Poluarea atmosferică responsabilă de dezechilibrele climatice planetare rămâne constant în atenţia cercetătorilor de pretutindeni, a politicienilor, a mass-mediei şi a noastră a tuturor. Încercările de a reduce considerabil degajarea în atmosferă a dioxidului de carbon produs de diferite industrii, unul din gazele responsabile de efectul de seră înregistrat de câţiva ani, s-au concretizat în ultimul an prin construirea unor rezervoare subterane de stocare. Germania a construit un astfel de rezervor natural la Ketzin un orăşel situat la aproximativ 30 de km de Berlin şi care poate stoca până la 60 de tone de dioxid de carbon pe zi, până la o capacitate maximă totală de 60 000 de tone. Gazul produs de industria chimică în special este captat şi injectat zilnic într-o cuşcă subterană naturală care a conţinut gaze naturale mai demult şi care comunică cu o pungă de apă sărată. Deşi cercetătorii germani susţin că acest depozit e securitar deoarece e etanşat de un strat de argilă şi că nivelul de stabilitate e controlat periodic, costul investiţiei ca şi teama de un dezastru ecologic limitează pentru moment extinderea acestei metode la scară mondială. Totuşi cercetările în acest sens sunt intense şi technicile propuse sunt similare în multe părţi ale globului: în Texas se experimentează stocarea aceluiaşi gaz într-un zăcământ de petrol epuizat, în Polonia într-o veche mină de cărbune, iar în Australia şi Norvegia, pe fundul mării. Departe de a fi o soluţie miraculoasă, această technică de stocare este cel puţin pentru moment o opţiune viabilă pentru a câştiga timpul necesar punerii la punct a unor technologii mai „curate” de producere a energiei.

QRIO, prietenul bebeluşilor

QRIO (Quest for cuRIOsity) este numele roboţelului conceput acum mai bine de cinci ani de către celebrul producător SONY pentru a înlocui o jucărie similară existentă la acea oră pe piaţă. Micuţa maşinărie măsoară doar 60 de centimetri în înălţime, dar cântăreşte 7,2 kg şi a fost ameliorată continuu. Recent s-a ajuns la performanţa ca acest roboţel să fie considerat unul din prietenii preferaţi ai bebeluşilor cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de luni. Dotat cu senzori de mişcare pentru a nu se izbi de obiecte şi copii, QRIO se poate aşeza lângă bebeluşi, gângureşte, râde şi răspunde la atingerile copiilor, întoarce capul, aleargă şi dansează. Experimentele conduse în Japonia pe un grup de 12 bebeluşi au suscitat atenţia acestora chiar şi după 5 luni de utilizare a roboţelului, epuizarea bateriilor acestuia provocând fără excepţie plânsete şi reacţii negative în rândul copiilor care participau la teste.

Bacterii producătoare de ploaie

Până nu demult, condensarea apei din atmosferă în jurul particulelor de praf şi a emisiilor solide de toate genurile era acceptată ca o teorie general valabilă pentru formarea şi producerea ploii în natură. Recent, cercetători de la Universitatea de stat din Louisiana au descoperit că prezenţa unor bacterii este de asemeni un factor determinant pentru producerea precipitaţiilor sub formă de ploaie sau zăpadă. Potrivit cercetătorului Brent Christner de la această universitate bacteriile microscopice ajută şi determină coagularea apei din atmosferă sub formă de picături de ploaie sau cristale de gheaţă, în funcţie de temperatura înconjurătoare. Lipsa precipitaţiilor în zonele îngheţate poate fi explicată nu numai prin absenţa poluării atmosferice, dar şi prin concentraţia extrem de scăzută a acestor bacterii care nu pot supravieţui la condiţii extreme de frig.

Curiosités scientifiques

Le stockage souterrain des gaz à effet de serre – la solution idéale???

La pollution atmosphérique responsable des déséquilibres climatiques planétaires reste constamment au centre d’intérêt des chercheurs de partout, des politiciens, de mass-média et de chacun d’entre nous. Les essais de réduire considérablement le dégagement du bioxyde de carbone dans l’atmosphère, un des gaz responsables des effets de serre, se sont concrétisés cette année par la construction des réservoirs souterrains de stockage. L’Allemagne a construit un tel réservoir naturel à Ketzin, une petite ville située à environ 30 km de Berlin et il peut stocker jusqu’à 60 tonnes de bioxyde de carbone par jour et cela jusqu’à une capacité totale maximale de 60 000 tonnes. Le gaz produit par l’industrie chimique en spécial est capté et injecté chaque jour dans un piège naturel qui a contenu du gaz naturel autrefois et qui correspond maintenant avec une poche d’eau salée. Malgré les assurances des chercheurs allemands concernant la sécurité d’un tel dépôt qui est contrôlé périodiquement, le coût de l’investissement et la peur d’un désastre écologique limitent pour l’instant la généralisation de cette méthode à l’échelle mondiale. Toutefois les recherches dans ce sens sont intenses et les techniques proposées sont similaires dans plusieurs coins de la planète: au Texas on essaie de stocker le même gaz dans un gisement de pétrole épuisé, en Pologne dans une vieille mine de charbon et en Australie et en Norvège au fond de la mer. Loin d’être une solution miraculeuse, cette technique de stockage est une option viable pour le moment afin de donner le répit nécessaire de mettre au point des technologies «propres» de production de l’énergie.

QRIO, l’ami des bébés

QRIO (Quest for cuRIOsity) est le nom du petit robot conçu il y a cinq ans par le célèbre producteur SONY pour remplacer un jouet similaire existant sur le marché. La petite machinerie mesure 60 centimètres en hauteur, pèse 7,2 kilos et elle a été améliorée de manière continue, récemment étant considérée comme un des amis préférés de bébés ayant entre 18 et 24 mois. Doté avec des senseurs de mouvement pour ne pas se cogner des objets et des enfants, QRIO peut s’asseoir à côté des bébés, rire et répondre aux touchers des enfants, tourner la tête, courir et danser. Les expériments effectués au Japon sur un group de 12 bébés ont montré que le robot a réussi à susciter leur attention même après cinq mois d’utilisation journalière, les piles une fois finies provoquant sans exceptions des cris et des réactions négatives parmi les bébés testés.

Carmen ŢÎBÎRNĂ

Pune mintea la contribuţie

1. O persoană vroia să-şi construiască o casă pătrată care să aibă toate faţadele orientate spre sud şi a reuşit. Cum este posibil ?

2. Când putem adăuga 2 la 11 şi să obţinem 1?

3. Marele savant italian Galileo a demonstrat că obiectele grele cad mai repede ca obiectele uşoare. Imaginaţi-vă acum că primiţi un lingou de aur şi o pană de gâscă. Dacă vi se cere să le lăsaţi să cadă de la înălţimea unui bloc de 50 de etaje, e clar că pana va cădea mai încet decât lingoul. Încorporaţi pana în lingou si refaceţi experienţa. Noul obiect (lingou şi pană) va cădea mai repede ca pana singură (lingoul antrenează pana) sau mai încet ca lingoul singur (pana frânează lingoul) sau la aceeaşi viteză ca lingoul singur (pana încorporată în lingou nu produce nici o diferenţă) ?

Răspunsurile în numărul viitor.

Faites travailler vos méninges

1. Une personne voulait se faire construire une maison carrée et faire en sorte que chacune de ses façades soit orientée vers le sud. a réussi. est-ce possible?

2. Quand peut-on ajouter 2 à 11 et obtenir 1 ?

3. Le grand savant italien Galileo a démontré que les objets lourds tombent plus vite que les objets légers. Imaginez qu'on vous confie un lingot d'or et une plume d'oie. Si on vous demande de les laisser tomber du haut d'un édifice de 50 étages, la plume, cela va de soi, tombera moins vite que le lingot. Coulez maintenant la plume dans le lingot et recommencez l'expérience. Le nouvel objet (plume et lingot aggloméré) tombera-t-il plus vite que la plume d'oie seule (le lingot entraînant la plume) ou plus lentement que le lingot seul (la plume freinant le lingot), ou à la même vitesse que le lingot seul (la plume agglomérée ne faisant aucune différence) ?

Les réponses dans le prochain numéro.

Doina Bogza

Scurtă istorie a unei gâşte a zăpezilor

O duminică însorită de aprilie ne-a îmbiat la o ieşire în Rezerva naţională a faunei de la Cap Tourmente. Eram încântaţi că simţeam din nou mirosul ierbii, că soarele ne încălzea braţele descoperite şi că reauzeam păsările cântând. Iarna lungă era pe sfârşite. Peste noi a trecut fără urmări vitale, dar alte fiinţe nu au reuşit să-i supravieţuiască.
O gâscă a zăpezilor născută în vara lui 2007 în Nunavut, a aterizat la Cap Tourmente în toamna aceluiaşi an. A reuşit să parcurgă prima parte a primei sale călătorii de migrare înspre Carolina de Sud, reşedinţa de iarnă a gâştelor zăpezilor. Epopeea ei se termină însă aici, după cum mărturiseşte inelul pe care l-am găsit în timpul acestei plimbări şi care a fost prins de piciorul puiului de către un cercetător al Facultăţii de biologie de la Universitatea Laval. Atacat de un prădător sau pur şi simplu bolnav, puiul a rămas victima uşoară a unei ierni timpurii.
Am aflat această tristă istorioară după ce am semnalat găsirea inelului pe site-ul programului de însemnare a păsărilor din America de Nord (www.reportband.com). Acest program e rezultatul colaborării dintre Canada şi Statele Unite ale Americii încă din anul 1904. In jur de 60 de milioane de păsări migratoare au fost însemnate de atunci şi 4 milioane de inele au fost găsite şi semnalate graţie colaborării benevole a iubitorilor naturii. Informaţiile culese prin intermediul acestui program au utilizări multiple: pentru reabilitarea speciilor pe cale de dispariţie, pentru reglementarea vânătorii păsărilor sau pentru studiul efectului contaminanţilor asupra mediului.

La courte histoire d’une oie des neiges

Un dimanche ensoleillé d’avril nous a donnée envie de faire une sortie dans la Réserve nationale de la faune de Cap Tourmente. On était enchanté de sentir à nouveau l’odeur de l’herbe, d’accueillir le soleil qui réchauffait nos bras découverts et de réentendre le chant des oiseaux. Le long hiver approchait à sa fin. Pour nous, il a passé sans laisser de traces essentielles, mais d’autres espèces n’ont pas réussi à lui survivre.
Une oie des neiges née l’été 2007 au Nunavut est arrivée à Cap Tourmente l’automne de la même année. Elle a réussi à parcourir la première partie de son premier voyage de migration vers la Caroline du Sud, la résidence hivernale des oies des neiges. Malheureusement, son épopée prend fin ici, nous raconte la bague qu’on a trouvée pendant cette sortie et qui a été attachée à sa patte par un chercheur de la Faculté de biologie de l’Université Laval. Attaqué par un prédateur ou tout simplement malade, l’oison a été victime d’un hiver arrivé trop tôt.
On a appris cette triste histoire après avoir signalé la bague sur le site Internet du Programme de baguage de l’Amérique du Nord (www.reportband.com). Ce programme est le résultat de la collaboration entre le Canada et les États-Unis à partir de 1904. Environ 60 millions d’oiseaux migrateurs ont été bagués depuis et 4 millions de bagues ont été retrouvées et signalées grâce à la collaboration bénévole des amoureux de la nature. Les informations recueillies via ce programme ont des utilisations multiples: pour la réhabilitation des espèces en péril, pour la réglementation de la chasse de la sauvagine ou pour l’étude des effets des contaminants sur l’environnement.

Doina Bogza

Vacanţa de vară

Aşteptată cu nerăbdare de cei mici, dar şi de cei mari, vacanţa “mare” e un prilej de bucurie, de destindere şi de noi descoperiri şi experienţe. Deşi vacanţa mare a început de mult, la ora când acest articol va fi publicat m-am gândit că cele câteva sugestii menţionate aici pot fi utile pentru cei nou sosiţi la Québec sau pentru organizarea vacanţei de anul viitor.
Dacă cei mari adică părinţii au o vacanţă mare de maximum trei-patru săptămâni pe vară, pentru cei mici situaţia e mai generoasă şi ei se pot bucura de două luni şi jumătate de concediu. Perioada de concediu comun al copiilor şi părinţilor este utilizată fără îndoială de majoritatea familiilor pentru excursii, călătorii mai apropiate sau la mii de kilometri, spectacole, ieşiri în aer liber sau orice altceva care ne poate desprinde de viaţa de zi cu zi şi ne poate face să ne simţim în vacanţă. E perioada verii cea mai aşteptată şi mai plăcută deoarece ne putem ocupa la timp plin de copiii noştri, fără stresul activităţilor cotidiene sau a programelor restrictive de serviciu şi şcoală. Partea mai puţin plăcută este aceea când vacanţa părinţilor se termină, dar nu şi cea a copiilor şi, deoarece cei mai mulţi bunici sunt departe, în România, iar soluţia de a merge la ei sau de a-i aduce pe ei aici e un pic dificilă şi mai ales costisitoare pentru a fi repetată în fiecare an. Din fericire pentru părinţi, dar mai ales pentru copii, există la Québec aşa numitele “câmpuri de zi” sau “de joacă”, echivalentul taberelor din România, diferenţa majoră fiind că în cazul câmpurilor de zi copii revin acasă în fiecare după-amiază. Aceaste câmpuri sunt organizate de Ville de Québec în toate cartierele oraşului, în incinta şcolilor primare sau secundare şi constau în organizarea zilnică a unei multitudini de activităţi pe aproape toată durata vacanţei. Costul unui astfel de câmp de zi e de aproximativ 50$ pe toată vara, mai mult decât rezonabil, copiii nefiind obligaţi să meargă zi de zi la activităţile organizate. Programul zilnic e variat, dar în linii mari constă în perioade de destindere la piscină, în parcuri, la spectacole în aer liber sau la interior, la muzee, în vizite ghidate si jocuri. Fiecare copil soseşte dimineaţa devreme la “câmp” şi rămâne sub supravegherea unor monitori, de obicei tineri între 14 şi 20 de ani, care au energia necesară pentru a se amuza cu copiii de-a lungul întregului sezon şi care sunt formaţi în acest scop. Ca şi la şcoală copii sunt regrupaţi în clase – în funcţie de vârsta lor astfel încât activităţile să poată fi organizate în consecinţă. În afara acestor câmpuri “obişnuite” la Québec există şi câmpurile specializate, cu specific sportiv, lingvistic sau artistic, care primesc mai puţini copii în fiecare grupă decât în cazul câmpurilor obişnuite, dar care sunt mult mai scumpe, costul variind între 100 şi 300$ pe săptămână. De obicei prezentarea acestor câmpuri specializate se face în cursul lunii martie a fiecărui an în centrul comercial Laurier sau în ziarele de cartier şi caietele special editate pentru perioada estivală, unde pot fi găsite în acelaşi timp şi formularele de înscriere. O altă categorie de “câmpuri” şi mai scumpă decât primele două menţionate o constituie “câmpurile de vară”. Acestea sunt de obicei organizate în exteriorul Quebecului în locuri special amenajate, iar copiii pot petrece o perioadă de una la trei săptămâni, 24 de ore din 24, sub îndrumarea şi supravegherea competentă a unui personal specializat. Oricare din cele trei forme de tabere permite copiilor de a se socializa şi a participa la activităţi interesante şi instructive.
Pentru copiii care iubesc lectura, bibliotecile din Québec organizează pe perioada vacanţei de vară un program super interesant numit “Club de lecture Crock livre”, un maraton literar gratuit oferit în mai toate bibliotecile de cartier. Principiul e simplu şi amuzant, la începutul vacanţei fiecare copil se înscrie în acest club de lectură şi primeşte un caiet numit “paşaport” în care trebuie să înscrie titlurile cărţilor pe care le citeşte de-a lungul vacanţei. Odată citite şi înscrise în acest paşaport cărţile trebuie “validate” la bibliotecă–un personal drăguţ şi specializat adresează 2-3 întrebări copiilor pentru fiecare volum citit şi ştampilează paşaportul literar în consecinţă. La fiecare tranşă de 5 cărţi citite copii primesc un premiu simbolic sau sunt înscrişi la o tombolă finală care e organizată la sfârşitul verii în cadrul unei sărbători-spectacol. La această sărbătoare sunt invitaţi artişti pentru a prezenta un spectacol artistic şi pentru a decerna nenumărate premii meritorii sau de participare copiilor cititori înscrişi la clubul de lectură.
O altă posibilitate de distracţie pentru copii şi părinţi, gratuit sau la un preţ modic, o constituie expoziţiile tematice şi interactive organizate la muzeele din oraş sau spectacolele în aer liber, prezentate seara pe scenele din parcurile centrale. Piscinele de cartier, terenurile de joacă şi sport sunt posibilităţi gratuite şi la îndemâna oricui pentru a se amuza şi petrece o vacanţă plăcută şi activă.
Festivalul de vară de la Québec care tocmai s-a terminat, dar care e organizat în fiecare an pe o perioadă de aproape două săptămâni în cursul lunii iulie, e o oportunitate unică de a vedea şi asculta în persoană vedete şi artişti mondiali îndrăgiţi şi de a participa la spectacole “de neuitat”. Pentru mai multe informaţii puteţi consulta situl web al acestui eveniment www.infofestival.com
O altă atracţie de vară la Québec care nu trebuie ratată cu nici-un preţ o constituie “Les Fetes de la Nouvelle France”, manifestare organizată anul acesta între 5 şi 10 august şi care invadează stăzile şi peisajul Québecului cu atmosfera, culorile, costumele şi îndeletnicirile de altădată. Un spectacol viu în culori şi o ambianţă deosebită de sărbătoare ne incită să participăm în fiecare an cu aceeaşi plăcere şi curiozitate.
În sfârşit, anul acesta şi vara aceasta în special sunt bogate în evenimente care vă incită la tot pasul să participaţi iar Québecul a îmbrăcat o haină deosebită de sărbătoare care vă aşteaptă să o descoperiţi şi să o admiraţi. Vă doresc să profitaţi din plin de vacanţa mare şi să vă bucuraţi de tot ce e plăcut şi agreabil.

Carmen ŢÎBÎRNĂ

Farmacia verde = plantele medicinale

Indiferent de progresele ştiinţei şi ale farmacologiei, plantele medicinale rămân un remediu incontestabil pentru sănătatea noastră şi mai ales a copiilor noştri. Plantele de leac conţin substanţe active şi uleiuri eterice care au un efect binefăcător asupra organismului. În cele ce urmează vă propunem câteva sfaturi practice de utilizare a celor mai cunoscute plante medicinale.
(reţetă pentru 4 porţii)

Muşetelul (Matricaria recutita-i se mai spune popular romaniţă)

E un leac minunat şi un remediu universal. Ceaiul de muşeţel deşi amar e eficient pentru tratarea crampelor şi durerilor abdominale, a balonărilor, a febrei. Folosit extern, băile sau compresele cu ceai de muşeţel ajută în cazul erupţiilor cutanate, a rănilor purulente, a acneei.

Menta (Folium Menthae)

Are un miros plăcut, persistent şi răcoritor iar uleiul eteric conţinut de această plantă medicinală e energizant, antibacterial şi antiseptic. Ceaiul sau infuzia de mentă are efect calmant în cazul durerilor abdominale, a diareelor, vărsăturilor. Uleiul de mentă e activ pentru tratarea insomniilor şi a durerilor de cap cauzate de stres.

Rozmarinul

Are un efect revigorant, întăreşte atenţia, capacitatea de concentrare şi sistemul nervos, intensifică circulaţia. Băile cu extract de rozmarin sau masajele cu ulei de rozmarin sunt recomandate în cazul răcelilor şi a durerilor musculare.

Pătlagina (Plantago lanceolata)

Frunza verde proaspăt presată a acestei plante foarte răspândită e utilizată din cele mai vechi timpuri ca leac al rănilor şi muşcăturilor de insecte, a ulcerului varicos. Ceaiul de patlagină e activ pentru tratarea bolilor hepatice, a bronşitei, a tuberculozei, a rinichilor (curăţă sângele de impurităţi), eczemelor.

Codiţa şoricelului (Achillea millefolium)

Are un miros uşor piperat şi o valoare terapeutică remarcabilă. Ceaiul de codiţa şoricelului e cunoscut pentru acţiunea sa depurativă excepţională ce stimulează activitatea renală, dar e util şi pentru durerile reumatice, anghină pectorală, dureri menstruale, inflamaţii ale ovarelor, inconsistenţă urinară.

Carmen ŢÎBÎRNĂ

Scrisoare primită la redacţie

Bună ziua,

Sunt Radu Mihai Crişan.

Simţind că nu vor fi fiind străine nici sufletului, nici preocupărilor Domniilor Voastre, îmi iau îngăduinţa să vă fac o DONAŢIE –şapte cărţi pe tărâmul memoriei identitare Româneşti (CHESTIUNI POLITICE ŞI ISTORICE ULTRASENSIBILE):
-două străduinţe investigative despre gândirea economică, politică şi socială a lui Mihai Eminescu :
1 - Spre Eminescu. Răspuns românesc la ameninţările prezentului şi la provocările viitorului;
2 - Drumul doinei. Arma cuvântului la Mihai Eminescu;
- patru demersuri restitutive asupra ideologiei naţionale româneşti interbelice:
1 - Totul pentru Hristos! Testamentul politic al lui Nicolae Iorga;
2 - Înduşmăniţii au acelaşi crez. Testamentele politice ale lui Ion Antonescu şi Corneliu Zelea Codreanu;
3 - Moţa şi Marin. Testamentele lor politice;
4 - Secretul sabiei de foc. Sau cum e cu putinţă fenomenul legionar;
- un miniîndrumar de autoprotecţie psihică: Autoapărare psihică. Cum să devii imun la manipulare.

Vi le trimit de-ndată.Fiecare fişier este domeniu public. Aşadar, aveţi dreptul, gratuit şi neîngrădit, să le multiplicaţi, traduceţi, răspândiţi: unde, când şi cum găsiţi Domniile Voastre de cuviinţă. Toate modalităţile de difuzare (carte tiparită pe suport hârtie, publicare în periodice, introducere în site-uri, transmitere prin e-mail, ş.a.m.d.) vă sunt, irevocabil, deschise.
Dacă veţi considera că aceste şapte străduinţe, al căror autor sunt (şi pe care, deja, le-am tipărit pe propriile-mi resurse financiare integral), răspund mulţumitor exigenţelor Dumneavoastră sufleteşti şi ştiinţifice, m-aş bucura nespus să le răspândiţi înspre cât mai multe inimi.

În eventualitatea că dimensiunea în Mb a fişierelor excede capacităţii de recepţie a casetelor Dumneavoastră de poştă electronică: lucrările vă aşteaptă online şi gratuit la adrese precum: www.esnips.com/web/RaduMihaiCrisan (împreună cu alte materiale, de asemenea domeniu public) sau www.esnips.com/web/referatesstuff
http://scriitoriromanicontemporani.wordpress.com/scriitorii-despre-ei-insisi/c/crisan-radu-mihai/

Vă mulţumesc pentru bunăvoinţa şi răbdarea Dumneavoastră
Cu consideraţie deosebită,

Radu Mihai Crişan

Bucureşti,
072008

Prăjitură cu caise

Ingrediente: 250g făină; 250g zahăr; 250g unt;3 ouă; un plic de zahăr vanilat; un plic de praf de copt (5 g poudre a pâte); coaja de la o lămâie; 500g caise.

Preparare: Se freacă untul cu zahărul şi apoi se adaugă gălbenuşurile şi se continuă amestecarea până se formează o cremă. Praful de copt de dizolvă în zeama de lămâie şi se amestecă în cremă cu zahărul vanilat şi coaja de lămâie. Separat se bat albuşurile spumă şi se amestecă cu crema concomitent cu adăugarea făinii. Când compoziţia a devenit omogenă se toarnă într-o tavă care a fost unsă cu unt şi presărată uşor cu făină. Caisele spălate şi tăiate pe jumătate se aşează pe deasupra compoziţiei, cu tăietura în sus, şi se coace la foc potrivit (350 oF) cca 45 minute până se schimbă uşor culoarea la suprafaţă. Prăjitura se taie rece şi se pudrează cu zahăr pudră.

Poftă bună!

Propusă de Doina BOGZA