Publicaţie lunară aComunităţii Române din Québec Mensuel de laCommunauté Roumaine de Québec

Reper Românesc - Nr.47, August-Septembrie 2008 - Repère Roumain - No.47, Août-Septembre 2008
 

ANIVERSARE     SUMAR  ACTUALITATE  SOCIETATE  RADACINI  CEI MICI  DIVERSE  SPORT


societate



Primul apartament la Québec...
Le premier appartement à Québec...
Cine este integrat şi cine nu?...
Qui est intégré et qui ne l’est pas?...
Maşină de ocazie...
Une auto d'occasion...
28 septembrie, zi memorabilă pentru canadieni...
Le 28 septembre, jour du souvenir pour les Canadiens...
Într-o zi ploioasă de toamnă .....
Par un jour pluvieux d’automne .....

Primul apartament la Québec...
Le premier appartement à Québec...
Un contract moral între imigranţi şi societatea quebecoază...
Un contrat moral entre les immigrants et la société québécoise...
Hramul Bisericii "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel" sărbătorit aşa cum se cuvine de românii din Québec...
Examene de "BAC"...
Evenimente la ceas sărbătoresc...

Cum găsesc o grădiniţă la Québec...
Comment trouver une garderie à Québec...

Bine aţi venit la Québec...
„Cartea, un triumf asupra ignoranţei”...
Le livre, un triomphe sur l’ignorance...

Bine aţi venit la Québec...
Peru - nu e Peru pentru toţi III...
Le Pérou III...

Bine aţi venit la Québec...
Peru - nu e Peru pentru toţi II...
Le Pérou...

Bine aţi venit la Québec...
Peru - nu e Peru pentru toţi I...

Un pic de adevăr şi un pic de cleveteală II...
Un peu de vérité et un peu de bavardage...
Bine aţi venit la Québec...
Concursurile de franceză şi copiii de origine română...
Les concours de français et les enfants d’origine roumaine...

Un pic de adevăr şi un pic de cleveteală I...
Bine aţi venit la Québec...
"The Lost Tomb of Jesus"...
« The Lost Tomb of Jesus »...

Perspective de carieră...
Perspectives d'emploi...
Un şomaj pentru liniştea angajaţilor din Québec...
Întâlnire de „lucru” la restaurant...
Valuri de mătase...
Valuri de matase...
Sărbătoare studenţească de Crăciun...
Fête étudiante de Noël...

Crăciun la Québec...
Noël à Québec...
Povestea felicitărilor de Crăciun...
L’histoire des cartes de Noël...
Energy Star...
Energy Star...

O nouă înţelegere în domeniul imigraţiei...
Nouvelle entente en immigration...
Schimbările climatice în prim planul actualităţii mondiale...
Les changements climatiques au centre de l’actualité mondiale...
Hotel de lux pe Saint Laurent...

Permiteţi-ne să vă prezentăm... românii din Québec !...
Permettez-nous de vous présenter… les Roumains de Québec !...
Identitate românească şi francofonie...
Identité roumaine et francophonie...
Vedere de culise...
Vue de coulisses...
Zilele culturii româneşti la Quebec – zile deosebite...
Journées de la culture roumaine à Québec - des journées pas comme les autres !...
Impresii...
Impressions...

Bucarest – la capitale mondiale de la francophonie...
Bucureşti – capitala mondială a francofoniei...
Peru - note de călătorie II...
Pérou – notes de voyages II...

Accord de colaborare între primăria oraşului Québec şi Comunitatea Română din Québec...
Entente de collaboration entre la Ville de Québec et la Communauté Roumaine de Québec...
Peru - note de călătorie I...
Pérou – notes de voyages I...
Emigranţi şi emigranţi...
Bucureştiul nostalgic între memorie şi uitare...
Le Bucarest nostalgique entre mémoire et oubli...
Minorităţi din România: Ţiganii...
Minorités de la Roumanie: Les Tsiganes...

Absolvenţii români...
Les diplômés roumains...
ANTENA INTERNAŢIONAL...
Bucureşti sau Budapesta ?...
Bucarest ou Budapest ?...

Câmpul românesc din Hamilton...
Le Camp roumain de Hamilton...
A început sezonul de vară şi de distracţii pe ape...
Casă nouă...
Nouvelle maison...

Vizită de onoare...
Integrarea profesională a noilor veniţi...
L’intégration professionnelle des nouveaux arrivants...
Dreptul de muncă în afara campusului pentru studenţii străini...
Le travail hors campus pour les étudiants étrangers...
Lalele, frumoase lalele...
Tulipes, magnifiques tulipes...

Poveşti de ieri, de azi...
Histoires d’hier, d’aujourd’hui...
Am văzut Egiptul II...
J'ai vu l'Égypte II...

Congresul Canadian Român - organizaţie al cărei membru sunteţi prin definiţia statutului...
Am văzut Egiptul I...
J'ai vu l'Égypte I...

Jaf la înălţime...
Pe o plajă în Sud... fapt divers...
Sur une plage dans le Sud - fait divers...

“Ce înseamnă dacă vă dăruiesc o floare ?”...
«Quelle est-elle la signification du geste d’offrir une fleur?»...

Premii Nobel...
Prix Nobel...
A fi părinţi – cele zece porunci !...
Être parents - les dix commandements !...

Curs de limba română...
Cours de langue roumaine...
Imigraţia română în Québec...
Immigration roumaine à Québec...
La fel, dar altfel...
Pareils, mais différents...
Cunoaşteţi românii din Québec ?...
Connaissez-vous les Roumains de Québec ?...
Sărbătoare multiculturală...
Fête multiculturelle...
Seara românească...
Soirée roumaine...

Vizită de onoare...
Invités d'honneur...
Despre fondatorii Doinei...
Dansuri, culori şi viaţă...
De Sibiu à New York...
De Sibiu à New York...

Ordinul camionagiilor...
L’Ordre des camionneurs...
… Şi “copilaşul” din Calgary creşte !...
“Emigrarea - vis sau realitate”...
« L’immigration – rêve ou réalité »...
Primirea noilor familii de imigranţi...

“Ordinul camionagiilor” continuă...
«L’Ordre des camionneurs» continue...
Poveste de la cabană...
L’histoire d’une cabane...

Mi-e teamă...
J’ai peur...
Jungla Amazonului...
La jungle amazonienne...
Oraşul Québec şi fortificaţiile sale III...

Asociaţia Québec-Boston...
L’Association Québec-Boston...
Sunt sau nu sunt pregătiţi cetăţenii...
Les citoyens de Québec sont-ils préparés...
Cotopaxi, sau cel mai înalt vulcan din lume...
Oraşul Québec şi fortificaţiile sale II...

Am rămas la Québec...
Nous sommes restés à Québec...
Bună ziua, căciulă...
Bonjour, chapeau...
Sărbătoarea iernii...
La fête de l’hiver...
Oraşul Québec şi fortificaţiile sale I...

Crăciunul în România...
Noël en Roumanie...
Crăciun în Gaspésie...
Noël en Gaspésie...
AERUL în acţiune...
AERUL en action...

Un secol de prezenţă românească la Montréal...
Un siècle de présence roumaine à Montréal...
Turneu în Normandia II...
Tournée en Normandie II...
Zilele Culturii şi ale Culturilor...
Les Journées de la Culture et des Cultures...

Asasinii de copii...
Când “patrie” se scrie “патрие”...
Quand « patrie » s’écrit « патрие »...
Turneu în Normandia I...
Tournée en Normandie I...
Două ţări, două revoluţii...
Deux pays, deux révolutions...

Ordinul camionagiilor II...
L’Ordre des camionneurs II...
Chapeau noir...
Spiritul românesc şi buna dispoziţie şi-au dat întâlnire la Val-David...
L’esprit roumain et la bonne humeur se sont donnés rendez-vous à Val-David...
Delta Dunării în pericol !...
Le Delta du Danube en danger !...

De închiriat...
À louer...
Mici şi voie bună cu ocazia sărbătoririi Hramului bisericii...
Québec sau Montréal ?...
Québec ou Montréal ?...
Turist la tine acasă...
În amintirea lui Alexandru Macedonski...

Stagii pentru tinerii imigranţi...
Stages en emploi pour jeunes d'origine immigrante...
Ordinul camionagiilor...
L’Ordre des camionneurs...
Oamenii de lângă noi...
Dragoste la prima vedere...
Coup de foudre...
Michael Moore, sau Curajul de a vorbi despre frică...
Michael Moore, ou Le courage de parler de la peur...

Paşte fericit !...
Joyeuses Pâques !...
Paradoxuri...
Paradoxes...
Oamenii de lângă noi...

Participare românească la a 4a ediţie a Săptămânii Québec-Multilingue...
Participation roumaine à la 4ème édition de la Semaine Québec-Multilingue...
Bucuria de a da...
La joie de donner...
Gabrielle Roy, fiică de imigranţi...
Gabrielle Roy, fille d’immigrants...
Diferenţe...
Différences...

Zilele Culturii Româneşti la Québec...
Eu nu am venit în Canada ca să dau sfaturi...
Comunitatea Română din Québec la Assemblée Nationale...
La Communauté Roumaine de Québec à l'Assemblée Nationale...
A venit primăvara în sufletele românilor...
Un pictor român la "Aquarium du Québec"...
Un artiste peintre roumain à l'Aquarium du Québec...
Despre repere… literare...

Un colţ de cultură...
Etanolul...
L'Éthanol...
Sunt copiii noştri pregătiţi pentru viaţa profesională ?...
APPORT...
Mica istorie a comunităţii române din Québec III...
La courte histoire de la communauté roumaine de Québec III...
Românii se ajută între ei...

Comunitatea Română din Québec...
Mica istorie a comunităţii române din Québec II...
La courte histoire de la communauté roumaine de Québec II...
Pulsul Universităţii Laval...
Emigrarea între vis şi realitate...
Poveste cu Emploi (-Québec)...
Histoire avec Emploi (-Québec)...
AM ÎNDRĂZNIT !...
De vorbă cu Ştefan Hruşcă...

De sărbători în România...
Suntem români...
Mica istorie a comunităţii române din Québec I...
La courte histoire de la communauté roumaine de Québec I...
Comunitatea Română din Québec...
Communauté Roumaine de Québec...
Pulsul Universităţii Laval...
Bat la uşă sărbătorile de iarnă...
O, ce veste minunată...

 Primul apartament la Québec

Iată că 1 iulie a trecut cu nenumărate camioane de „déménagement” pe stradă. Dacă sunteţi de puţin timp la Québec vă întrebaţi ce se întâmplă. Ei bine, ziua naţională a mutatului în „frumoasa provincie” este prima zi din luna iulie. Este data când intră în vigoare contractul de închiriere. Pentru ca demersul dumneavoastră să fie mai uşor, ne-am gândit să vă propunem câteva răspunsuri la posibilele întrebări.
Tocmai am sosit. Unde voi sta?
Prima grijă la sosirea la Québec este aceea de a găsi locuinţa. Şi aventura începe. Deşi nu este penurie de apartamente, 1% din acestea rămânând neocupate anul trecut, este bine să chibzuiţi la alegerea viitorului apartament, deoarece semnaţi un contract de închiriere, numit „bail” pe un an de zile. Un calcul al preţului chiriei şi al serviciilor incluse în aceasta (apa caldă, căldura, electricitatea, electrocasnicele), o evaluare a necesităţilor familiei în materie de apropiere de şcoală, loc de muncă, spaţii de joacă, bibliotecă, magazine etc. trebuie făcute înainte de a purcede în căutarea locuinţei corespunzătoare situaţiei dumneavoastră.
Cum sunt locuinţele la Québec şi care sunt preţurile?
Preţurile variază în funcţie de mulţi parametri, printre care enumerăm cartierul, apropierea de centre comerciale sau de o staţie de autobuz. Cartierele cele mai ieftine sunt departe de centrul oraşului, sau cele populare (Limoilou, Vanier, Saint Sauveur ori Saint Roch). Dar şi aici preţurile variază în funcţie de tipul de locuinţe: blocuri pe structură de lemn, mai puţin insonorizate, dar practice la început de drum deoarece apartamentele nu sunt scumpe şi de multe ori utilităţile sunt incluse în preţul chiriei, sau blocuri pe structură de beton, care sunt mai scumpe, mai bine insonorizate, dar care nu au incluse în chirie utilităţile. Astfel, pentru un apartament cu două dormitoare, recomandabil unei familii cu 1-2 copii, preţul poate varia de la 580 la 800 de dolari aproximativ.
Cum pot afla mai multe despre locuinţa pe care vreau să o închiriez?
Când începeţi căutarea primului apartament este bine să fiţi însoţiţi de o persoană care locuieşte de ceva timp la Québec şi care cunoaşte cartierele, raportul calitate-preţ pentru locuinţa pe care o căutaţi şi vă poate explica detalii privitoare la calitatea locuinţei, modul de plată al chiriei, etc. La început este preferabil să închiriaţi o locuinţă cu toate utilităţile incluse în preţul chiriei, astfel scăpaţi de grija consumului şi a facturilor suplimentare, mai ales că la început nu ştiţi care poate fi bugetul pe care îl puteţi aloca acestui tip de cheltuială.
Cum găsesc un apartament de închiriat?
La Québec este destul uşor să găsiţi un apartament pe gustul dumneavoastră. Numai timp să aveţi să vizitaţi câteva, ca să vă formaţi o idee. Există mai multe tipuri de anunţuri pentru închiriere: afişele la balconul locuinţei, rubricile de mică publicitate din ziarele locale, anunţurile de la avizierele de la universitate, situri dedicate închirierii de locuinţe. Majoritatea societăţilor imobiliare, proprietare de blocuri au situri internet unde puteţi afla multe detalii despre locuinţele pe care le dau spre închiriere.
E necesară semnarea unui contract de închiriere?
Orice locatar semnează cu proprietarul un contract de închiriere în care sunt stipulate toate condiţiile de închiriere. Citiţi cu atenţie contractul înainte de a-l semna. Cereţi în acest sens ajutorul unui prieten care a trecut deja prin această experienţă. Puneţi întrebări pentru orice nelămurire pe care o aveţi.

Lista de întrebări este lungă şi poate continua, aşa că ne angajăm să vă răspundem în numărul viitor. Vă vom oferi detalii despre cum şi de unde să vă procuraţi primele mobile şi electrocasnice, în ce condiţii aveţi acces la locuinţe mai ieftine şi care sunt avantajele, cum obţineţi alocaţia pentru locuinţă, etc. Totodată vă invităm să ne adresaţi întrebările dumneavoastră în legătură cu orice problematică legată de locuinţe pe adresa redacţiei, şi vom face totul să vă raspundem.

 Le premier appartement à Québec

Voilà que le 1er juillet est passé avec ses innombrables camions de déménagement. Si vous êtes à Québec depuis peu de temps, vous vous demandez ce qui se passe. Eh bien, la journée nationale du déménagement dans la Belle province c'est le premier jour du mois de juillet. C'est d'ailleurs la date de début de votre bail. Pour que vos démarches de recherche d'appartements soient plus faciles, nous vous proposons quelques réponses aux possibles questions.
Je viens d’arriver. Où vais-je habiter?
Le premier souci à votre arrivée à Québec est celui de trouver l’appartement. Et l’aventure commence. Même si on parle de pénurie de logements, 1% en restaient inoccupés l’année passée. Il reste pourtant important de réfléchir quand vous choisissez le futur appartement, étant donné que vous signez un bail pour un an. Un calcul du prix du loyer et des services inclus dans celui-ci (eau chaude, électricité, chauffage, les électroménagers), une évaluation des besoins de la famille en matière de proximité d’une école, du travail, des espaces de jeux, d’une bibliothèque, des magasins, etc. doivent être faits avant de partir à la recherche du logement correspondant à votre situation.
Comment sont les logements à Québec, et quels en sont les prix?
Les prix varient en fonction de plusieurs paramètres, parmi lesquels nous énumérons le quartier, la proximité des centres d’achats ou d’un arrêt d’autobus. Les quartiers les moins chers sont les quartiers populaires (Limoilou, Vanier, Saint Sauveur où Saint Roch) ou ceux qui se trouvent loin du centre-ville. Mais ici aussi les prix varient en fonction du type de construction des logements: à structure et plancher en bois, moins bien insonorisés, mais pratiques au début de votre vie à Québec parce que ces appartements ne sont pas chers et souvent les services sont inclus dans le prix du loyer, ou bien à structure en béton, qui sont plus chers, mais mieux insonorisés et qui le plus souvent n’ont pas inclus dans le prix du loyer les services. Ainsi, pour un appartement avec deux chambres à coucher, souhaitable pour une famille avec deux enfants, le prix du loyer peut varier entre 580 $ et 800 $ environ.
Comment puis-je savoir plus sur le logement que je veux louer?
Lorsque vous partez à la recherche du premier appartement, il est préférable d’être accompagné par une personne qui habite depuis un certain temps à Québec et qui connaît le rapport qualité-prix du logement que vous voulez louer et qui pourrait vous expliquer les détails concernant la qualité du logement le mode de paiement du loyer, etc. Au début, il est préférable de louer un appartement avec tous les services inclus, ainsi, vous n’avez pas à vous préoccuper de la consommation d’énergie et des factures supplémentaires, surtout parce que vous ne savez pas quel pourrait être le budget à prévoir pour ce type de dépense.
Comment trouver un appartement à louer?
À Québec il est assez facile de trouver un appartement à votre goût. Cela prend pourtant un peu de temps pour visiter quelques appartements afin de vous former une opinion. Il existe plusieurs manières d’annoncer pour louer un appartement: les affiches au balcon du logement concerné, les rubriques d’annonces classées des grands quotidiens locaux, les annonces des babillards des l’université, les sites internet dédiés à la location de logements. La plupart des sociétés de gestion immobilière possèdent des sites internet où vous pouvez connaître les détails sur les logements à louer.
Est-il nécessaire de signer un bail?
Tout locataire signe avec le propriétaire un bail dans lequel sont stipulées toutes les conditions de location. Lisez ce contrat avec attention avant de le signer. Demandez à un ami qui est déjà passé par cette expérience, de vous aider à comprendre le bail. Si vous avez des incertitudes, ou des doutes, posez des questions. Vous aurez toujours une réponse.

La liste des questions est longue et elle peut continuer, ainsi nous nous engageons à répondre dans le prochain numéro. Nous vous offrirons les détails concernant l’achat des premiers électroménagers, les premiers meubles, dans quelle situation vous avez accès à des logements moins chers et quels en sont les avantages, comment vous avez accès à l'allocation pour le logement, etc. De même, nous vous invitons à poser vos questions concernant tout problème lié au logement en contactant la rédaction et nous essaierons de vous répondre.

Iulia TANASESCU


 Un contract moral între imigranţi şi societatea quebecoază

Într-o lume ideală, este normal ca fiecare individ să-şi cunoască drepturile şi responsabilităţile pentru a se adapta la cerinţele societăţii. Acest lucru este cu atât mai adevărat pentru cei sosiţi pe un nou pământ, cum suntem noi. De multe ori, ocupaţi să învăţăm sau să ne ameliorăm franceza, să ne căutăm o slujbă, o casă sau o identitate, noi, imigranţii, nu mai avem timp să ne gândim la noul nostru rol sau statut. Dimpotrivă, diriguitorii destinului acestei provincii au avut tot interesul şi timpul necesar să ne uşureze această sarcină. Au elaborat un contract moral care se presupune a fi garantul unei integrări reuşite şi în care datoriile şi drepturile noastre sunt bine stabilite. Mai mult, documentul* care stă la baza acestui contract urmăreşte să asigure întreaga noastră contribuţie la înflorirea colectivităţii quebecoaze. Vă prezentăm aici premisele care au dus la elaborarea acestui contract cât şi principalele sale componente.
În contextul îmbătrânirii populaţiei quebecoaze, a mondializării şi al preocupării pentru păstrarea limbii franceze în America de Nord, politica provincială de imigrare şi integrare mizează, între altele, pe imigranţi pentru a susţine dezvoltarea societăţii. Astfel, pentru guvernanţi, imigraţia poate reprezenta o soluţie la problemele Québecului de azi şi de mâine: redresarea demografică, prosperitatea economică, perenitatea limbii franceze cât şi deschiderea către lume. Pentru a-şi atinge obiectivele, politica quebecoază recunoaşte importanţa gradului de integrare şi de participare a imigranţilor la noua lor societate. Considerând ca „imigraţia constituie un privilegiu pe care îl acordă societatea primitoare, este legitim ca aceasta să-şi facă cunoscute aşteptările”. Mai mult decât atât, „societatea quebecoază trebuie să fie conştientă de obligaţiile pe care i le impune propriul său proiect democratic în privinţa cetăţenilor de toate originile care o compun”. Iată aşadar principalele puncte ale acestui contract moral** care statuează deplina participare a imigranţilor la comunitate cât şi totala deschidere şi susţinere a societăţii primitoare.

1. Québec-ul este o societate francofonă. Învăţatul limbii franceze de catre noii sosiţi constituie o condiţie necesară integrarii lor, dar noţiuni de limba engleză sunt totuşi necesare pentru exersarea anumitor meserii.
Deci, Québec-ul se aşteaptă ca:
- toţi copii imigranţilor să frecventeze şcoala francofonă;
- noii sosiţi să înveţe limba franceză;
- şi să o utilizeze în viaţa publică.
Pentru aceasta, oferă:
- o reţea şcolară francofonă gratuită pentru copii;
- cursuri de limba franceză pentru adulţi;
- şi promovarea limbii franceze.
2. Québec-ul este o societate democratică. Carta drepturilor şi libertăţilor persoanei din Québec garantează exerciţiul unui mare număr de drepturi fundamentale: libertatea de exprimare, dreptul la respectul vieţii private, dreptul la educaţie, dreptul la opinie, libertatea religioasă, dreptul la asociere, cât şi drepturile economice şi juridice.
În acest context, Québec-ul se asteaptă ca:
- imigranţii să participe pe deplin la viaţa naţională (economică, politică, comunitară, socială, culturală şi educativă);
- şi să respecte valorile democratice.
Pentru aceasta, oferă:
- sprijin la prima lor inserţie socioeconomică;
- sprijin la accesul egal în muncă, la locuinţe şi la servicii;
- recurs pentru asigurarea respectului drepturilor şi libertăţilor.
3. Québec-ul este o societate pluralistă. Québec-ul modern se vrea o societate unde este posibil să-ţi alegi liber stilul de viaţă, valorile, opiniile şi apartenenţa la diferite grupuri. Aceasta trebuie totuşi să se faca în limitele prevăzute de lege.
Aşadar, Québec-ul se aşteaptă ca:
- imigranţii să-şi dezvolte cunoştinţele despre societatea quebecoază;
- să adopte schimbul intercomunitar ca bază a vieţii în societate;
- să respecte legile şi să contribuie la îmbogăţirea culturii.
Petru aceasta, oferă:
- promovarea de atitudini favorabile imigraţiei, diversităţii şi pluralismului;
- mijloace pentru lupta contra discriminării;
- sprijinul său pentru apropierea intercomunitară şi pentru rezolvarea conflictelor.

În 1991, în enunţul de politică privind imigraţia, guvernarea îşi propusese să facă cunoscute condiţiile acestui contract candidaţilor la imigrare şi quebecoazilor, pentru ca aceştia să fie conştienţi de alegerile lor. Ar fi interesant de ştiut câţi dintre ei au luat cunoştinţă despre acest contract. Eu l-am descoperit din întâmplare după doi ani şi jumătate de la sosirea mea la Québec. Dar dumneavoastră?

* Este vorba de Enunţul de politică în materie de imigrare şi integrare: „La Québec pentru a construi împreună” pe care guvernul Québec-ului l-a publicat în 1991.

** Extrase din „Ghidul procedurilor de imigrare. Compozanta 5: Manual de referinţă”, consultat pe situl Internet al Ministerului Imigrarii şi al Comunităţilor culturale.
 

 Un contrat moral entre les immigrants et la société québécoise

Dans le meilleur des mondes possible, il est normal que chaque individu connaisse ses droits et ses responsabilités pour mieux s’adapter aux demandes de la société. Cela est d’autant plus vrai pour les arrivants sur une nouvelle terre, comme nous. Souvent, occupés avec l’apprentissage ou l’amélioration du français, avec la recherche d’un emploi, d’une maison ou d’une identité, nous, les immigrants nous n’avons plus le temps de réfléchir à notre nouveau rôle ou statut. Par contre, le gouvernement a eu l’intérêt et le temps nécessaire pour nous alléger ce fardeau. Il a élaboré un contrat moral qui doit être le garant d’une intégration réussie et dans lequel nos devoirs et nos droits sont bien établis. De plus, le document* qui est à la base de ce contrat vise à assurer notre pleine contribution au rayonnement de la collectivité québécoise. Nous vous présentons ici les circonstances qui ont mené à l’élaboration de ce contrat et ses principales composantes.
Dans le contexte du vieillissement de la population québécoise, de la mondialisation et de la préoccupation pour la préservation du français en Amérique du Nord, la politique provinciale d’immigration et d’intégration compte, entre autres, sur les immigrants pour soutenir le développement de la société. Ainsi, pour le gouvernement l’immigration peut représenter une solution aux défis du Québec d’aujourd’hui et de demain: le redressement démographique, la prospérité économique, la pérennité du fait français, ainsi que l’ouverture sur le monde. Pour atteindre ces objectifs, la politique québécoise reconnaît l’importance du degré d’intégration et de participation des immigrants dans leur nouvelle société. Considérant que «’immigration constitue un privilège qu’accorde la société d’accueil, il est légitime qu’elle fasse connaître ses attentes». De plus, «société québécoise doit-elle prendre davantage conscience des obligations qui lui impose son propre projet démocratique à l’égard des citoyens de toutes les origines qui la composent». Voilà donc les grands points de ce contrat moral** qui statue la pleine participation de l’immigrant à la communauté et la pleine participation de la société d’accueil à s’ouvrir à cette participation et à la soutenir.

1. Le Québec est une société d'expression française. L’apprentissage du français par les nouveaux arrivants constitue une condition nécessaire à leur intégration, mais des notions d’anglais sont toutefois nécessaires à l’exercice de certains métiers.
Le Québec s’attend à ce que :
- les enfants immigrants fréquentent l’école française
- les nouveaux arrivants apprennent le français
- ils l’utilisent dans la vie publique
Pour cela, il offre :
- un réseau scolaire français gratuit pour leurs enfants
- des cours de français aux adultes
- la promotion de l’usage du français
2. Le Québec est une société démocratique. La Charte des droits et libertés de la personne du Québec garantit l'exercice d'un grand nombre de droits fondamentaux: la liberté d'expression, le droit au respect de la vie privée, le droit à l'éducation, le droit d'opinion, la liberté de religion, d'association, les droits économiques et judiciaires.
Le Québec s'attend à ce que :
- les immigrants participent pleinement à la vie nationale (économique, politique, communautaire, sociale, culturelle et éducative);
- ils respectent les valeurs démocratiques.
Pour cela, il offre :
- un soutien à leur première insertion socio-économique;
- un soutien à leur accès égal à l’emploi, au logement et aux services;
- des recours pour assurer le respect des droits et des libertés.
3. Le Québec est une société pluraliste. Le Québec moderne se veut une société où il est possible de choisir librement son style de vie, ses valeurs, ses opinions et son appartenance à des groupes particuliers. Cela doit cependant se faire dans les limites prévues par les lois.
Le Québec s’attend à ce que :
- les immigrants développent leur connaissance de la société québécoise;
- ils adoptent l’échange intercommunautaire comme base de la vie en société;
- ils respectent les lois et contribuent à l’enrichissement de notre culture.
Pour cela, il offre :
- la promotion d’attitudes favorables à l’immigration, à la diversité et au pluralisme;
- des moyens pour lutter contre la discrimination;
- son soutien au rapprochement intercommunautaire et à la résolution de conflits.

En 1991, dans l’énoncé de sa politique sur l’immigration, le gouvernement s’était proposé de faire connaître les conditions de ce contrat aux candidats à l’immigration et aux Québécois, pour qu’ils soient conscients de leurs choix. Ce serait intéressant de savoir combien d’entre eux en ont pris connaissance. Moi, je l’ai découvert par hasard après deux ans et demi de mon arrivée à Québec. Et vous?

* Il s'agit de l'Énoncé de politique en matière d'immigration et d'intégration «Québec pour bâtir ensemble» que le Gouvernement du Québec a publié en 1991.
** Extraits du Guide des procédures d'immigration. Composante 5: Manuel de référence, consulté à partir du site Internet du Ministère de l'Immigration et des Communautés culturelles.

Carmen BACIU


 Hramul Bisericii "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel" sărbătorit aşa cum se cuvine de românii din Québec

Românii nu-şi uită tradiţiile şi obiceiurile indiferent unde s-ar afla. Excepţie nu fac nici cei care trăiesc în oraşul Québec şi care sâmbătă, 5 iulie, cu ocazia sărbătoririi hramului bisericii "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel", au demonstrat-o din plin.
Răspunzând apelului Consiliului Parohial al Misiunii Ortodoxe Române, aproximativ 100 de persoane, de toate vârstele, s-au adunat, începând cu ora 11, la Base de Plein Air de Sainte-Foy, pentru a cinsti evenimentul aşa cum se pricep românii mai bine, cu muzică, mici, bere rece şi multă, multă voie bună.
După cum spunea şi preotul Daniel, "un alt scop al acestei manifestări a fost şi acela de a face sau a reface legăturile dintre noi, în scopul de a ne cunoaşte mai bine şi, nu în ultimul rând,pentru a petrece câteva ore plăcute împreună, în spiritul tradiţiilor noastre". De asemenea, cu acest prilej, Biserica a strâns şi fonduri, întrucât atât băutura cât şi mâncarea, au fost furnizate de Misiune la preţuri modice.
Cum şi vremea a ţinut cu noi, asta probabil datorită părintelui, care a pus o vorbă bună la "patronat", putem spune că cei care, din diverse motive, nu au putut onora cu prezenţa lor petrecerea, au avut ce regreta. Mai întâi amatorii de mici, care în paratenză fie spus, au fost excelenţi, au stat la coadă ca în vremurile "bune". Numai că de data acesta micii au fost suficienţi, iar clientii au fost puşi pe glume mai tot timpul. "Mi-am lăsat sacoşa aici încă de-aseară, maică", "să se dea câte două, s-ajungă la toată lumea! ", "ce te bagi dom'ne, în faţă? " au fost numai câteva dintre expresiile care au animat coada. Pe timpul savurării delicioşilor mititei, stropiţi din belşug cu bere sau suc, după preferinţe, urechile mesenilor s-au delectat cu muzica formaţiei "Valuri de mătase".
Cum după o masă bună, mişcarea e bine venită, o parte dintre invitaţi au plecat unde altundeva, decât spre terenul de fotbal, unde au încins o miuţă. In acelaşi timp doamnele, dar şi cei care nu sunt amatori de mişcare s-au încins la vorbă, fie depănând amintiri din România, fie discutând despre îngrijirea copiilor sau schimbând reţete culinare, atât româneşti cât şi quebecoaze. Nu trebuie omis nici amănuntul că un grup, mititel ce-i drept, a încins chiar o horă, pe muzica emisă de un calculator adus de organizatori.
Toate aceste activităţi au fost întrerupte, cu delicateţe, trebuie spus, de preotul Daniel, care a invitat toată lumea să ia loc pentru un al doilea concert, oferit de data aceasta de doamna Denisa Suţescu, româncă stabilită de mai mulţi ani în Canada, de profesie stomatolog. După ceva mai mult de 30 de minute artista şi-a încheiat recitalul în aplauzele mulţimii. S-a revenit pe terenul de fotbal unde, de data aceasta au participat şi câteva reprezentate ale sexului considerat "mai slab".
Partida de fotbal, la care unul dintre jucători a fost preotul Daniel, s-a desfăşurat pe durata unei singure reprize, timp de aproximativ trei ore şi s-a disputat între echipa "cu tricou" şi cea "fără tricou". Este de la sine înţeles că doamnele care au jucat în echipa fără tricou au fost exceptate de la ţinuta obligatorie.
Cum puţini dintre cei peste 20 de jucători aflaţi pe teren aveau o condiţie fizică propice pentru un astfel de meci, nu a fost de mirare că din când în când câte unul fugea să ia o gură de bere sau de apă, sau chiar se întindea pe teren pentru o pauză de câteva minute. Au fost şi câţiva care au abandonat, însă nimic nu a putut împiedica voia bună care a dominat pe toată durata partidei. Rezultatul meciului nu are relevanţă, însă cert este că a câştigat echipa părintelui Daniel deoarece, după cum a recunoscut unul dintre adversari, in echipa domniei sale au fost mai mulţi cu Trei.
Petrecerea s-a încheiat spre ora 20,00, însă nu înainte de a se face tradiţionala fotografie de grup, la care a participat şi unul dintre cei mai noi membri ai comunitaţii româneşti din Québec şi cea mai tânără invitată la sărbătoare, micuţa Catherine-Mihaela, în vârstă de numai 2 luni.

Radu CONSTANTIN


 Examene de "BAC"

Examenul de Bacalaureat desfăşurat anul acesta la începutul lunii iulie şi a avut parte de câteva surprize mai puţin plăcute atât pentru absolvenţii de liceu cât şi pentru profesorii examinatori. Astfel, anul acesta, s-au înscris 230.000 de absolvenţi, iar procentul de promovabilitate a fost de 70%, mult mai scăzut decât în anii precedenţi, în acelaşi timp înregistrându-se un număr dublu de absolvenţi eliminaţi din examen pentru fraude cum ar fi copiatul sau utilizarea de telefoane mobile. Din numărul de absolvenţi mentionaţi mai sus, 87 au obţinut media 10 pe linie, iar un număr de 45000 peste 9.00. Cele mai multe contestaţii au fost înregistrate la matematică şi la materiile de specialitate din liceele tehnologice. Curios este faptul că în capitală nu s-a obţinut nici măcar o singură medie de zece cu un procent de promovabilitate de 78%, în timp ce în provincie, rezultatele promovării acestui examen care ar fi trebuit să fie un adevărat examen de maturitate, s-au situat la extreme. În unele judeţe, cum ar fi Suceava şi Constanţa, procentul de promovare a fost de peste 90%, iar în Galaţi de 50%. Aspectul cel mai penibil al acestui examen a fost arestarea preşedintelui, vicepreşedintelui şi secretarului unei comisii de examinare de la un liceu din Sighetul Marmaţiei care, în opinia anchetatorilor din Departamentul Naţional Anticorupţie – Biroul Cluj-Napoca, se fac vinovaţi de însuşirea sumei de peste un miliard de lei vechi şi câteva mii de euro, proveniţi din ”protocolul” care se organizează de regulă cu ocazia acestor examene. Ancheta este în plină desfăşurare, persoanele implicate în acest scandal sunt în stare de arest preventiv, urmând a fi deferite justiţiei pentru un cumul de infracţiuni, iar absolvenţii care au susţinut examenul de bac în acest liceu vor mai susţine o dată probele, deoarece rezultatele au fost anulate.
Pentru cei mai puţin norocoşi, care nu au promovat în sesiunea iulie, mai rămâne sesiunea de toamnă, în care şi absolvenţii de liceu, ca şi studenţii din colegii şi universităţi, se vor prezenta la reexaminare-după cum spune proverbul - "N-ai restanţă, n-ai prestanţă”. Problema celor care nu au promovat în luna iulie şi aveau planuri de facultate este că îşi vor vedea visele spulberate, deoarece locurile vor fi deja ocupate. În esenţă, BAC-ul de anul acesta a fost un adevărat examen de maturitate pentru toată lumea, absolvenţi, părinţi şi examinatori. Ştacheta este din ce în ce mai ridicată, iar unele universităţi au început să reintroducă examene de admitere în care nu se mai ia în calcul rezultatul de la bac şi media generală pentru cei patru ani de studiu din liceu. Cum altfel ar putea să aibă studenţi de valoare, dacă nu prin creşterea nivelului de exigenţă la admitere? Dacă nivelul pretenţiilor va creşte la admiterea în facultate, nivelul exigenţelor la bacalaureat va creşte şi el. Este evident faptul că universităţile româneşti doresc să aibă candidaţi cu cunoştinţe de bază solide, care odată deveniţi studenţi să aprofundeze cum să-şi valorifice talentul şi aptitudinile pentru prestigiul lor personal şi de ce nu, al universităţii. Deasemenea, universităţile româneşti se află într-o competiţie deschisă cu toate universităţile europene şi nu numai, care de câţiva ani nu fac numai ”loby” prin liceele româneşti oferind burse şi programe de integrare foarte atractive, dar au şi succes, iar primii care se înscriu sunt olimpicii români, care doresc să facă performanţă, dar îşi doresc în acelaşi timp şi o diplomă de la o universitate de prestigiu. In aceeaşi ordine de idei, chiar preşedintele României a acuzat în câteva rânduri sistemul de învăţământ românesc de mediocritate şi slabă performanţă pe plan internaţional. În momentul de faţă România nu are nici o universitate în topul primelor 100 din Europa, în timp ce Polonia are două, iar Ungaria una. Reforma sistemului de învăţământ pare interminabilă, dar se află pe drumul cel bun, iar aceasta nu se datorează vreunui ministru al educaţiei, ci măsurilor impuse de Uniunea Europeană în toate domeniile, inclusiv în cel al educaţiei. Bac–ul trebuie să redevină ceea ce a fost odată, acel examen al maturităţii care, promovat cu fruntea sus, să poată deschide tânărului absolvent porţile către lume şi viaţă, deoarece competiţia examenelor şi competenţa în sine dau valoare unei diplome, nu copiuţele şi micile fraude.

Gabriel SĂLĂGEAN


  Evenimente la ceas sărbătoresc

Cu ocazia sărbatorii celor 400 de ani ai oraşului Québec, turiştii şi locuitorii sunt răsfăţaţi cu nenumărate evenimente culturale, artistice sau pur şi simplu de divertisment. Merită să petrecem cât mai mult timp afară prin oraş, deoarece în fiecare colţişor din Vieux Québec se întâmplă ceva interesant.
Passagers/Passengers
În nou amenajatul „Espace 400e” aflat în Vieux Port au loc conferinţe, întâlniri, dar sunt în desfăţurare şi expoziţii având ca temă istoria locuitorilor oraşului, de la înfiinţarea lui până în prezent. Astfel, vă sugerez să vizitaţi originala expoziţie virtuală multimedia „Passagers/Passengers”, care ne introduce în fascinanta lume a migraţiei oamenilor de diferite origini din şi către Québec. Este o expoziţie inedită, care vă lasă impresia de pătrundere într-o altă lume intimă, a oamenilor care au fost parte din sufletul acestui oraş. Un bilet costă 7 dolari pentru un adult, şi 5 dolari pentru copii.
Observatorul capitalei
Dacă nu îl cunoaşteţi deja, vi-l prezentăm acum: este vorba de cea mai înaltă clădire din oraş, iar la ultimul etaj, adică al 31-lea se află observatorul. De aici avem o vedere panoramică asupra oraşului, a tumultului său şi a istoriei sale de 400 de ani. Cu ocazia festivităţilor, s-au organizat două expoziţii excepţionale. Prima este „Québec interculturel 400 déja” şi se vrea o frescă a comunităţilor ce trăiesc şi participă activ la viaţa oraşului. A doua este „Québec vue par Kedl. 400 ans de passion”, înglobând 75 dintre cele mai frumoase fotografii ale oraşului, făcute de-a lungul vieţii de renumitul şi regretatul artist fotograf Eugen Kedl, de origine austriacă. Biletul pentru adulţi costă 5 dolari, pentru studenţi 4 dolari, iar copii sub 12 ani au accesul gratuit.

Iulia TĂNĂSESCU