Publicaţie lunară aComunităţii Române din Québec Mensuel de laCommunauté Roumaine de Québec

Reper Românesc - Nr.47, August-Septembrie 2008 - Repère Roumain - No.47, Août-Septembre 2008
 

ANIVERSARE     SUMAR  ACTUALITATE  SOCIETATE  RADACINI  CEI MICI  DIVERSE  SPORT


rădăcini



Ştefan cel Mare (1457-1504): domnitorul apărător al creştinătăţii...
Étienne le Grand (1457-1504): le prince défenseur du monde chrétien...
Nuntă de diamant la castelul Peleş...

Ciprian Porumbescu (1853 -1883) : artistul şi revoluţionarul bucovinean...
Ciprian Porumbescu (1853 -1883) : l’artiste et le révolutionnaire de la Bucovine...
Să descoperim România : Turismul rural...
À la découverte de la Roumanie : Le tourisme rural...
Ionuţ Caragea sau poezia ca dicţionar al suferinţei...

Constantin Brâncoveanu...
Constantin Brancoveanu...

Delta Dunării...
Le Delta du Danube...
Grigore Antipa – personalitate marcantă a biologiei româneşti...
Grigore Antipa – grande personalité de la biologie roumaine...
Enescu inedit...

Delta Dunării...
Le Delta du Danube...
Părintele Dumitru Stăniloaie : un patriarh al ortodoxiei româneşti...
Le père Dumitru Staniloaie : un patriarche de l’orthodoxie roumaine...
Enescu inedit...
Sfidare şi înfrângere IV...

Braşov...
Brasov...
Ion Mincu : creatorul şcolii moderne româneşti de arhitectură...
Ion Mincu : le créateur de l’école roumaine moderne d’architecture...
Enescu inedit...
Sfidare şi înfrângere III...

Toma Caragiu: un titan al scenei româneşti...
Toma Caragiu: un titan de la scène roumaine...
Sfidare şi înfrângere II...

Regele Carol I (1866-1914): fondator al României moderne...
Le roi Charles Ier (1866-1914) - fondateur de la Roumanie moderne...
Sfidare şi înfrângere I...

Nicolae Bălcescu : un militant pentru drepturile românilor...
Nicolae Balcescu : un militant pour les droits des Roumains...
Iana Sânziana...

Maria Tănase – o privighetoare a cântecului popular românesc...
Maria Tanase – un rossignol de la chanson populaire roumaine...
Félix Leclerc...
Félix Leclerc...
Masa de Crăciun...
La table de Noël...

Iuliu Maniu şi consecvenţa unui crez politic...
Iuliu Maniu et la constance d’une vision politique...
Dimitrie Gusti - un pionier al sociologiei româneşti...
Dimitrie Gusti - un pionnier de la sociologie roumaine...
Calendarul lupului...
Le calendrier du loup...

Limba franceză şi cea română au rădăcini comune...
Le français et le roumain ont des racines communes...
”Rugăciunea”...
«La Prière»...
Locul moşilor şi strămoşilor în sufletul nostru...

Aurel Vlaicu...
Aurel Vlaicu...
François de Montmorency-Laval...
François de Montmorency-Laval...
Cântecul Zorilor...

Dinu Lipatti...
Dinu Lipatti...
Louis-Joseph de Montcalm...
Louis-Joseph de Montcalm...
Solomonarii...
Les Solomonari...

Eugen Ionescu...
Eugène Ionesco...
Louis de Frontenac...
Louis de Frontenac...
Dă-ne, Doamne, cheile...
Seigneur, donnez-nous les clés...

Nicolae Iorga...
Nicolae Iorga...
Jean Talon...
Jean Talon...
Drăgaica...
Dragaica...

Gheorghe Zamfir - virtuoz al naiului...
Gheorghe Zamfir – virtuose de la flûte de Pan...
Émile Nelligan, poet al Québecului...
Émile Nelligan, poète du Québec...
Zânelor, frumoaselor !...
Fées, belles Fées !...

Sergiu Celibidache – dirijor de renume mondial...
Sergiu Celibidache - chef d’orchestre de renommée internationale...
Jacques Cartier : primul explorator francez în America de Nord...
Jacques Cartier : le premier explorateur français en Amérique du Nord...
Tradiţii de Paşti...
Coutumes de Pâques...

Ana Aslan – pioniera gerontologiei...
Ana Aslan – pionnière de la gérontologie...
Samuel de Champlain, fondatorul Québecului...
Samuel de Champlain, le fondateur du Québec...
Ia-ţi, mireasă, ziua bună...
Fais tes adieux, ma belle mariée...

Ilie Năstase – superstar al tenisului mondial...
Ilie Nastase – superstar du tennis mondial...
Octave Crémazie, pionier al literaturii franco-canadiene...
Octave Crémazie, pionnier de la littérature canadienne-française...

George Emil Palade...
George Emil Palade...
“Sorcova, vesela !”...
«Sorcova, la joyeuse!»...

Campioana perfecţiunii...
La championne de la perfection...

Bucarest, la capitale de la Roumanie...
Bucarest, la capitale de la Roumanie...
Descoperiţi România turistică - o expoziţie incitantă...
Découvrez la Roumanie touristique - une exposition incitante...
Personalităţi mondiale româneşti...
Personnalités roumaines mondiales...
Comori ale patrimoniului românesc la Québec...
Trésors du patrimoine roumain à Québec...
Iconografia şi liturghia ortodoxă...
L’iconographie et la messe orthodoxe...

Legendele Maicii Domnului şi practica pelerinajului...
Les légendes de la Vierge et la pratique du pèlerinage...

Ion C. Brătianu...
Ion C. Bratianu...
Rusaliile şi Căluşarii...
Les Rosalia et les Calusari...

Casa Poporului, după 20 de ani...
La Maison du Peuple, 20 ans après...
Ion Ţiriac...
Ion Tiriac...
În mai… farmece de dragoste !...
Au mois de mai… des sortilèges d’amour !...

Catedrala ortodoxă din Cluj-Napoca...
La cathédrale orthodoxe de Cluj-Napoca...
Ion Inculeţ...
Ion Inculet...
Coşul de Paşti...
“Specialităţi” de Paşti...
Spécialités » de Pâques...

Mausoleul de la Mărăşeşti...
Le mausolée de Marasesti...
Mircea Eliade...
Mircea Eliade...
Sângeorzul şi ierburile fermecate...
Saint Georges et les herbes magiques...
Joimăriţa...

Vila “Albatros” din Buzău...
La villa Albatros de Buzau...
Constantin Brâncuşi...
Constantin Brancusi...
Strigoii II...
Les revenants II...
Pâinile Celor Patruzeci de Mucenici...

Arcul de Triumf...
L’Arc de Triomphe...
Ştefan Hruşcă...
Stefan Hrusca...
Jocurile cu măşti în România...
Les danses à masques en Roumanie...
Vremea sărbătorilor...
Le temps des Fêtes...

Mănăstirea Sinaia...
Le monastère de Sinaia...
Nicolae Paulescu...
Nicolae Paulescu...
Strigoii...
Les revenants...

Sarmizegetusa...
Sarmizegetusa...
Mihail Kogălniceanu...
Mihail Kogalniceanu...

Ţara Făgăraşului...
Le Pays de Fagarash...
George Enescu, compozitor, violonist, pianist, dirijor şi pedagog român...
George Enesco, compositeur, violoniste, pianiste, chef d'orchestre et pédagogue roumain...

Mânăstirea Voroneţ...
Le Monastère Voronet...
Victor Babeş, fondator al microbiologiei moderne...
Victor Babes, fondateur de la microbiologie moderne...
Iana Sânziana...
Ursitoarele în riturile româneşti de naştere...

Muzeul Satului...
Le Musée du Village...
Henri Marie Coandă, părintele vizionar al aviaţiei moderne...
Henri Marie Coanda, père visionnaire de l'aviation moderne...

Cetatea Histria...
La cité Histria...
Nicolae Ion Grigorescu, pictor şi patriot...
Nicolae Ion Grigorescu, peintre et patriote...

Castelul Peleş...
Le château Peles...
Anghel Saligny...
Anghel Saligny...

Castelul Bran...
Le Château Bran...
Nicolae Titulescu...
Nicolae Titulescu...

Ateneul Român...
L'Athénée Roumain...
Gheorghe Hagi...
Gheorghe Hagi...

Unirea lui Cuza...
L'Union de Cuza...
Mihai Eminescu...
Mihai Eminescu...

1 Decembrie - Ziua naţională a României...
1er Décembre - Fête nationale de la Roumanie...
Nichita Stănescu...
Nichita Stănescu...

  Ciprian Porumbescu (1853 -1883) : artistul şi revoluţionarul bucovinean

În pleiada de muzicieni români de renume, compozitorul bucovinean Ciprian Porumbescu ocupă un loc aparte în ciuda carierei sale extrem de scurte. Creaţia sa a marcat mai multe momente deosebite şi s-a afirmat în perioada renaşterii conştiinţei naţionale a românilor din Bucovina pentru eliberarea de sub ocupaţia austriacă. Mai întâi de toate, C. Porumbescu a fost un naţionalist convins care în paralel cu creaţia muzicală a purtat o susţinută activitate revoluţionară în cadrul Societăţii Arboroasa şi a Societăţii Academice Române Junimea. In 1871, când se împlineau 400 de ani de la zidirea mânăstirii Putna, C. Porumbescu a uimit asistenţa venită la mormântul marelui voievod Ştefan cel Mare (între care poeţii Mihai Eminescu şi Ioan Slavici, istoricul Alexandru Xenopol, savantul Nicolae Teclu) cu cântecele sale interpretate la vioară. Pentru activitatea sa naţionalistă a fost închis câteva luni. El este cel care a compus muzica pentru imnurile naţionale Tricolorul şi Pe-al nostru steag e scris: Unire! Versiunea albaneză a ultimului cântec constituie imnul Albaniei: Hymni i Flamurit. Tot el este creatorul primei operete româneşti «nou», pe versurile marelui poet Vasile Alecsandri. Balada pentru vioarăintrat în circuitul muzical internaţional. Studiile muzicale le-a efectuat la Universitatea din Cernăuţi şi apoi la Conservatorul din Viena. În capitala austriacă a condus corul studenţilor români, România Junăşi a scos colecţia de 20 de cântece corale Colecţiune de cântece sociale pentru studenţii români, prima de acest gen din ţara noastră. Intre acestea se remarcă: Cântecul gintei latine, Gaudeamus igitur, devenit imnul academic român. O bursă de studii în Italia i-a permis să cunoască câteva dintre personalităţile muzicale ale vremii, între care Giuseppe Verdi şi Eduard Strauss. O altă latură a creaţiei sale cuprinde opere vesele sau duioase, inspirate din folclorul bucovinean. Între 1873-1877 a absolvit Seminarul Teologic din Cernăuţi. Din prolifica sa creaţie de peste 250 de lucrări vocale şi instrumentale (dansuri, rapsodii, piese de pian, muzică de cameră, operete, muzică corală religioasă) mai amintim: Serenada, Odă ostaşilor români, Inimă de român, Cântecul pentru 1 Mai, Tatăl nostru.
S-a stins din viaţă la nici 30 de ani, ca urmare a unei tubercoluze. Satul său natal din judeţul Suceava, Stupca, îi poartă azi numele. Un alt renumit compozitor român, Gherase Dendrino, i-a dedicat opera “Lăsaţi-mă să cânt”.

  Ciprian Porumbescu (1853 -1883) : l’artiste et le révolutionnaire de la Bucovine

Malgré sa carrière extrêmement courte, le compositeur de la Bucovine Ciprian Porumbescu occupe une place à part dans la pléiade de musiciens roumains renommés. Sa création musicale a marqué plusieurs moments saillants et s’est affirmée pendant la période effervescente de la renaissance de la conscience nationale des Roumains de la Bucovine pour la libération de sous l’occupation autrichienne. Ciprian Porumbescu a été un nationaliste convaincu qui, parallèlement à la création musicale, a mené une tenace activité révolutionnaire dans le cadre de la Société Arboroasa et de la Société Académique Roumaine La Jeunesse. Pour son activité politique nationaliste, il a été emprisonné quelques mois. Il a effectué ses études musicales à Suceava, à l'Université de Cernauti et ensuite au Conservatoire de Vienne. Une bourse d'étude en Italie lui a permis de connaître quelques personnalités musicales de l'époque, parmi lesquelles Giuseppe Verdi et Eduard Strauss. En 1871, à la 400e anniversaire de la fondation du monastère Putna, Ciprian Porumbescu a impressionné l'assistance venue au tombeau du grand voïvode Étienne le Grand (parmi lesquels les poètes Mihai Eminescu et Ioan Slavici, l'historien Alexandru Xenopol, le savant Nicolae Teclu) avec ses pièces musicales jouées au violon. Il est celui qui a composé la musique pour les hymnes nationaux Les Trois couleurs et Sur notre flambeau il est écrit: Unité! La version albanaise de la dernière chanson constitue l'hymne de l'Albanie: Hymni i Flamurit. Il est également le créateur de la première opérette roumaine «Nouveau Prince », ayant comme paroles les vers du grand poète Vasile Alecsandri. La balade pour violon est entrée dans le circuit musical international. Dans la capitale autrichienne, Porumbescu a dirigé le chœur des étudiants roumains, La Roumanie Jeune et il a publié la collection de vingt chansons chorales, Collection de chansons sociales pour les étudiants roumains, la première de ce genre de notre pays. Parmi les chansons de cette collection on remarque: La Chanson de la geinte latine et Gaudeamus igitur, devenu l'hymne académique roumain. Une autre dimension de sa création contient des œuvres gaies ou tristes, inspirées du folklore de la Bucovine. De sa prolifique création de plus de 250 d'œuvres vocales et instrumentales (danses, rapsodies, pièces pour le piano, musique de chambre, opérettes, musique chorale religieuse) nous rappelons encore: La Sérénade, Ode aux soldats roumains, Cœur de roumain, la Chanson pour le 1 Mai, Notre Père.
Malade de tuberculose, il s’éteint à l’âge de 29 ans. En signe de reconnaissance, son village natal de la région de Suceava, Stupca, porte aujourd’hui son nom. Un autre compositeur roumain renommé, Gherase Dendrino, lui a dédié l’œuvre «Laissez-moi chanter».

Cezar Aurel BANU


  Să descoperim România : Turismul rural

România – iată o nouă şi fascinantă destinaţie turistică pentru dumneavoastră! Şi de ce nu? Noua Românie, cea de după căderea regimului Ceauşescu (1989), cunoaşte un proces de modernizare fără precedent, în aşa măsură încât, în 2007, a devenit unul din statele membre ale Uniunii Europene. Astfel, România de astăzi vă garantează calitatea serviciilor turistice, sociale, medicale şi, mai mult decât atât, vă oferă dumneavoastră, vizitatorului occidental, în afară de facilităţile unui voiaj contemporan, profunzimile istoriei şi culturii sale, precum şi o incredibilă varietate în materie de turism.
Având un climat temperat, ideal atât pentru vacanţele estivale, cât şi pentru cele hivernale, România vă oferă un relief foarte variat : aici întâlnim Munţii Carpaţi, care formează un arc de cerc pe teritoriul românesc; delta impresionantă a “Dunării albastre„ şi litoralul Mării Negre. Celor care preferă turismul montan, România le oferă o paletă largă de staţiuni şi circuite turistice în Carpaţi: staţiuni balneare, cu ape termale şi curative, hoteluri şi restaurante de calitate, peisaje alpine remarcabile, cascade, lacuri, peşteri, saline, rezerve şi parcuri naturale. Dacă preferaţi pescuitul şi imperiul apelor, trebuie să vizitaţi Delta Dunării, una dintre cele mai fascinante rezervaţii mondiale ale bioseferei, cu cele 3.400 de specii de animale, dintre care peste 300 de specii de păsări. Pe litoralul Mării Negre, într-o atmosferă aproape mediteraneană, cei care iubesc soarele pot să aleagă între hoteluri, restaurante, sate de vacanţă, spectacole de vară.
Dar ceea ce România vă oferă ca inedit, în materie de management turistic, este dezvoltarea actuală a turismului rural. În Europa occidentală, nu veţi mai găsi această lume dispărută a vieţii de altă dată, cu legătura ei directă cu natura, cu sărbătorile sale şi bucuria de viaţă caracteristică. O faţă preţioasă a Europei rurale, care dispare din în ce mai mult în faţa robotizirii actuale – iată ceea ce trebuie neapărat să căutaţi în România! Numeroase companii turistice moderne vă oferă o reţea importantă de puncte turistice în cele peste 17.000 de sate româneşti autentice – un univers inimaginabil cu comori arhitecturale, vestimentare, muzicale şi culinare. Anumite regiuni ale României s-au specializat astăzi în turism rural sau agroturism. Astfel, regiunile Bran, în Transilvania, Bucovina, în Moldova şi Maramureş, în nordul ţării, vă oferă în acelaşi timp confortul vieţii moderne şi gustul vieţii rustice de odinioară, într-o experienţă directă ce vă va aduce amintiri de neuitat.
Regiunea Bran, în Transilvania, este – la ora actuală – unul dintre obiectivele turistice cele mai căutate de către turistul occidental, care doreşte să cunoască îndeaproape teritoriul unde legenda lui Dracula îşi are rădăcinile. Transilvania este, fără îndoială, un ţinut de legendă, cu castelele şi fortificaţiile sale din Evul Mediu, precum castelul Bran sau fortificaţia de la Sighişoara – locuri unde Vlad Ţepeş a trăit înainte să devină sursă de inspiraţie pentru prea modernul personaj Dracula. Transilvania impresionează de asemenea prin burgurile sale medievale, precum Sibiul, cîştigător al premiului Oraş European în 2007, sau precum Braşovul, cu celebra lui Biserică Neagră, sau Cluj-Napoca, unul dintre primele centre culturale şi universitare ale ţării. Ceea ce regiunea Bran, în sudul Transilvaniei, vă oferă însă special, la ora actuală, este reţeaua ei de vile şi pensiuni agroturistice pitoreşti, situate pe colinele sau văile Carpaţilor, dotate cu confortul occidental, dar decorate şi mobilate româneşte, cu restaurante cu specific culinar românesc, ce pun la dispoziţia dumneavoastră mâncarea cea mai biologică cu putinţă în zilele noastre.
Regiunea Bucovina, în nord-estul ţării, este caracterizată printr-un farmec aparte, ce vine fie din colinele sale cu pante line, fie din misterul codrilor seculari sau din satele sale cu case împodobite cu o mulţime de flori şi cu oameni surâzători. Dar ceea ce “  dulcea Bucovină„ vă oferă ca spectacular sunt mănăstirile sale ortodoxe, deschise turismului larg, datând, în majoritate, din secolul al XVI-lea (Voroneţ : 1547, Moldoviţa : 1542, Humor : 1535, Arbore : 1541, etc.). Aceste mănăstiri sunt unice datorită picturii lor murale exterioare : scene dinamice, regrupate pe mai multe registre orizontale, reprezentând evenimente din istoria sfântă, procesiuni de sfinţi, de apostoli şi de martiri, Judecata din Urmă. Fiecare mănăstire are tablourile sale votive, unde fondatorii şi donatorii săi sunt reprezentaţi. Comorile iconografice şi cultuale, de influenţă bizantină, ale unora dintre mănăstiri sunt expuse în muzee anexe, remarcabile prin bogăţia şi valoarea exponatelor lor. Veţi găsi, de asemenea, o paletă variată de obiecte artizanale în vânzare : ţesături tradiţionale, ceramică neagră sau pictată, obiecte decorative în lemn – o mulţime de frumoase amintiri pe care să le aduceţi acasă, la sfârşitul călătoriei.
Maramureşul, regiune muntoasă situată în nordul ţării, vă oferă una dintre cele mai bune posibilităţi din Europa de a experimenta în direct viaţa rurală. Având un renume unic şi bine cunoscut în Europa, regiunea Maramureş este considerată, în România, ca fiind cea mai conservatoare din punct de vedere etnografic, cu arhitectura ei tradiţională în lemn, cu sărbătorile ei câmpeneşti, cu costumele şi muzica ei tradiţională. Fiecare sat este un ecomuzeu în sine, dar un muzeu colorat şi viu, unde locuiesc oameni caracterizaţi printr-un optimism şi o bucurie de viaţă surprinzătoare. Unic în lume, Cimitirul Vesel de la Săpânţa mărturiseşte despre această atitudine optimistă de viaţă prin pietrele sale funerare, care descriu cu umor aspecte din viaţa defuncţilor. Dacă optaţi pentru un circuit turistic în Maramureş, în fiecare sat veţi găsi de cumpărat obiecte foarte frumoase de artizanat local, în afară de ocazia de a locui într-una din pensiunile agroturistice locale, unde oamenii vă vor invita să împărţiţi cu ei, pentru câteva zile, arta lor culinară, căruţa cu cai, arta de a broda, de a picta, de a sculpta, sau muzica şi sărbătorile lor. Aşadar, veţi avea de ales între activităţi turistice diverse, în afară de posibilitatea de a explora regiunea pentru a vizita unele dintre monumentele locale ale arhitecturii în lemn, precum celebrele biserici de lemn din Maramureş. Datând din secolele al XVI-lea, al XVII-lea sau al XVIII-lea, aceste biserici sunt pictate în interior şi împodobite cu icoane pe sticlă sau pe lemn, fiind construite în întregime din lemn de stejar, fără elemente metalice, cu turnuri în formă de săgeată gotică.
Indiferent de alegerea turistică pe care o faceţi, o aventură turistică în România nu va face decât să îmbogăţească spiritul şi universul dumneavoastră de viaţă. În plus, veţi avea amintirea unor oameni primitori şi amabili, care pun la dispoziţia dumneavoastră foarte mult din propria lor viaţă şi din ţara lor. Aşa cum şi noi, românii din Québec, o facem, de fiecare dată când ne este oferită ocazia.

  À la découverte de la Roumanie : Le tourisme rural

La Roumanie – voilà une nouvelle et fascinante destination touristique pour vous! Et pourquoi pas? La Roumanie nouvelle, celle d’après la chute du régime de Ceausescu (1989), a connu une modernisation sans précédent, de telle sorte que, en 2007, elle est devenue pays membre de l’Union Européenne. Ainsi, la Roumanie d’aujourd’hui vous garantit la qualité de ses services touristiques, sociaux et médicaux, et bien plus encore, elle vous offre à vous, le visiteur occidental, à part des facilités de voyage contemporaines, les profondeurs de son histoire et de sa culture, de même qu’une palette incroyable de choix en matière du tourisme.
Avec un climat tempéré, idéal à la fois aux vacances estivales et hivernales, la Roumanie vous offre un relief très varié : on y trouve les montagnes Carpates, qui font un arc de cercle sur le territoire roumain; le delta impressionnant du « beau Danube bleu » et le littoral de la Mer Noire. Pour ceux qui préfèrent le tourisme montagnard, la Roumanie offre une large palette de stations et de circuits touristiques dans les montagnes Carpates : des stations balnéaires, avec des spa naturels et des sources d’eaux curatives, des hôtels et des services de restauration de qualité, des paysages alpins remarquables, des chutes, des lacs, des cavernes, des salines, des réserves et des parcs naturels. Si on préfère la pêche et l’empire d’eaux, il faut visiter le Delta du Danube, une des réserves de la biosphère les plus fascinantes au monde, avec ses 3.400 d’espèces d’animaux, dont plus de 300 espèces de volatiles. Sur le littoral de la Mer Noire, dans une atmosphère presque méditerranéenne, ceux qui aiment le soleil peuvent choisir parmi les grands hôtels, restaurants, villages de vacances, foires aux spectacles.
Mais ce que la Roumanie vous offre de neuf, en matière de management touristique, est le développement actuel du tourisme rural. En Europe occidentale, vous ne trouverez plus ce monde disparu de la vie d’antan dans son contact direct avec la nature, avec ses fêtes et sa joie de vivre. Le visage précieux de l’Europe paysanne, qui disparaît de plus en plus devant la machinisation actuelle – voilà ce que vous devez nécessairement chercher en Roumanie! Des compagnies modernes de tourisme vous offrent un réseau important de points touristiques dans les plus de 17.000 villages roumains authentiques – un monde inimaginable de trésors architecturaux, vestimentaires, musicaux et culinaires. Certaines régions de la Roumanie se sont aujourd’hui spécialisées en tourisme rural ou agrotourisme. Ainsi, les régions de Bran, en Transylvanie, celle de Bucovina, en Moldavie, et de Maramures, au nord du pays, vous offrent à la fois tout le confort de la vie moderne et le goût de la vie rustique d’antan, par une expérience directe qui vous apportera des souvenirs inoubliables.
La région de Bran, en Transylvanie, est – à l’heure actuelle – un des objectifs touristiques les plus recherchés par le touriste occidental, qui veut connaître de près le territoire où la légende de Dracula a pris ses racines. La Transylvanie est, sans doute, une terre de légende, avec ses châteaux et ses fortifications datant du Moyen Äge, comme le château de Bran ou la fortification de Sighisoara – des endroits où Vlad l’Empaleur aurait vécu, avant qu’il ne serve comme source pour le très à la mode personnage de Dracula. La Transylvanie impressionne aussi par ses bourgs médiévaux, comme Sibiu, qui a gagné en 2007 le prix de Ville Européenne, ou comme Brasov, avec sa célèbre Église Noire, ou encore comme Cluj-Napoca, un des premiers centres culturels et universitaires du pays. Ce que la région de Bran, au sud de la Transylvanie, vous offre de plus inédite, à l’heure actuelle, est le réseau de ses villas et pensions agrotouristiques pittoresques, situées sur les collines ou dans les vallées des Carpates, dotées par le confort occidental, mais décorées et meublées à la roumaine, avec des restos à spécifique culinaire roumain et mettant à votre disposition la nourriture
la plus biologique possible de nos jours.
La région de Bucovina, au nord-est du pays, est caractérisée par un charme tout à fait spécial, charme qui lui vient à la fois de ses douces collines, de ses mystérieuses forêts séculaires, de ses villages avec des maisons décorées par une multitude de fleurs et par les souris de leurs habitants. Mais ce que la « douce Bucovine » vous offre de plus spectaculaire sont ses monastères orthodoxes, datant du XVIe siècle (Voronet : 1547, Moldovita : 1542, Humor : 1535, Arbore : 1541, etc.) qui sont ouverts au large tourisme. Ces monastères sont uniques par leur peinture murale extérieure : des scènes dynamiques, regroupées selon plusieurs registres horizontaux, représentent des événements de l’histoire sacrée, des processions de saints, des apôtres et des martyres, le Jugement final. Chaque monastère a ses tableaux votifs, où ses fondateurs et ses donateurs sont représentés. Les trésors iconographiques et cultuels, d’origine byzantine, de certains monastères sont exposés dans des musées annexes, remarquables par la richesse et la valeur de leurs exponats. Vous y trouverez aussi une palette variée d’objets d’artisanat régional en vente : des tissus traditionnels, de la céramique noire ou peinte, des objets décoratifs en bois – un tas de beaux souvenirs à apporter chez soi, à la fin du voyage.
Le Maramures, région montagnarde située au nord du pays, vous offre une des meilleures possibilités de toute l’Europe pour expérimenter en direct la vie rurale. Ayant un renommé unique et fort connu en Europe, la région de Maramures est considérée comme la plus préservée de la Roumanie de point de vue ethnographique, avec son architecture traditionnelle en bois, avec ses fêtes campagnardes, avec ses costumes et chansons traditionnelles. Chaque village est un éco musée en soi, mais un musée coloré et vivant où habitent des gens caractérisés par un optimisme et une joie de vivre étonnantes. Unique dans le monde, le Cimetier Joyeux du village de Sapanta témoigne de cette attitude optimiste de vie par ses pierres funéraires qui décrivent avec humour aspects de la vie des défunts. Si vous optez pour un circuit touristique en Maramures, dans chaque village vous trouverez des très beaux objets d’artisanat local en vente, à part l’occasion d’héberger dans une des pensions agrotouristiques locales, où les gens vous invitent à partager, pour quelques jours, leur art culinaire, leur chariot à cheval, leur art de broder, de peindre, ou de sculpter, leur musique et leurs fêtes. Ainsi, vous auriez le choix entre des activités touristiques diverses, en plus d’explorer la région pour visiter certains monuments de l’architecture locale en bois, comme les célèbres églises en bois de Maramures. Datant de XVIe, de XVIIe, et du XVIIIe siècle, ces églises sont peintes à l’intérieur, décorées d’icônes sur bois et sur verre, et bâties entièrement en bois de chêne, sans éléments en métal, avec des tours élancées en forme de flèche gothique.
N’importe le choix touristique que vous fêtez, sachez qu’une aventure touristique en Roumanie ne ferra qu’enrichir votre esprit et votre univers de vie. De plus, vous aurez le souvenir des gens très accueillants et aimables, qui mettent à votre disposition beaucoup de leur propre vie et de leur pays. Comme nous, les Roumains de Québec, nous le faisons, d’ailleurs, chaque fois que l’occasion de partager avec vous nous est offerte.

Alina NOGRADI


  Ionuţ Caragea sau poezia ca dicţionar al suferinţei

(Prefaţă la volumul Negru Sacerdot, Editura Fides, Iaşi, 2008)

Unul dintre poeţii adevăraţi ai noului val scriitoricesc afirmat în ultimii 4-5 ani este, fără îndoială, Ionuţ Caragea. Născut la Constanţa (1975), rugbist de performanţă mondială (este triplu campion al provinciei Québec, echipa „Parc Olympique”), poetul şi-a urmat destinul dincolo de ocean, în Canada. A debutat cu poeme pe internet, iar editorial în 2006, cu volumul Delirium Tremens (Iaşi, Editura „Ştef”).
Cea de-a doua carte, apărută tot la editura ieşeană Ştef, cu titlul M-am născut pe Google, a impus rapid un poet de mare forţă ideatică, constructor de stări lirice, aflat pe drumul descoperirii marii poezii. Atins până la rană de civilizaţia recentă, de cuceririle comunicării, poetul spune: „m-am născut pe Google / am deschis ochii şi-am privit printr-o fereastră / către cealaltă lume căreia probabil trebuia să-i spun Mamă / am atins-o cu degetele mele pătrate / şi mi-a fost teamă... din păcate / să nu o rănesc şi să nu mă rănească / cuvintele mele aveau nevoie de atingere pământească" (M-am născut pe Google). Sau, în poemul Download: „Doamne / am primit mesaj de la tine / în timp ce mă spovedeam pe hârtie / s-a înfiripat un link între cer şi pământ / prin care mă hrăneam prin care te downloadam / poezie // am învăţat să iau totul de la început / primul cuvânt a fost / amintire”.
Poet de o forţă debordantă, tumultuos şi temperamental, Ionuţ Caragea face ca poezia să ţâşnească precum apa bogată în săruri din gheizere fierbinţi. Cărţile sale dau impresia unei stări poetice neîntrerupte şi, mai ales, dau impresia că poetul scrie un poem fără de sfîrşit.
În 2007, a mai publicat încă două cărţi de hîrtie: Donator universal (Editura „Ştef”, Iaşi) şi Omul din cutia neagră (Editura „Fides”, Iaşi).
Poemele din cartea pe care o avem în faţă şi pe marginea căreia încercăm aceste cuvinte de predoslovie suavă, îl înfăţişează pe tînărul Ionuţ Caragea ca pe un poet proteic, în stare să abordeze experimente la care autorii lirici ai generaţiei sale nu mai îndrăznesc. Mi s-a făcut astfel de bucurie să descopăr un virtuos al versului clasic, cu rimă şi ritm, instalat într-o metafizică originală, ce stă bine poetului autentic. Temele sunt cele mari: Dragostea, Libertatea, Naşterea, Exilul, Moartea.
Asemenea lui Ovidius din Tristele şi ponticele, Ionuţ Caragea, aflat la peste şapte mii de kilometri de vatra natală, se confesează astfel: „Exil în camera obscură/ Acolo unde timpul static/ Încremeneşte o figură/ Sfârşitul unui enigmatic// Exil în camera de gardă/ Înconjurat de reci halate/ Lumina-ncepe brusc să ardă/ Pupila-n ochiul stâng se zbate// Exil în atriu şi ventricol/ Globule roşii decedate/ Între magnific şi ridicol/ Se află sferele pătrate// Exil în camera de veghe/ Exil în starea hibernală/ Exil la miile de leghe/ Exil în groapa comunală” (Exil)
Sau: „mă întâlnesc prin vise cu fostele amante/ şi ele mă întreabă… şi nu vreau să le mint;/ de la atâtea gânduri şi gesturi dezarmante/ voi celebra cu crucea - o nuntă de argint.” (Nunta de argint)
Ionuţ Caragea iubeşte poezia, aşa cum iubeşte şi viaţa (chiar şi cea de exil benevol) cu patimă de ibovnic. Spune poetul: „trăieşti singur înconjurat de libertate/ iubeşti nespus jungla omului contemporan/ ce te mai miri că multe lucruri sunt ciudate/ ai construit o lume ca meşterul cancan.” (Meşterul cancan)
Transmigrat prin acest volum, Negru Sacerdot, spre adevărurile simple, spre cîntecul primordial, spre dicţiunea presocratică a ideilor lirice, Ionuţ Caragea îmi întăreşte credinţa că prin căutările sale în care-şi poartă harul, prima sa problemă este Poezia, iar ultima, tot Poezia. Nu pot să închei acest excurs prietenesc fără a cita un poem trubaduresc, dar şi uşor bacovian, care m-a umplut de încîntare, pre numele său Moartea n-are flec la tocuri: „de trăit, trăim prin vise/ sau prin jocuri de culise;/ viaţa este-un schimb de focuri,/ moartea n-are flec la tocuri.// gândul morţii ne apasă/ şi ne smulge o grimasă;/ suntem predispuşi la şocuri:/ moartea n-are flec la tocuri.// am rămas fără cuvinte…/ morţii strigă din morminte:/ hai să facem schimb de locuri!/ moartea n-are flec la tocuri.”
De altfel, poezia lui Ionuţ Caragea e traversată de o febră a căutării, de o cohortă de nelinişti, o nemulţumire fiinţială şi o angoasă de fond, atribute ale poetului blestemat al acestor timpuri agresive. Cum boema scriitoricească are loc acum pe Internet, Ionuţ Caragea (cel care şi-a alcătuit un dicţionar al suferinţei, cel care practică „sadomasochismul poetic” şi susţine că el ar fi plămădit de-a dreptul „din carnea lui Eros şi sângele lui Bachus”) poate fi găsit oricînd pe Google („m-am născut pe Google şi voi muri în inima lumii”) la o mare fereastră luminată: www.ionutcaragea.ro.

Daniel CORBU