Manifestările din cadrul celei de-a 5-a ediţii a Zilelor culturii româneşti organizate de Comunitatea Română din Québec (CRQ), se vor integra armonios cu activităţile ocazionate de “Săptămâna quebecoază a relaţiilor interculturale” (SQRI) iniţiate de Ministerul Imigraţiei şi al Comunităţilor Culturale, eveniment aflat la a 6-a ediţie, cu manifestările organizate în cadrul celei de-a 400-a aniversări a oraşului Québec şi, de asemenea, cu cel de-al XII–lea Congres al Francofoniei.
Organizatorii acestui eveniment reuşesc să vă propună şi în acest an un program variat cu activităţi culturale, artistice şi sportive cum ar fi: expoziţii şi mese rotunde pe diferite teme, o piesă de teatru în interpretarea unor tinere talente româneşti şi quebecoaze, competiţii sportive, un pic-nic în aer liber, slujba religioasă comemorativă şi, bineînţeles, tradiţionala seară românească unde muzica, dansul şi voia bună vor însoţi gustoasele bucate tradiţionale româneşti.
Comunitatea Română din Québec împreună cu Asociaţia Rocade de la Montréal şi cinematograful Le Clap organizează de asemenea, între 5 şi 11 decembrie 2008, a doua ediţie a Festivalului filmului românesc la Québec.
Colaborarea şi suportul Ministerului Imigraţiei şi al Comunităţilor culturale, ale instituţiilor “Caisse populaire Desjardins” şi Ville de Québec din oraşul Québec, a Societăţii Imobiliare din Québec, a Institutului Canadian din Québec şi a Ministrului Muncii şi Solidarităţii sociale Domnul Sam Hamad au contribuit la organizarea acestui eveniment care va permite participanţilor de a intra în contact cu persoanele de origine română, de a le cunoaşte şi înţelege mai bine cultura, valorile, preocupările şi dorinţa lor de a trăi în armonie cu concetăţenii lor.
Va invităm să participaţi în număr cât mai mare atât la desfăşurarea activităţilor pregătite pentru această ocazie.
Pentru detalii vă invităm să vizitaţi site-ul Internet al CRQ:
www.reper-romanesc.org
sau să ne scrieţi la adresa :
crq@reper-romanesc.org.

Journées de la culture roumaine à Québec

5e Édition : 29 septembre - 19 octobre 2008

Les manifestations dans le cadre de la 5-ème édition des Journées de la culture roumaine organisées par la Communauté Roumaine de Québec (CRQ) s’intègrent harmonieusement avec les manifestations de la «québécoise des relations interculturelles» (SQRI), organisées par le Ministère de l’Immigration et des communautés culturelles, événement rendu à sa 6-ème édition. Nos activités font partie aussi des manifestations reliées à la 400-ème anniversaire de la Ville de Québec et du XII-ème Sommet de la Francophonie qui aura lieu cette année à Québec.
Les organisateurs de cet événement réussissent à vous proposer cette année, un programme diversifié avec des activités culturelles, artistiques et sportives telles que: des expositions et des tables rondes sur différents sujets, une pièce de théâtre interprétée par des jeunes talents roumains et québécois, des compétitions sportives, un pique-nique en plein air, une messe religieuse commémorative et bien sûr la traditionnelle soirée roumaine où la musique, la danse et la joie vont accompagner les délicieux plats traditionnels.
La Communauté Roumaine de Québec en collaboration avec l'Association Rocade de Montréal et le cinéma Le Clap, organise aussi du 5 au 11 décembre la deuxième édition du Festival du film roumain à Québec.
La collaboration et le support du Ministère de l’Immigration et des Communautés culturelles du Québec, de la Caisse populaire Desjardins de Québec, de la Ville de Québec, de la Société Immobilière du Québec, de l’Institut Canadien de Québec et du Ministre de l’Emploi et de la Solidarité sociale, Monsieur Sam Hamad ont contribué à l’organisation de cet événement qui permettra aux participants d’entrer en contact avec les personnes d’origine roumaine, de mieux connaître et comprendre leur culture, leurs valeurs, leurs préoccupations et leur désir de vivre en harmonie avec leurs concitoyens.
Nous vous invitons à participer en grand nombre au déroulement de nos activités.
Pour obtenir plus de détails, nous vous invitons à visiter le site Internet de la CRQ:
www.reper-romanesc.org
ou de nous contacter à l’adresse:
crq@reper-romanesc.org .

Doina BOGZA

Programul activităţilor din cadrul celei de a 5-a ediţii a Zilelor culturii româneşti la Québec, 29-09/19-10 2008

29 septembrie

Ceremonia de deschidere a Zilelor culturii româneşti la Québec
Discursuri, prezentarea programului, expoziţii
Intrarea liberă
Ora 16 în Agora de la pavilionul Desjardins al Universităţii Laval
Cokteil, cupa prieteniei la Café des poétes
Intrarea cu invitaţie

2 octombrie

Expoziţii şi mese rotunde
Intrarea liberă
TEME: Românii şi oraşul Québec; Bucureşti - oraş francofon; România francofonă: limba şi literatura; Québec - oraş gazdă a celui de-al XII lea Forum al Francofoniei
CELAT, sala DKN5172, pavilion Charles de Koninck

3 octombrie

Vernisajul expoziţiilor (Edificiul Marie-Guyart - Complexul G)
Intrarea cu invitaţie
TEME: Québec-ul, românii şi francofonia; România, românii şi francofonia
DURATA EXPOZIŢIILOR
Între 3 şi 8 octombrie, edificiul Marie-Guyart, (Complexul G)sala din faţa cafeteriei, ora 15
Între 10 şi 19 octombrie la Biblioteca Gabrielle-Roy, etajul 2
Intrarea liberă

5 octombrie

Arta culinară românească la Québec
Reţete şi mâncăruri tradiţionale româneşti
Începând cu ora 11 la Vignoble Burg Royal
Invitaţie deschisă tuturor celor care vor să-şi facă cunoscute talentele culinare şi a celor care vor să guste bunătăţile pregătite de gospodine talentate.

12 octombrie

Intersecţia religiilor: orthodoxie, catolicism si protestantism
Expoziţie de icoane, fotografii şi capsule informative
Slujba religioasă şi pomenirea morţilor - masă comună
Începând cu ora 11 la Biserica Notre-Dame-de-la-Jacques-Quartier

17 octombrie

Atelier de teatru francofon:
Piesa de teatru umoristică : «Ea şi el» interpretată de trupa «Cent faces» formată din tinere talente româneşti şi quebecoaze
La ora 19:00 la Biblioteca Gabrielle-Roy, sala de spectacol de la parter din zona copiilor
Intrarea liberă, locuri limitate

19 octombrie

Închiderea Zilelor culturii româneşti la Québec
Discurs şi cuvinte de mulţumire
Spectacol de muzică, umor şi seară de dans împreună cu masa de petrecere românească
Începând cu ora 17:00 la sala Dalpé a centrului Horizon

Competiţii sportive

Spectatorii sunt bineveniţi
Fotbal:
Terenul St-Louis de France
1150 rue de l'Église
27-28 septembrie 8:30 la 12:30
Tenis de câmp:
PEPS de la Universitatea Laval
27 septembrie între 12:30-20:30
28 septembrie între 12:30-14:30
Tenis de masă:
Pavilionul Alphonse-Marie-Parent - parter
4-5 octombrie
Şah:
Pavilionul Desjardins de la Universitatea Laval etajul al 2-lea
4-5 octombrie

crq

Campanie electorală 2008

Precum în Canada şi în România s-a declanşat campania electorală la mijlocul lunii septembrie, numai că, cea din România are câteva particularităţi. Ca urmare a adoptării unei Hotărâri de Guvern prin care se modifică legea electorală din 2004, începând din acest an, românii vor putea să-şi exercite dreptul la vot în cadrul alegerilor parlamentare într-o nouă formulă. Se va vota uninominal. Se va vota candidatul înscris în campanie, nu o listă de partid în care cei înscrişi pe primele locuri aveau cele mai mari şanse să ocupe un loc de demnitar în Senat sau în Camera deputaţilor.
Procedura este simplificată din punct de vedere tehnic, candidatul care va obţine cele mai multe voturi va avea asigurat fotoliul de parlamentar pentru următorii patru ani, iar în ceea ce priveşte campania propriu zisă, aceasta se desfăşoară în teritoriu în aceleaşi circumscripţii electorale care acum se numesc colegii uninominale. Principalele partide politice pornesc aşadar în alegerile parlamentare aruncând în luptă nu doar promisiuni şi strategii electorale, acestea din urmă create de firme occidentale specializate în campanii de promovare de imagine, dar au şi nominalizat deja candidatul lor la funcţia de premier.
Logica acestei campanii este simplă, candidatul cu cea mai mare priză la electorat este propulsat de partidul său către această funcţie, în speranţa atragerii de voturi către ceilalţi candidaţi ai partidului. Cu alte cuvinte, aceeaşi Mărie, dar cu altă pălărie.
În momentul de faţă, cele trei mari partide de pe scena politică românească, Partidul Social Democrat, Partidul Naţional Liberal şi Partidul Democrat-Liberal îşi împart în mod egal preferinţele electoratului, cel puţin aşa susţin ultimele sondaje de opinie.
Astfel, PSD îl trimite la lupta cea mare pe Mircea Geoană, PNL pe actualul premier-Călin Popescu Tăriceanu, iar PD-L pe Theodor Stolojan.
Pare ciudat faptul că Uniunea Democrată Maghiară a obţinut un scor mai mic de 5% din preferinţele electoratului, ceea ce nu îi va permite să obţină prea multe locuri de parlamentar, dar este explicabil pentru că împart voturile cu Uniunea Civică Maghiară, un partid al etniei maghiare apărut ca urmare a şicanelor care existau de câţiva ani în interiorul UDMR. Cam în aceeaşi situaţie se găseşte Partidul România Mare, aflat în cădere liberă de aproximativ doi ani de zile, ca urmare a migrării parlamentarilor săi către alte partide mai puternice, marele tribun Corneliu Vadim Tudor rămânând aproape singur. În aceste condiţii, partidele etnice se află pe cale de dispariţie, iar greii politicii româneşti îşi permit să încheie alianţe pre şi post electorale după bunul plac.
Se pare că Parlamentul va fi destul de echilibrat în final, nici unul din greii nominalizaţi mai sus nefiind capabil să formeze singur Guvernul.
Va fi interesant de urmărit la final cine se va alia cu cine, deoarece preşedintele Traian Băsescu a declarat cu puţin timp în urmă, că indiferent de rezultat şi de propuneri nu îl va numi niciodată in funcţia de premier pe Mircea Geoană. Cu actualul premier relaţia este tensionată, iar actualii lideri PD-L l-au decepţionat încheind o alianţă preelectorală cu Partidul România Mare.
Dar, oricare ar fi rezultatul final, efectele vor fi cu bătaie lungă, alegerile prezidenţiale au loc abia anul viitor, iar actualul preşedinte şi-a exprimat deja public dorinţa de a candida pentru un nou mandat la Cotroceni.
Campaniile electorale se desfăşoară cam după acelaşi stereotip peste tot în lume, cu promisiuni, cu atacuri la persoană, cu lovituri sub centură, alianţe care se respectă la început iar apoi se încalcă, dar în Romania anului 2008, noua lege electorală aduce ceva nou. Aduce în sfârşit votul uninominal, oferă electoratului posibilitatea să-şi exprime opţiunea pentru o persoană şi nu pentru o listă de persoane, în speranţa responsabilizării cu adevărat a celor care sunt trimişi să reprezinte naţiunea în Parlament.
Ca şi norme de reprezentare, prin această nouă reglementare legală, s-au stabilit un deputat la 70 000 de locuitori şi un senator la 160 000 de locuitori. Nu putem şti exact ce anume a stat ca bază sau ca referinţă în stabilirea acestor cifre, dar pentru românii din afara ţării situaţia este hilară şi ruşinoasă în acelaşi timp la stabilirea colegiilor uninomonale (circumscripţii electorale). Daca în ţară numărul de colegii se stabileşte pe principii administrativ-teritoriale, e relativ uşor de precizat câte colegii vor funcţiona la un anumit număr de locuitori (oricum se merge pe vechiul sistem al circumscripţiilor). Pentru românii din diasporă se pare că aceiaşi lege face o discriminare vizibilă, prin stabilirea unui număr de patru colegii pentru Camera Deputaţilor şi două colegii pentru Senat.
Adică, spus pe româneşte, cei peste două milioane şi jumătate de români aflaţi în afara graniţelor ţării vor fi reprezentaţi de doi senatori şi patru deputaţi în viitorul Parlament al României. Deci, ceva nu funcţionează cum trebuie, din moment ce în primele paragrafe noua lege stabileşte normele de reprezentare, iar ulterior când stabileşte colegiile, numărul de cetăţeni români nu mai este reprezentat corespunzător. Prin alocarea unui număr de şase parlamentari românilor din diasporă, cei care au conceput şi elaborat această găselniţă legislativă nu au urmărit altceva decât atingerea propriilor interese şi îndepărtarea românilor din afara graniţelor ţării de tot ceea ce înseamnă participare şi repectiv implicare în societatea românească.
Câteva asociaţii româneşti din Spania şi Italia, unde în prezent trăiesc şi muncesc peste un million şi jumătate de conaţionali, au luat atitudine împotriva acestei noi reglementari legislative, iar reacţia autorităţilor de la Bucureşti nu s-a lăsat prea mult aşteptată – a fost suplimentat numărul secţiilor de votare din străinatate, dar nu s-a mărit numărul de locuri în colegiile uninominale, deci numărul de parlamentari rămâne acelaşi. Motivul? Când s-a alocat numărul de şase parlamentari s-a ţinut cont de numărul de cetăţeni români care şi-au exprimat efectiv votul în ultimele scrutinuri de alegeri parlamentare şi nu neapărat de numărul de cetăţeni români care au domiciliul în străinatate.
Poate că au dreptate cei care au dat asemenea răspuns, poate că românii din diasporă nu au participat în număr mare la ultimele alegeri parlamentare, dar românii din diasporă au făcut enorm pentru Româania de la mii de kilometrii distanţă, în special pentru promovarea imaginii României în lume, pentru a fi cunoscuţi, recunoscuţi şi respectaţi ca o naţiune demnă şi suverană, indiferent de conjunctura politică, istorică fie ea internă sau internaţională.
Nu în ultimul rând, creşterea economică vizibilă a României din ultimii ani se datorează românilor din diasporă, prin investiţii directe şi cooptarea de parteneri străini în afaceri în România, iar acest lucru a fost recunoscut şi de vechiul guvern Năstase şi de actualul guvern Tăriceanu.
Din aceste motive, românii din diasporă merită din plin o mai bună reprezentare în Parlamentul României, doarece orice lege este perfectibilă, ceea ce lipseşte e doar voinţa de a îmbunătăţi lucrurile .

Gabriel Sălăgean