement l’idée d’organiser un tel festival.
La comédienne Tamara Cretulescu a livré un émouvant discours sur l’amour et l’harmonie entre les gens, impressionnée elle-même par le fait que des personnes d’origines diverses (roumaine, québécoise, américaine) ont uni leurs efforts dans l’organisation de ce premier festival de film roumain à Québec.
Il y a eu ensuite le discours de Mme Gisèle Béchard, conseillère au ministère de l’Immigration et des Communautés culturelles, qui a exprimé son appréciation pour l’organisation du festival et a souligné la disponibilité du MICC pour soutenir les activités de la CRQ.
Le président de la CRQ, Luigi Matei, a adressé ses remerciements à ses principaux partenaires, le cinéma Le Clap et l’Association Rocade de Montréal, à ses principaux commanditaires, MICC, MRI, MCC, MESS, Ville de Québec, Caisse populaire Desjardins de Québec ainsi qu’à tous ceux ayant participé à l’organisation du festival.
Le festival de film roumain à Québec a été un succès, tant grâce à la bonne organisation qu’à la qualité des films présentés. La liste des films amenés de la Roumanie était plus longue mais on a choisi d’en présenter huit au public québécois :

« Les fiancés de l’Amérique », réalisé par Nicolae Margineanu

« Comment j’ai fêté la fin du monde », réalisé par Catalin Mitulescu, ayant comme producteurs exécutifs Wim Wenders et Martin Scorsese. Présenté en compétition au Festival de Sundance en 2005, « Comment j'ai fêté la fin du monde » a obtenu le prix du meilleur Projet Européen. En 2006 Doroteea Petre, qui joue le rôle principal, a être auréolée du Prix d’interprétation dans le cadre de la sélection « Un Certain Regard » au Festival de Cannes.

Réalisé par Cristian Nemescu, « California Dreamin' (Sans fin) », récipiendaire de nombreux prix, dont « Un certain regard » au festival de Cannes, le prix « Satyajit Ra » à la 51e édition du Times London Film Festival, le prix du Festival Ellensburg de Washington.

« Niki & Flo », réalisé par Lucian Pintilie, a eu de nombreuses sélections dans des compétitions européennes.

« Le Système nerveux », le prix « Mille Occhi » de Trieste, en Italie, un film de Mircea Daneliuc.

Le drame « Amour et d'autres maladies », réalisé par Tudor Giurgiu, récipiendaire en 2006 du Grand prix du jury au 19e Festival IMAGINE+NATION à Montréal. Ioana Barbu, une des interprètes féminines du film, a reçu le prix pour la meilleure interprétation au Festival du film international de Pecs, Hongrie.

« Le Papier sera bleu », un film de Radu Muntean. Sélectionné au Festival International du Film de Locarno, 2006; Meilleur film étranger au Festival du Film de Antalya, 2006; Meilleur Réalisateur au Festival du Film de Cottbus, 2006; Prix Spécial du Jury au Festival International du Film de Namur, 2006

« 12h08 à l'Est de Bucarest », un film de Corneliu Porumboiu, récipiendaire de nombreux prix dont le prix Camera d’Or au Festival de Cannes, 2006; Prix Label Europa Cinemas au Festival de Cannes, 2006; Trophée Transilvania, Prix pour le Meilleur Film Roumain et Prix du Public au Festival International du Film Transilvania, Cluj 2006; Prix Cygne d’Or au Festival International du Film de Copenhague, 2006; Prix Spécial au Festival du Film de Cottbus, 2006; Nominé aux Prix du Film Européen, 2006; Nominé aux Independent Spirit Awards, 2007.


Spectacle de musique et danse


Ceux qui ont été directement impliqués dans l’organisation du spectacle, Luigi Matei et Dan Trifan, on choisi cette année de présenter au public divers genres de musique, humour et danse traditionnelle roumaine, le tout dans un spectacle de près de trois heures. On a pu admirer plus de 30 artistes du Canada et des États-Unis.

Cristina Bucur de Québec et Cristian Bucur de Montréal ont présenté le spectacle. C’est la 2e édition à laquelle ils sont invités en tant que présentateurs dans le cadre des Journées de la culture roumaine à Québec.
Étudiante en biochimie à l’Université Laval, Cristina Bucur ne présente pas souvent des spectacles et n’a pas une vaste expérience dans ce domaine. Sa présence de scène et sa désinvolture lui ont permis néanmoins de très bien jouer ce rôle.
Cristian Bucur, de son côté, a cumulé au fil des ans une grande expérience. Il a présenté des spectacles à Québec, Montréal, Ottawa, Toronto et il est très impliqué dans le domaine de la radio, de la télévision et de la presse écrite. Présentement, il est rédacteur en chef de « L’Actualité Canadienne » et coréalisateur de l’émission de radio « Marca-RO ».

Viorel Gaita, de nos jours un simple vendeur de cellulaires de Montréal, est bien connu au public roumain comme un humoriste de talent. Avant son établissement au Canada, Viorel Gaita a été une vedette de la télévision roumaine et le personnage principal de plusieurs émissions d’humour très appréciées en Roumanie : TVR – « Venez avec nous sur la 2 » et « Le thé de 5h », Tele 7abc - « Mitica » et « Dialogues politiques avec Viorel Gaita », ProTV – « Le monde à Gaita » et « L’équipe mobile ». En spectacle à Québec, Viorel Gaita a démontré encore une fois son grand talent. Pour lui, toutefois, les plus grandes réalisations depuis son arrivée au Canada ne sont pas les spectacles d’humour ni les ventes de cellulaires, mais plutôt ses deux enfants, Diana et Andrei.

Malgré son jeune âge, la pianiste Cristina Ilutiu compte beaucoup de réalisations à son actif. Après sa première apparition à la télévision roumaine en 1995, elle a participé à de nombreux concerts et a fait des tournées en France, Italie, Allemagne, Hongrie, surprenant toujours le public avec son talent à part. Après le spectacle soutenu à Québec, les opinions ont été unanimes : Cristina Ilutiu aura un grand avenir non seulement dans l’interprétation mais dans le domaine de la composition aussi. Présentement, elle étudie à l’Université McGill.

« Valuri de matase », composé de la flutiste d’origine norvégienne Terry Ellen Christophersen et le guitariste d’origine roumaine Mircea Trifan, est un group déjà bien connu à Québec. Leur premier concert destiné au grand public a eu lieu en 2004, invités par le président de la CRQ, Luigi Matei, à représenter la communauté roumaine aux Journées de la culture. Depuis, « Valuri de matase » a soutenu plusieurs concerts à Québec, Montréal, Toronto et ont sorti 2 albums. Durant cette période, même si leurs horizons d’affirmation artistique se soient beaucoup élargis grâce à la qualité des compositions et à l’interprétation d'exception, « Valuri de matase » ont répondu à chaque fois aux invitations de concerter pour les roumains de Québec. Plus encore, ils ont apporté une importante contribution à l’organisation des éditions des Journées de la culture roumaine à Québec, leur manager, Dan Trifan, s’impliquant directement dans l’organisation.

Marie-Ève Simard, membre de l’Orchestre Symphonique de Québec, détentrice d’une maitrise en interprétation à l’Arizona State University, où on l’a honorée avec « Outstanding Academic Accomplishments », est une véritable professionnelle de la clarinette. Grâce à l’amitié la liant aux membres du group « Valuri de matase » et à l’appréciation toute particulière dont elle jouit au sein de la communauté roumaine, Marie-Ève Simard est de plus en plus présente aux activités organisées par la CRQ.

Ariane Roberto, à 14 ans, est selon plusieurs au début d’une carrière artistique prometteuse. Douée d’une voix exceptionnelle et ayant une présence scénique agréable, Ariane Roberto chante en français, roumain et anglais, musique pop, classique et traditionnelle. En spectacle à Québec, elle a électrisé ses spectateurs.

C’était pour la première fois que les membres du groupe « Jais » étaient en spectacle à Québec. En acceptant l’invitation de Luigi Matei, ils s’attendaient à participer à un petit spectacle communautaire. Ils ont été très surpris par l’organisation et l’ampleur du spectacle de Québec.
Le groupe, qui aura bientôt 10 ans d’existence, a livré une prestation d’exception, très appréciée par les spectateurs. « Jais » a été fondé à Timisoara par Alina Giurgiu et Sasi Vuscan. Au fil du temps, « Jais » a obtenu de nombreux prix et nominalisations MTV, Mamaia, UCMR et a eu des contrats avec d’importantes maisons de disques dont Warner Romania et Roton Music. Présentement, les membres du groupe sont établis aux États-Unis et Canada.

Mariana Ilutiu fait une profession de foi de la conservation et la transmission du chant traditionnel roumain. Elle nous a transporté d’une extrême à l’autre, de la joie à la tristesse et inversement, tel que certains avaient la larme à l’œil. Sa voix, son interprétation, les paroles de ses chansons, ont résonné dans les cœurs des spectateurs. À sa dernière chanson, ceux-ci, Roumains et Québécois, se sont levés pour se donner les mains dans une danse autour de la salle.
Mariana Ilutiu est une soliste de musique folklorique et de romances. Avant son immigration au Canada, elle a effectué plusieurs tournées en Roumanie et à l’étranger. Lauréate du Festival « Le Chrysanthème d’Or », Mariana Ilutiu a déjà sorti deux albums.

Le groupe vocal instrumental « Les Virtuoses de Montréal », dirigé par Nicolae Margineanu, a présenté cette année à Québec un répertoire très divers, avec des chansons de tous genres et pour tous les goûts. L’orchestre est composé de musiciens de talent et avec une riche expérience artistique et une formation académique à faire des jaloux. La collaboration entre Luigi Matei et Nicolae Margineanu a commencé il y a trois ans, à la 3e édition des Journées de la culture roumaine à Québec. Depuis, le public a pu profiter chaque année de la présence de cet orchestre d’exception.

L’ensemble de danses traditionnelles « Hora » de Montréal a été présent à toutes les éditions des Journées de la culture roumaine à Québec. Cette année aussi, les jeunes danseurs dirigés par Florin Salajan ont produit une vive impression sur le public. L’ensemble « Hora », membre de la Société du patrimoine du Québec et de Folklore Canada, a été fondé il y a 5 ans. Ils ont entrepris beaucoup de tournées à Toronto, Ottawa, Drummondville, Québec, et jouissent de l’appréciation de tous ceux qui ont eu l’occasion de les voir en spectacle.


La soirée roumaine


La soirée roumaine, devenue une tradition, a attiré à cette édition des Journées de la culture roumaine à Québec plus de 300 personnes. La musique, le menu préparé par la CRQ, le programme, tout a été à la hauteur.


Opinions


"À l’occasion tout à fait spéciale de la quatrième édition des Journées de la Culture Roumaine à Québec, je voudrais rendre hommage à la Communauté Roumaine de Québec, à ses membres et à son président, M. Luigi Matei. Par leur engagement généreux ils ont réussi à démontrer, encore une fois, la force de nos valeurs nationales et l’importance de l’amitié roumaine-québécoise."

Elena Sava, Ambassadeur Extraordinaire et Plénipotentiaire de la Roumanie au Canada


"En tant que ministre des Relations internationales et ministre responsable de la Francophonie, je suis heureuse de m’associer aux Journées de la culture roumaine à Québec, qui se déroulent du 23 septembre au 6 octobre 2007. Cet événement, qui en est cette année à sa quatrième édition, témoigne de la vitalité de la communauté roumaine de Québec et de son apport à la société québécoise."

Monique-Gagnon Tremblay, Ministre des Relations internationales et ministre responsable de la Francophonie


"Le programme de ces Journées reflète la diversité et la profondeur de l’apport de la communauté roumaine à la société québécoise. Exemple d’intégration réussie, les Roumains d’ici portent un regard sur le Québec qui nous interpelle en ces temps où, collectivement, nous réfléchissons sur les manières de mieux accueillir ceux qui veulent vivre ici. Par son expérience unique, la communauté roumaine offre beaucoup au Québec. Elle a notamment le souci de la protection et de la promotion de la langue française et la volonté de collaborer à la prospérité du Québec."

Sam Hamad, Ministre de l'Emploi et de la Solidarité sociale
Député de Louis-Hébert


"À l’occasion des Journées de la culture roumaine à Québec, j’adresse mes meilleurs vœux à l’ensemble de la communauté roumaine. Votre apport et votre implication dans la société québécoise favorisent notre connaissance mutuelle et enrichissent notre patrimoine commun. Félicitations aux organisateurs ainsi qu’à tous les bénévoles qui font de cet événement une réussite."

Yolande James, Ministre de l’Immigration et des Communautés culturelles


"En tant qu’élue de la Ville de Québec, il me fait plaisir de m’associer aux Journées de la culture roumaine, le plus important événement annuel organisé par la communauté roumaine de Québec.
La vitalité dont ont fait preuve les immigrants roumains au cours des dernières années afin de permettre l’intégration des nouveaux arrivants doit aussi être saluée. Je suis d’ailleurs heureuse d’avoir été associée à la signature de la première entente entre la communauté roumaine et la Ville de Québec en mai 2004 dans le but de promouvoir Québec comme ville d’accueil et de soutenir les démarches d’intégration."

Ann Bourget, Chef de l’opposition officielle
Ville de Québec


"La Caisse populaire Desjardins de Québec et moi-même sommes très fiers de nous joindre, à titre de commanditaire majeur, aux Journées de la culture roumaine de Québec et ce, pour une troisième année consécutive. Nous sommes des plus heureux de voir cette communauté aux riches accents grandir au sein de notre nouvelle grande ville de Québec."

André Marceau, Directeur général
Caisse populaire Desjardins de Québec


Partenaires et collaborateurs


L’Association des Étudiants Roumains de l’Université Laval (AERUL) nous a accordé, cette année aussi, son appui pour toutes les activités qui ont eu lieu à l’université. Le président de l’association, Mugurel Munteanu, s’en est occupé personnellement.
On a compté sur le support du Ministère des Immigration et des communautés culturelles, de la Ville de Québec, de la Caisse populaire Desjardins de Québec, de l’Institut Canadien de Québec, de COSTCO, mais aussi sur l’appui personnel accordé par Mme Monique Gagnon-Tremblay, ministre des Relations internationales et ministre responsable de la francophonie, Mme Yolande James, ministre de l’immigration et des communautés culturelles, M Sam Hamad, ministre de l’Emploi et de la solidarité sociale, Mme Christine St-Pierre, ministre de la Culture, des communications et de la condition féminine, Mme Louise Boucher, directrice de la Direction régionale de la Capitale-Nationale et de l’Est du Québec à l’Immigration Québec, Mme Svetlana Litvin, coordonnatrice des communautés européennes au MICC, Mme Gisèle Béchard, conseillère au MICC, M Serge Vaillancourt, conseiller en affaires internationales au ministère des Relations internationales, Mme Virginie Desmarais, conseillère au Commissariat des Relations internationales à la Ville de Québec, M Jean Grantham, responsable du Service d’animation culturelle à l’Institut Canadien de Québec et M François Caron, gestionnaire chez COSTCO Québec.
Il ne faut pas oublier l’apport indispensable des bénévoles impliqués, sans quoi rien n’aurait pu être réalisé.

RR


Seara "Un monde à faire"

La începutul lunii noiembrie a anului trecut a avut loc la Teatrul Imperial din Québec, în prezenţa primului ministru domnul Jean Charest, a domnului Philippe Couillard ministru al Sănătăţii şi al Serviciilor sociale şi ministru responsabil al Capitalei Naţionale şi a doamnei Yolande James, minstra Imigrației și a Comunităților culturale, a şaptea ediţie a evenimentului anual "Un monde à faire".
Această activitate, organizată de Camera de Comerţ din Québec, are ca obiectiv punerea în valoare a contribuţiei persoanelor imigrante la dezvoltarea regiunii Québecului şi a întreprinderilor care încurajează angajarea persoanelor imigrante.
Printre finaliştii din acest an s-a numărat şi preşedintele CRQ, Luigi Matei, la categoria "Immigrant du monde".

Soirée « Un monde à faire »

Au début du mois de novembre de l’année passée a eu lieu, au Théâtre Impérial de Québec, en la présence du premier ministre, M Jean Charest, du M Philippe Couillard, ministre de la Santé et des services sociaux et ministre responsable de la Capitale-Nationale et de Mme Yolande James, ministre de l’Immigration et des communautés culturelles, la 7e édition de l’événement annuel « Un monde à faire ».
L’activité, organisée par la Chambre de Commerce de Québec, vise la mise en valeur de la contribution des personnes immigrantes au développement de la région de Québec et des entreprises qui encouragent l’embauche des personnes immigrantes.
Luigi Matei, président de la CRQ, a fait partie des finalistes de cette année, à la catégorie « Immigrant du monde ».

RR

 

Securitatea socială, un acord mult aşteptat de comunitatea românească

Mobilitatea forței de muncă, accentuată în ultimii ani, aduce cu sine diverse probleme privind securitatea socială și recunoașterea drepturilor câștigate.
Comunitatea Română din Québec (CRQ) în colaborare cu ARC Toronto a început acum câțiva ani să atragă atenția celor câteva sute de mii de români, asociațiilor oamenilor de afaceri și guvernelor către importanța încheierii unui acord în domeniul securității sociale.
În luna februarie a acestui an, preşedintele CRQ, Luigi Matei, a mai făcut un pas important în cadrul demersurilor pentru încheierea unui astfel de acord, printre altele invitând guvernele să înceapă negocierile.

"E timpul ca guvernele să răspundă acestei necesități a sute de mii de persoane și a mediului de afaceri al celor două țări", declară Luigi Matei.

La sécurité sociale, un accord très attendu par la communauté roumaine

La mobilité des travailleurs, accentuée les dernières années, pose divers problèmes en ce qui concerne la protection sociale de ces personnes, la reconnaissance de leurs acquis.
La Communauté Roumaine de Québec (CRQ) en collaboration avec ARC Toronto a commencé il y a quelques années à sensibiliser les quelques centaines de milliers des personnes, les associations d’hommes d’affaires et les gouvernements concernant la conclusion d’un accord dans le domaine de la sécurité sociale.

« Il est temps que les gouvernements répondent à ce besoin qui touche des centaines de milliers des personnes mais aussi le milieu d’affaires des deux pays », déclare Luigi Matei.

RR

 

"Great Friend of Romania"

Este titlul cu care Luigi Matei, preşedintele Comunităţii Române din Québec, a fost onorat alături de personalităţi politice marcante ale Canadei, domnul Jean Chrétien, fost prim ministru al Canadei şi Bernard Lord, fost prim ministru al provinciei Nouveau Brunswick.
Alex Vişan din Toronto, cu care preşedintele CRQ colaborează de mai bine de un an în cadrul demersurilor pentru încheierea unei antante în domeniul securităţii sociale între Canada şi România, este şi el unul dintre recipiendarii acestui titlu.
La sfârşitul lunii noiembrie a anului trecut, Ambasada României din Canada a organizat la "National Gallery of Canada" o recepţie dedicată celebrării Zilei Naţionale a României.
La eveniment au participat peste 500 de persoane: personalităţi politice marcante ale Canadei, membri ai corpurilor diplomatice acreditate la Ottawa, reprezentanţi ai mediului academic, reprezentanţi ai mediului de afaceri canadian, reprezentanţi ai publicaţiilor diplomatice editate la Ottawa şi membri ai comunităţilor româneşti din Ottawa, Toronto, Hamilton, Kitchener, Québec, Sherbrooke, Laval şi Montreal.
Punctul culminant al recepţiei a fost anunţul privind constituirea Grupului "Great Friends of Romania" din care vor face parte personalităţi cu merite deosebite în promovarea relaţiilor româno-canadiene.
Pentru preşedintele CRQ, care a răspuns invitaţiei de a fi prezent la recepţie, a fost o surpriză totală să fie invitat să primească acest titlu alături de Jean Chrétien şi Bernard Lord.
Luigi Matei menţionează: "Este bineînţeles o onoare pentru mine să fiu printre primii în Canada care primesc acest titlu şi mai ales alături de domnul Bernard Lord, fost prim ministru al provinciei New Brunswick şi domnul Jean Chrétien, un prim ministru al Canadei pe care l-am apreciat în mod deosebit.
În privinţa meritelor pentru care am primit acest titlu nu vreau să menţionez decât că am făcut ceea ce trebuia să fac ca român şi canadian."

« Great Friend of Romania »

C’est le titre avec lequel Luigi Matei, président de la CRQ, a été honoré en même temps que des personnalités politiques marquantes du Canada, M Jean Chrétien, ex premier ministre du Canada et M Bernard Lord, ex premier ministre du Nouveau Brunswick.
Alex Visan de Toronto, avec lequel le président de la CRQ collabore depuis plus d’un an dans le cadre des démarches pour la conclusion d’une entente dans le domaine de la sécurité sociale entre le Canada et la Roumanie, est lui aussi un des récipiendaires du titre.
À la fin du mois de novembre de l’année passée, l’Ambassade de la Roumanie au Canada a organisé à la « National Gallery of Canada » une réception dédiée à la célébration de la Fête Nationale de la Roumanie.
Plus de 500 personnes ont participé à l’événement : personnalités politiques marquantes du Canada, membres des corps diplomatiques accrédités à Ottawa, représentants des milieux académique et d’affaires canadien, représentants des publications diplomatiques éditées à Ottawa et membres des communautés roumaines d’Ottawa, Toronto, Hamilton, Kitchener, Québec, Sherbrooke, Laval et Montréal.
Le point culminant de la réception a été représenté par l’annonce de la constitution du Groupe « Great Friends of Romania », dont feront partie des personnalités ayant un apport marquant à la promotion des relations entre la Roumanie et le Canada.
Le président de la CRQ, qui avait répondu à l’invitation à la réception, a été complètement surpris de recevoir ce titre à côté de Jean Chrétien et Bernard Lord.
Luigi Matei mentionne : « Il est bien entendu un honneur pour moi de recevoir ce titre et plus spécialement de le partager avec M Bernard Lord, ex premier ministre du Nouveau Brunswick et avec M Jean Chrétien, un premier ministre du Canada que j’ai particulièrement apprécié.
Quant aux mérites pour lesquels j’ai reçu ce titre, je mentionne que j’ai fait seulement ce qu’il fallait en tant que Roumain et Canadien. »

RR

 

Copiii, adulţii şi Moş Crăciun

Fiecare dintre noi, adulţii, avem amintiri din vremea când eram copii şi-l aşteptam pe Moş Crăciun să vină cu cadouri, abţinându-ne să facem obrăznicii şi încercând să rememorăm tot ceea ce am făcut în timpul anului pentru a şti dacă Moş Crăciun va considera că am fost cuminţi. Părinţii noştri puteau să fie siguri că în preajma Crăciunului suntem cuminţi iar când venea ziua ce mare priveau cu discreţie curiozitatea şi fericirea din ochii noştri atunci când despachetam cadourile.
Acum este rândul nostru să jucăm rolul de părinţi şi ceea ce am văzut în ziua de Crăciun, în biserică, ne-a umplut inimile de bucurie: peste 50 de copii care se uitau cu admiraţie şi smerenie la Moş şi care aşteptau să fie chemaţi de acesta pentru a se apropia și a-şi primi cadoul. Felicitări celor de la CRQ şi de la Misiunea Ortodoxă care deja de mai mulţi ani încoace oferă aceste momente magice copiilor noştri.

Les enfants, les adultes et le Père Noël

Chacun d’entre nous, les adultes, se souvient du temps où il était enfant et attendait l’arrivée de Père Noël avec des cadeaux. On s’abstenait d’être malcommodes et on essayait de se rappeler de ce qu’on avait fait pendant l’année pour savoir si Père Noël jugera qu’on avait été sage. Nos parents pouvaient être certains qu’à l’approche de Noël on l’était et quand le grand jour arrivait ils guettaient la curiosité et la joie sur nos visages pendant qu’on déballait les cadeaux.
C’est maintenant notre tour de jouer le rôle de parents et ce qu’on a vu le jour de Noël nous a rempli de bonheur : plus de 50 enfants qui regardaient Père Noël avec admiration et respect, et qui attendaient d’être appelés pour s’approcher et recevoir leurs cadeaux.
Félicitations à la CRQ et à la Mission Orthodoxe qui depuis plusieurs années déjà offrent ces moments magiques à nos enfants.

RR

 

Revelion "Tradiţional"

Revelionul este o bună ocazie pentru oameni de a se distra, alături de familie şi de prieteni.
Ca în fiecare an, CRQ a oferit şi la acest Revelion o seară minunată. Peste 140 de persoane din Québec, Montréal și Ottawa au mâncat, au băut, au dansat şi s-au veselit.
Totul a fost la înălţime: atmosfera, mâncarea, băutura. Muzica pregătită ca în fiecare an de Cristina Matei combinată cu prestaţiile grupului vocal instrumental "Tradiţional" din Montréal, invitat special de organizatori pentru această ocazie, au ţinut ringul de dans plin până dimineaţă.
La plecare toţi cei prezenţi şi-au exprimat bucuria, unii cu lacrimi în ochi, că au început şi acest an fericiţi aşa cum se întâmplă de fiecare dată la petrecerile de Revelion organizate de CRQ.

Réveillon « Traditional »

Le réveillon du Nouvel-An est une bonne occasion pour avoir du plaisir auprès de la famille et des amis.
Comme à chaque année, la CRQ a offert une merveilleuse soirée de Réveillon. Plus de 140 personnes de Québec, Montréal et Ottawa ont mangé, bu, dansé et festoyé.
Tout a été à la hauteur : l’atmosphère, la nourriture, la boisson. La musique préparée comme à chaque année par Cristina Matei combinée avec les prestations du groupe vocal instrumental « Traditional », invité spécialement pour cette occasion par les organisateurs, ont gardé le ring de danse plein jusqu’au matin.
En partant, tous, certains la larme à l’œil, ont exprimé leur satisfaction d’avoir commencé l’année dans le bonheur, comme à chaque fois aux soirées organisées par la CRQ.

RR

 

Super Genialii

Vineri, 29 februarie, comunitatea română din Québec a avut onoarea de a primi în mijlocul ei artiști din România.
Concertul susţinut de aceştia la Québec a întrecut aşteptările tuturor. Pe durata celor aproape 4 ore, inimile spectatorilor prezenţi în sală au vibrat intens în ritmul melodiilor interpretate de doamnele cântecului românesc, Maria Dragomiroiu şi Mirabela Dauer, de Raoul, de grupul "Autentic" şi de Stelian Petcu. Nu puţine au fost momentele în care am avut lacrimi în ochi dar am și dansat plini de voie bună. Pentru mulţi dintre participanţi, mai ales pentru cei ce nu erau de origine română, a fost o mare surpriză să vadă că spectatorii se ridică îmtr-o sală de spectacol şi ținându-se de mâini dansează pe rândurile dintre scaune.
A fost o seară de neuitat atât pentru cei ce trăiesc de mai mult timp pe aceste meleaguri dar şi pentru cei mai tineri.
Turneul de promovare pe continentul american a fost organizat de DMB Music Records din Bucureşti. Este pentru prima dată când un astfel de turneu poposește în oraşul Québec şi asta în urma invitaţiei făcute doamnei Maria Dragomiroiu de către preşedintele Comunităţii Române din Québec, Luigi Matei. Spre bucuria tuturor, dânsa a acceptat cu plăcere să vină în Québec.
Concertul organizat de CRQ a fost dedicat celei de-a 400a aniversări a oraşului Québec şi celor 5 ani de apariţie a publicaţiei Reper Românesc.
Preşedintele CRQ, Luigi Matei, transmite prin intermediul publicaţiei noastre, mulţumirile sale domnului Sam Hamad, ministru al Muncii şi Solidarităţii sociale, doamnei Yolande James, ministră a Imigraţiei şi Comunităţilor culturale, domnului Andre Marceau, director general al Caisse populaire Desjardins de Québec, domnului Benoît Songa președinte al "Québec Interculturel 2008" şi domnilor George Rusu şi Cristian Bucur din Montréal pentru suportul acordat la organizarea acestui concert. Mulţumim şi noi, echipa Reperului Românesc, organizatorilor şi partenerilor la organizarea acestui concert de vis.

Les Super Géniaux

Vendredi, le 29 février, la communauté roumaine de Québec a eu l’honneur de recevoir des artistes de la Roumanie.
Le concert donné à Québec a dépassé toutes les attentes. Durant près de quatre heures, les cœurs des spectateurs ont vibré avec intensité au rythme des chansons interprétées par les grandes dames du chant roumain, Maria Dragomiroiu et Mirabela Dauer, par Raoul, par le groupe « Autentic » et par Stelian Petcu. On a eu souvent la larme à l’œil mais on a dansé aussi, rempli de joie. Nombre de participants, particulièrement ceux dont l’origine n’était pas roumaine, ont eu une grande surprise en voyant que les spectateurs se lèvent, dans une salle de spectacle, et se donnent la main pour une danse entre les rangées. On a eu une soirée inoubliable, tant ceux vivant ici depuis longtemps, mais aussi les plus jeunes.
La tournée de promotion sur le continent nord américain a été organisée par DMB Music Records Bucarest. C’est pour la première fois qu’une tournée s’arrête à Québec et c’est suite à l’invitation faite à madame Maria Dragomiroiu par le président de la CRQ, Luigi Matei. Au bonheur de tous, elle a accepté avec plaisir de venir à Québec.
Le concert organisé par la CRQ a été dédié au 400e de la ville de Québec et aux 5 ans d’existence du Repère Roumain.
Le président de la CRQ, Luigi Matei, transmet, par l’intermédiaire de notre publication, ses remerciements à M Sam Hamad, ministre de l’Emploi et de la Solidarité sociale, à Mme Yolande James, ministre de l’Immigration et des Communautés culturelles, à M André Marceau, directeur général de la Caisse populaire Desjardins de Québec, à M Benoît Songa, président de « Québec Interculturel 2008 » et aux MM George Rusu et Cristian Bucur pour leur support dans l’organisation de ce concert.
L’équipe du Repère Roumain remercie, elle aussi, aux organisateurs et aux partenaires, pour l’organisation de ce magnifique spectacle.

RR

 

Cea mai lungă petrecere la comunitatea română din Québec

Sâmbătă, 8 martie, CRQ a organizat, aşa cum ne-a obişnuit de mai mulţi ani încoace, petrecerea dedicată Zilei Femeii.
Anul acesta a fost aleasă, pentru petrecere, sala de la Vignoble Bourg Royal unde invitaţii au petrecut până dimineaţa.
Organizarea a fost, ca de obicei, la înălţime: decoraţiile, muzica, atmosfera creată au făcut ca cei prezenţi să se simtă bine, dar mai ales "sărbătoritele". Nu au lipsit nici surprizele printre care două dintre ele au făcut o plăcere deosebită femeilor: primirea la intrarea în sală cu câte o floare şi un mărţişor şi recitalul de folk românesc oferit de grupul POST-LICEENII din Québec.
O altă surpriză, de această dată pentru domni, a fost pregătită de "doamna iarnă" care a lăsat în acea noapte în jurul clădirii un strat impunător de zăpadă. "Domnii" invitaţi, pentru a avea acces la stradă ca să plece acasă, au trebuit să dea la lopată vreo 4 ore, ajutaţi bineînţeles de proprietarul viei, domnul Jorj Radu, care a făcut minuni cu tractorul.
În timpul acesta, câte o doamnă mai ieşea un pic afară pentru a face câte o fotografie bărbaţilor care se luptau cu zăpada, după care intra repede înăuntru, la căldură.
Astfel, românii din Québec au făcut o petrecere de Ziua Femeii de mai mult de 16 ore...

La plus longue veillée chez la communauté roumaine de Québec

Samedi, le 8 mars, la CRQ a célébré, comme d’habitude depuis plusieurs années, la Journée de la Femme.
Cette année, le party a eu lieu au Vignoble Bourg Royal où les invités ont fêté jusqu’au matin.
L’organisation a été à la hauteur : les décorations, la musique, l’atmosphère, ont fait en sorte que tous ont eu beaucoup de plaisir, plus spécialement les « célébrées ». Les surprises n’ont pas manqué, dont deux très agréables aux femmes : l’accueil avec une fleur et un « martisor » et le récital de folk roumain offert par le groupe Post-Liceenii de Québec.
Une autre surprise, pour les hommes cette fois, a été préparée par l’hiver, qui nous a gracieusement fait cadeau d’un imposant mur de neige autour de la battisse.
Les messieurs invités, pour atteindre la rue et retourner à la maison, ont du pelleter pendant quatre heures, aidés bien entendu par le propriétaire du vignoble, M Jorj Radu, qui a fait des miracles avec son tracteur.
Pendant ce temps, une madame ou une autre sortait un peu pour prendre des photos des hommes faisant la guerre à la neige, puis rentrait tout de suite à la chaleur.
Et c’est comme ça que les Roumains de Québec ont fêté la Journée des Femmes pendant 16 heures...

RR

 

România este invitată de onoare la "Ziua Internaţionala a Francofoniei" în Canada

Între 15 şi 20 martie, importante evenimente româneşti au loc la Montréal, Moncton şi Québec

Ministerul Afacerilor Externe – Direcţia Francofonie, Ambasada României la Ottawa, Consulatul general al României la Montréal prezintă, cu ocazia "Zilei Internaţionale a Francofoniei", în perioada 15 - 20 martie 2008, un periplu cultural românesc la Montréal, Moncton şi Québec.
Seria manifestărilor dedicate "Zilei Internaţionale a Francofoniei" în Canada va fi deschisă la Montréal sâmbătă, 15 martie, ora 19.00 la sala de teatru studenţesc "Cafe Inn" (Cégep André-Laurendeau, 1111 rue Lapierre, arondismentul La Salle) cu spectacolul invitat din România şi jucat în limba franceză, Lecţia de Eugen Ionesco, o producţie a Catedrei UNESCO – Institutul Internaţional de Teatru din Bucureşti în regia Ancăi-Maria Colţeanu, scenografia Imelda Manu, avându-i în distribuţie pe tinerii actori : Adrian Nour, Monica Tîrnacop, Alina Grigore. Spectacolul este realizat sub coordonarea reputatei regizoare Cătălina Buzoianu.
Reprezentaţiile cu "Lecţia" de Eugen Ionesco sunt programate, de asemenea, la Moncton, în data de 18 martie, ora 20.00, la Teatrul l’Escaouetten (170, rue Botsford, Moncton) şi la Québec, în data de 19 martie, ora 19h30, la sala de teatru "Petit Champlain" (68-78, rue du Petit-Champlain).

În cadrul acestui program, la Monton, în provincia de asemenea francofonă Nouveau-Brunswick, cu ocazia celebrării "Zilei Internaţionale a Francofoniei" va mai avea loc prezentarea unei expoziţii de artă populară românească, deschisă la l’Hôtel de Ville de Dieppe, în perioada 17 – 20 martie şi realizată în colaborare cu Muzeul Satului "Dimitrie Gusti".
De asemenea, luni 17 martie, ora 19.30, este programată, în Amfiteatrul pavilionului "Jacqueline Bouchard" al Universităţii din Moncton, proiecţia de asemenea gratuită a filmului Logodnicii din America, în regia lui Nicolae Mărgineanu, cu Marcel Iureş, Maria Ploae, Tamara Creţulescu.
Joi 20 martie, de la ora 19.30, la Cinéma Le Clap din Québec (www.leclap.ca) va avea loc o proiecţie unică a filmului Occident, în regia lui Cristian Mungiu, eveniment care va încheia periplul cultural românesc la Montréal, Moncton şi Québec. Cu această ocazie este continuată promovarea cinematografiei româneşti în mediul francofon din Canada, în mod evident mai apropiat şi mai deschis faţă de valorile europene, dat fiind contextul creat de acordarea premiului Palme d’Or pentru filmul lui Cristian Mungiu, "4 luni, 3 săptămâni, 2 zile".

Intrarea este liberă la fiecare dintre aceste evenimente, însă în limita locurilor disponibile pentru fiecare locaţie.

Pentru teatru vă rugăm să faceţi rezervare la adresa de email: association.rocade@yahoo.ca (pentru Montréal) şi la adresa: crq@reper-romanesc.org (pentru Québec), evenimentele fiind organizate la Montréal şi Québec cu sprijinul Asociaţiei ROCADE, respectiv al Comunităţii Române din Québec.

La Roumanie souligne la « Journée Internationale de la Francophonie » au Canada

Entre le 15 et 20 mars 2008 – un périple culturel roumain à Montréal, Moncton et Québec

Le Ministère des Affaires Étrangères de la Roumanie – Direction Affaires Francophones, l’Ambassade de Roumanie au Canada et le Consulat Général de la Roumanie à Montréal présentent, entre le 15 et 20 mars, dans le cadre de la « Journée Internationale de la Francophonie », un périple culturel roumain à Montréal, Moncton et Québec.
Les manifestations dédiées à la « Journée Internationale de la Francophonie » commenceront à Montréal le 15 mars, à 19h00, au Théâtre-étudiant « Café Inn » (Cégep André-Laurendeau, 1111 rue Lapierre, arrondissement La Salle), avec « La leçon » de Eugène Ionesco, pièce de théâtre jouée en français par une équipe d’acteurs roumains. Cette création est une production de la Chaire UNESCO – l’Institut International de Théâtre de Bucarest. Avec une mise en scène par Anca-Maria Colteanu et une scénographie signée Imelda Manu, la pièce de théâtre réuni de jeunes acteurs roumains : Adrian Nour, Monica Tirnacop, Alina Grigore. Le spectacle a été réalisé sous la coordination de la réputée Catalina Buzoianu.

Lundi, le 17 mars, 19h30 : Projection gratuite du film « Fiancées de l’Amérique », par FILM ZONE. Film de Nicolae Margineanu, avec Marcel Iures, Maria Ploae, Tamara Cretulescu, à l’Amphithéâtre du Pavillon Jacqueline Bouchard de l’Université de Moncton.
De 17 au 20 mars : Exposition roumaine d’art populaire. Le Musée du Village « Dimitrie Gusti », en collaboration avec le Ministère de la Culture et des Cultes de Roumanie, est fier de présenter une exposition roumaine d’art populaire à l’Hôtel de Ville de Dieppe.
Mardi, le 18 mars, 20h00 : Le théâtre l’Escaouette accueille l’Institut international de théâtre UNESCO pour une représentation de « La Leçon » d’Eugène Ionesco. Une conférence universitaire aura aussi lieu à l’Université de Moncton.

La série des manifestations à Québec sera ouverte mercredi, le 19 mars, à 19h30, au Théâtre Petit-Champlain (68-78, rue du Petit-Champlain), avec la représentation de la pièce « La leçon » de Eugène Ionesco.
Une projection unique du film OCCIDENT, le premier long-métrage réalisé par Cristian Mungiu, aura lieu le jeudi 20 mars à 19h30, au Cinéma Clap à Québec (www.leclap.ca).

L’entrée est libre pour chaque événement, dans la limite des places disponibles. Nous vous prions de réserver vos places pour le spectacle de théâtre par courriel à association.rocade@yahoo.ca (pour Montréal) et à crq@reper-romanesc.org (pour Québec). Ces actions sont soutenues dans les deux villes par l’Association ROCADE et la Communauté Roumaine de Québec.

RR