Odată cu încheirea celei de-a cincea ediţii a Zilelor culturii româneşti la Québec, desfăşurată în perioada 29 septembrie - 19 octombrie 2008, încă o filă inestimabilă s-a adăugat la istoria nescrisă a Comunităţii Româneşti din Québec (CRQ) şi de ce nu, a tuturor românilor din acest colţ de lume. Cred că nu e o noutate şi nici un secret pentru cine e interesat că ideea acestei manifestări socio-culturale a avut ca punct de plecare dorinţa de a face cunoscute publicului larg şi societăţii de adopţie atât inimoasa comunitate românească din Québec, cât şi promovarea culturii şi valorilor specific româneşti. Organizată pentru prima dată în octombrie 2004, pe perioada a 3 zile intense, acest eveniment a cunoscut atunci un franc succes şi s-a ameliorat şi îmbogăţit vizibil de-a lungul anilor, ultimele ediţii devenind un adevărat maraton de evenimente şi manifestări ce se desfăşoară pretenţios timp de aproximativ o lună de zile.
La ediţia din acest an am fost invitaţi să asistăm şi să participăm la o paletă variată de manifestări şi activităţi : expoziţii tematice, mese rotunde, conferinţe, competitiţii sportive, teatru, degustări şi gastronomie tradiţionale româneşti, o slujbă comemorativă ortodoxă, un spectacol artistic şi o seară tradiţională românească.
Ceremonia de deschidere a zilelor culturii româneşti din acest an a avut loc în după-amiaza zilei de 19 septembrie, în Agora pavilionului Desjardins de la Universitatea Laval şi a mobilizat nu numai membrii comunităţii româneşti din Québec, dar şi câteva personalităţi culturale şi politice quebecoaze care sunt plăcut impresionate şi participă cu interes la astfel de activităţi. Printre discursurile oficialităţilor rostite în acea după-amiază mi-a reţinut atenţia în mod deosebit cel al doamnei Louise Boucher, directoare regională a secţiunii imigraţie pentru zona capitalei naţionale şi a estului Québec-ului, care a subliniat că salută activităţile realizate de CRQ de la înfiinţarea ei şi până în prezent, reuşita acestora fiind o reflectare vibrantă a unei depline integrări şi a unei interculturalizări totale printre comunităţile culturale stabilite aici. Din discursul său am aflat de asemeni că activităţile din cadrul zilelor culturii româneşti se aliniază şi le completează perfect pe cele din cadrul celei de-a şasea ediţii a Săptămânii quebecoaze de întâlniri interculturale care a avut ca temă anul acesta “Aici mă interculturalizez”.
Alocuţiunile de deschidere au fost urmate de o vizită a expoziţiilor de fotografii şi exponate de patrimoniu românesc prezentate în Agora pavilionului Desjardins, de un cocteil de deschidere şi de discuţii amicale.
Expoziţiilor tematice prezentate la deschiderea zilelor culturale româneşti li s-au adăugat şi alte panouri şi toate acestea şi-au continuat periplul prin Québec – în perioada 3-8 octombrie au putut fi vizionate la parterul Complexului G din edificiul Marie-Guyart pentru ca mai apoi să poată fi admirate la biblioteca Gabrielle Roy (între 10 şi 19 octombrie). Conferinţele prezentate la Centrul de Studii pentru Limbi, Arte şi Tradiţii (CELAT) de la Universitatea Laval de către doamna Alina Nogradi au reprezentat o incursiune în universul francofon al românilor de la Québec şi Bucureşti şi au scos în evidenţă dimensiunea francofonă a României. Acestor oaze de cultură şi patrimoniu românesc li s-au adăugat o expoziţie cu specific religios ce a fost prezentată celor interesaţi, duminică 12 octombrie 2008, cu prilejul slujbei comemorative otodoxe.
Gastronomia românească a fost reprezentată cu succes de bucate tradiţionale ca mici, cozonaci, prăjituri şi salate preparate ca “la mama acasă” şi oferite de către CRQ la întâlnirea ce avut loc tot sâmbătă 5 octombrie la via domnului Jorj Radu. Nu numai preparatele culinare oferite au fost la înălţime pentru această întâlnire, dar şi “ingrediente” ca muzica grupului Postliceenii şi prezenţa Consulului general al României la Montréal, domnul Bogdan Bucur au asigurat reuşita acestei zile.
Competiţiile sportive au fost poate mai puţin disputate ca în alţi ani, dar au reuşit să continue o frumoasă tradiţie şi un admirabil spirit de întrecere. O noutate a acestei ediţii a fost prestaţia deosebită a grupului de tineri de talent din trupa Cent Faces care au oferit un spectacol de teatru în seara zilei de 17 noiembrie, la Biblioteca Gabrielle Roy şi şi-au adus contribuţia şi la spectacolul final de încheiere a zilelor culturii româneşti din acest an la Québec.
Ceremonia de închidere a acestui eveniment a avut loc în seara de 19 octombrie, la sala Dalpé a centrului Horizon, în paralel cu spectacolul artististic românesc şi seara specific românească. Prezenţele agreabile ale artiştilor invitaţi, stilurile muzicale diferite care au fost abordate ca şi voia bună au fost foarte apreciate de-a lungul serii româneşti. Nu mai puţin apreciate au fost bucatele specific româneşti care au încântat papilele gustative ale celor prezenţi şi ne-au făcut să ne simţim aici la Québec la noi acasă, atât de departe, dar fără îndoială infinit de aproape de România unde ne-am născut.
Totul a fost la înălţime şi foarte frumos orchestrat cu prilejul acestei manifestări artistice şi culturale, mai puţin “la înălţime” fiind participarea masivă a membrilor comunităţii noastre la toate activăţile propuse. O mână de oameni inimoşi au reuşit să pregătească şi să contribuie la buna desfăşurare a acestei sărbători de anvergură şi cred că dăruirea ca şi implicarea lor merită cel puţin respectul unei participări mai numeroase pentru viitor.
Personal nu m-aş putea pronunţa să afirm dacă această a cincea ediţie a zilelor culturii româneşti la Québec a fost mai reuşită sau mai puţin reuşită decât ediţiile precedente, dar pot să spun că o frumoasă tradiţie e respectată şi continuată cum se cuvine şi acest lucru merită lăudat, admirat şi felicitat fără cârtire.
Felicitări organizatorilor, benevolilor şi tuturor celor care s-au implicat de aproape, din umbră sau de departe la reuşita acestei manifestări. Bravo şi încă o dată felicitări!

Carmen Ţîbîrnă

Journées de la culture roumaine à Québec

La tradition se poursuit

Avec la clôture de la cinquième édition des Journées de la culture roumaine à Québec, qui a eu lieu entre le 29 septembre et le 19 octobre 2008, une autre précieuse page a été ajoutée à l’histoire non écrite de la Communauté Roumaine de Québec (CRQ) et, pourquoi pas, à celle de tous les roumains de ce coin du monde. Je crois que ce n’est plus un secret, ni une nouveauté pour ceux qui sont intéressés, que l’idée de cette manifestation socioculturelle a eu comme point de départ le désir de présenter la communauté roumaine de Québec au grand public et à la société d’adoption et de faire la promotion de la culture et des valeurs spécifiquement roumaines. Organisé pour la première fois en octobre 2004, durant 3 journées intenses, cet événement a connu un vrai succès. Il s’est amélioré et enrichi visiblement à travers les années, les dernières éditions étant un vrai marathon d’événements et de manifestations qui ont lieu prétentieusement pendant un mois.
Pour l’édition de cette année, nous avons été invités de venir assister et participer à une large palette de manifestations et d’activités : des expositions thématiques, des tables rondes, des conférences, des compétitions sportives, du théâtre, de dégustation et gastronomie traditionnelles roumaines, une messe orthodoxe commémorative, un spectacle artistique et une soirée traditionnelle roumaine.
La cérémonie d’ouverture des Journées de la culture roumaine de cette année a eu lieu l’après-midi du 19 septembre, à l’Agora du pavillon Desjardins de l’Université Laval. Cette ouverture a mobilisé, non seulement les membres de la communauté roumaine de Québec, mais aussi quelques personnalités culturelles et politiques québécoises qui sont positivement impressionnées et participent avec intérêt à ce genre d’activités. Parmi les allocutions prononcées à cette occasion, j’ai aimé en particulier celle de Madame Louise Boucher, directrice régionale de l’Immigration de la Capitale-Nationale et de l’Est du Québec, qui a souligné qu’elle salue les activités réalisées par CRQ depuis sa formation et jusqu’à présent, ainsi que la réussite de ces activités qui est un vibrant reflet d’une intégration pleinement réussie et un rapprochement avec les autres communautés culturelles établies ici. Un autre point de son allocution faisait référence au fait que les journées de la culture roumaine s’alignent et complètent parfaitement les activités qui ont eu lieu dans le cadre de la sixième édition de la Semaine québécoise des rencontres interculturelles de cette année qui est « Ici, je m’interculturalise ».
Les discours d’ouverture ont été suivis d’une visite des expositions de photos et d’objets de patrimoine roumain présentées dans l’Agora du pavillon Desjardins, d’un verre d’amitié et de discussions amicales. Aux expositions thématiques présentées à l’ouverture des journées de la culture roumaine se sont ajoutés d’autres panneaux. L’ensemble de ces expositions a fait son périple dans la ville de Québec : entre le 3 et le 8 octobre les expositions ont pu être visionnées au rez-de-chaussée du Complexe G et par la suite ont pu être admirées à la bibliothèque Gabrielle Roy (entre le 10 et le 19 octobre). Les conférences présentées au Centre d’Études sur les Lettres, les Arts et les Traditions (CELAT) de l’Université Laval par madame Alina Nogradi ont représenté une incursion dans l’univers francophone des Roumains de Québec et Bucarest et ont mis en évidence la dimension francophone de la Roumanie. À cette oasis de culture et patrimoine roumains a été ajoutée une exposition ayant un thème religieux et qui a été présentée à tous ceux qui ont été intéressés, le dimanche, 12 octobre 2008, à l’occasion de la messe commémorative orthodoxe.
La gastronomie roumaine a été représentée avec succès par des plats traditionnels tels que les « mititei », les « cozonaci », les gâteaux et les salades maison qui ont été offerts par la CRQ à la rencontre qui a eu lieu le samedi 5, octobre au Vignoble Bourg Royal (propriété de monsieur Jorj Radu). Non seulement les préparés culinaires ont été à la hauteur, mais aussi la présence des « ingrédients » tels que le groupe musical Postliceenii et le Consul général de la Roumanie à Montréal, monsieur Bogdan Bucur, qui ont assuré la réussite de cette journée. Même si les compétitions sportives ont été moins disputées cette année, elles ont perpétué une belle tradition et un esprit de compétition admirable. La grande nouveauté de cette édition a été la prestation remarquable du groupe de jeunes talents de Cent Faces, qui a offert un spectacle de théâtre la soirée du 17 octobre, à la Bibliotèque Gabrielle Roy et qui ont contribué à la réalisation du spectacle de clôture des Journées de la culture roumaine de cette année.
La cérémonie de clôture de cet événement a eu lieu le 19 octobre, en soirée, à la salle Dalpé du centre Horizon, en même temps que le spectacle artistique et la soirée typique roumaine. Les présences agréables des artistes invités, les différents styles musicaux abordés et la joie de vivre ont été appréciés tout au long de la soirée. Les plats traditionnels roumains, à leur tour, comme chaque année, ont enchanté les papilles gustatives de toutes les personnes présentes. Toute cette atmosphère nous a fait nous sentir ici, à Québec, comme chez nous, si loin, mais sans doute infiniment proches de la Roumanie natale.
À l’occasion de cette manifestation artistique et culturelle, tout a été admirablement orchestré, mais la participation des membres de notre communauté à toutes les activités proposées aurait pu être plus forte. Une poignée de gens bienveillants a réussi à préparer et a assurer le bon déroulement de cette fête d’envergure et je crois que leur dévouement, comme aussi que leur implication mérite au moins le respect d’une participation plus nombreuse à l’avenir.
Personnellement, je ne pourrais pas dire si cette édition des journées de la culture roumaine à Québec a été moins réussie ou, au contraire, plus réussie que les éditions précédentes. Il est certain qu’elle respecte et continue une belle tradition comme il se doit et cette attitude mérite d’être ventée, admirée et félicitée sans aucune hésitation.
Félicitations aux organisateurs, aux bénévoles et à tous ceux qui se sont impliqués de près ou de loin à la réussite de cette manifestation. Bravo et encore une fois félicitations!

Carmen Ţîbîrnă

Expoziţii la Zilele culturii româneşti la Québec

Expoziţiile din cadrul Zilelor Culturii Româneşti constituie una din modalităţile de prezentare cu cel mai mare impact pe care românii care s-au stabilit în oraşul Québec le-au ales spre a se face cunoscuţi populaţiei de aici. Destinate, în principal, persoanelor din exteriorul comunităţii române, modulele expoziţionale prezentate anul acesta se bazează, prin forţa lor expresivă, în primul rând, pe puterea de reprezentare a imaginii fotografice, combinate cu scurte texte explicative şi câteva obiecte de artizanat românesc.
Două teme principale au fost alese anul acesta, corelate celor două evenimente importante care au avut loc în oraşul Québec în 2008, respectiv celebrarea celei de-a 400 aniversări a oraşului Québec şi găzduirea celui de-al XII-lea Somet Internaţional al Francofoniei. Un număr de 16 module expoziţionale, prezentând fotografii, au fost oferite publicului larg, invitat să ia un prim contact cu valori socio-culturale româneşti şi, în acelaşi timp, să cunoască modul în care românii din Québec percep şi se integrează în noul lor oraş. Astfel, iată câteva din titlurile acestor module: „Québec, oraşul celui de-al XII-lea Somet al Francofoniei”, „Québec la cea de-a 400 aniversare”, „Românii din oraşul Québec”, „Québec – oraşul pe care l-am ales”, „Copiii noştri – viitorii voştri concetăţeni”, „Călătorie în România – da, este posibil!”. În plus, seria „România francofonă” a subliniat unul din elementele culturale fundamentale pe care românii îl au în comun cu locuitorii de souche ai oraşului Québec: francofonia. Vizitatorii au putut constata, prin intermediul imaginilor, cât de importantă a fost influenţa culturii franceze în arhitectura românească, în pictură, sculptură, literatură, cinematografie, muzică, mai ales în perioada de sfârşit de secol XIX şi început de secol XX.
Expoziţiile au putut fi vizionate în diferite locuri din oraş şi de către diverse categorii de vizitatori, de la publicul larg până la persoane orientate profesional spre înţelegerea fenomenelor interculturale aferente proceselor imigraţionale contemporane. Agora pavilionului Alphonse-Desjardins al Universităţii Laval a fost primul spaţiu unde o parte din modulele noastre exoziţionale au putut fi văzute, pe 29 septembrie 2008, data deschiderii oficiale a Zileleor Culturii Româneşti la Québec. Între 3 octombrie şi 9 octombrie, expoziţia a fost prezentă în holul cafeteriei din clădirea Observatorului Capitalei, unde a avut loc vernisajul ei oficial urmat de un „verre d’amitié”, iar apoi a fost transferată, până în data de 19 octombrie, în holul central al celui de-al doilea etaj al Bibliotecii Municipale Gabrielle-Roy. Un modul special a fost prezentat, în data de 12 octombrie, la catedrala Notre-Dame-de-Jacques-Cartier, cu ocazia unei mese comunitare de comemorare a celor răposaţi, specifică riturilor ortodoxe. Modulul a prezentat în paralel cele trei mari confesiuni ale religiei creştine (catolicismul, ortodoxia şi protestantismul), cu diferenţele şi asemănările lor, în intenţia de a crea un spaţiu nou de comunicare între practicanţii acestor culte. În fine, câteva din aceste module expoziţionale au fost acompaniate de conferinţe şi mese rotunde (prezentate de Alina Nogradi), ce au avut loc la CELAT (Centrul de Studii asupra Literelor, Artelor şi Tradiţiilor al Universităţii Laval) : „Românii din oraşul Québec”, „Québec, oraş francofon” în paralel cu „Bucureşti, oraş francofon”, şi „România francofonă: limbă şi literatură”.
Mulţumim, pentru susţinerea financiară al acestor expoziţii (cu excepţia modulului religios), Ministerului Imigraţiei şi Comunităţilor Culturale, Primăriei oraşului Québec, Casei Populare Desjardins, iar pentru spaţiul acordat şi asistenţa tehnică pusă la dispoziţie – mulţumim echipei de la Observatorul Capitalei şi de la Biblioteca Gabrielle-Roy. La conceperea proiectului expoziţional, contribuţiile principale au fost ale d-nei Alina Nogradi, d-nei Doina Bogza şi d-lui Luigi Matei. Pentru punerea în practică a acestui proiect, mulţumirile se adresează în primul rând d-lui Imre Nogradi, pentru selectarea şi organizarea materialului fotografic, ca şi pentru munca dificilă de punere pe suport. În plus, mulţumiri speciale aducem colaboratorilor noştri din Québec şi din România, care ne-au pus la dispoziţie fotografii realizate de dânşii: Cătălin Baciu, Sebastian Olar, Cristina Matei, Iulia şi Dan Barbu, Laurenţiu Costea, Flavius Mândricel, Imre Nogradi. Răspunderea pentru elementele informative şi textele modulelor expoziţionale a revenit d-nelor Alina Nogradi şi Carmen Baciu, iar la munca de organizare a expoziţiilor au participat: Doina şi Ciprian Bogza, Carmen şi Cătălin Baciu, Cecilia Homocea, Carmen Ţibirnă, Alina şi Imre Nogradi. Nu în ultimul rând mulţumim vizitatorilor noştri şi credem că, dacă măcar o imagine sau o informaţie în plus – despre românii din Québec şi despre România – le-a rămas în minte sau în suflet, toată această muncă de echipă şi-a atins scopul.

Alina Nogradi

Expositions aux Journées de la culture roumaine à Québec

Aux Journées de la Culture roumaine à Québec, les expositions constituent une des modalités les plus accorchantes par le biais desquelles les Roumains de la ville de Québec ont choisi de se présenter. Destinées pricipalement aux gens de l’extérieur de la communauté roumaine, la force d’expression des expositions proposées cette année repose surtout sur le pouvoir de l’image photographique, cette dernière étant complétée par de brefs textes explicatifs et par quelques objets d’artisanat roumain.
Deux thèmes principaux furent choisis cette année, en correlation avec les deux événements les plus importants qui ont eu lieu en 2008 dans la ville de Québec : la célébration du 400ème anniversaire de la ville et le XIIème Sommet international de la Francophonie. Un nombre de 16 modules expositionnels, présentant des photographies, a été offert au public large en guise d’invitation de prendre contact avec les valeurs socioculturelles roumaines et, en même temps, de connaître la façon dont les Roumains de Québec perçoivent leur nouvelle ville et s’y installent. Ainsi, voici quelques-uns des titres des modules présentés: « Québec, ville du XIIème Sommet de la Francophonie », « Québec à son 400ème anniversaire », « Les Roumains de Québec », « Québec – ma ville de choix », « Nos enfants – vos futurs concitoyens », « Voyage en Roumanie – oui, c’est possible! ». De plus, la série « La Roumanie francophone » a mis en évidence un des éléments de base que les Roumains et les Québécois partagent: la francophonie. Les visiteurs ont pu constater, par le biais des images, l’importance de l’influence culturelle française dans l’architecture roumaine, la peinture, la sculpture, la littérature, la cinématographie et la musique roumaine, surtout à la fin du XIXème et au début du XXème siècle.
Les expositions ont pu être visitées à plusieurs endroits de la ville et par diverses cathégories de visiteurs, du public large aux professionnels penchés sur la compréhension des phénomènes interculturels qui accompagnent tout processus d’immigration contemporaine. L’Agora du pavillion Alphonse-Desjardins de l’Université Laval fut le premier endroit où une partie de nos modules expositionnels a pu être vue le 29 septembre 2008 – date de l’ouverture officielle des Journées de la Culture roumaine à Québec. L’exposition a été présente, de 3 au 9 octobre, dans le hall de la cafétéria de l’Observatoire de la Capitale, où il y a eu lieu son vernisage officiel, suivi d’un verre d’amitié; de 10 au 19 octobre, elle a été transférée dans le hall du deuxième étage de la Bibliothèque Gabrielle-Roy. Un module spécial a été présenté, le 12 octobre, à la cathédrale Notre-Dame-de-Jacques-Cartier, à l’occasion d’un repas communautaire de commémoration des défunts, rituel spécifique aux orthodoxes. Le module a mis en comparaison les trois grandes confessions du christianisme (le catholicisme, l’orthodoxie et le protestantisme), avec leurs différences et leurs ressemblences, dans l’intention de créer, pour les pratiquants de ces divers cultes, un nouveau espace de communication. Enfin, quelques-uns de ces modules expositionnels ont été accompagnés de conférences et de tables rondes, présentées par Alina Nogradi au CELAT (Centre d’Études sur les Lettres, les Arts et les Traditions) de l’Université Laval: « Les Roumains de Québec », « Québec, ville francophone » en parallèle avec « Bucarest, ville francophone », et « La Roumanie francophone: langue et littérature ».
Nous rémercions, pour le soutien financier de ces expositions (à l’exception du module religieux), le Ministère de l’Immigration et des Communautés culturelles, la Ville de Québec, la Caisse Populaire Desjardins, et – pour l’espace et pour l’assistance technique – nous remercions l’équipe de l’Observatoire de la Capitale et celle de la Bibliothèque Gabrielle-Roy. Les principales contributions à la conception du projet d’exposition furent celles de Mmes Alina Nogradi et Doina Bogza, comme celle du Mr. Luigi Matei. En ce qui concerne la concrétisation de ce projet, nos remerciements s’adressent surtout à Mr. Imre Nogradi, pour le travail de sélection et d’organisation du matériel photographique, tout comme pour le difficile travail de montage. De plus, nous devons des remerciements à tous nos collaborateurs de Québec et de Roumanie qui ont mis à notre disposition leurs photographies: Catalin Baciu, Sebastian Olar, Cristina Matei, Iulia et Dan Barbu, Laurentiu Costea, Flavius Mandricel, Imre Nogradi. La reposabillité des éléments informatifs et des textes est revenue à Mmes Alina Nogradi et Carmen Baciu. Plusieurs personnes ont participé à l’organisation des expositions: Doina et Ciprian Bogza, Carmen et Catalin Baciu, Cecilia Homocea, Carmen Tibirna, Alina et Imre Nogradi. Enfin, nous remercions tous nos visiteurs et nous croyons que, si une seule image ou information nouvelle – à l’égard des Roumains de Québec et de la Roumanie – a trouvé de la place dans leur pensée ou dans leur coeur, alors tout ce travail d’équipe a atteint son but.

Alina Nogradi

Întâlnirea românilor de la Vignoble Bourg-Royal

Printre alte activităţi şi întâlniri ocazionate de cea de-a cincea ediţie a Zilelor culturii româneşti la Québec, cea desfăşurată pe data de 5 octombrie la via domnului Jorj Radu a reprezentat un bun prilej de a îmbina utilul cu plăcutul. Organizată iniţial cu scopul de a face cunoscute şi de a degusta bucatele româneşti, această întâlnire s-a îmbogăţit cu alte două evenimente: serviciile consulare şi recitalul grupului Postliceenii. Alături de mulţimea de români care s-au bucurat de serviciile culinare, consulare şi muzicale, s-au aflat şi câteva persoane quebecoaze care au avut, şi de această dată, ocazia de a intra în contact cu valorile, tradiţiile şi cultura românească. Printre acestea, am regăsit bineînţeles şi cunoscuţii mititei, stropiţi cu plăcere de vinurile domnului Jorj Radu.
Cum mulţi dintre dumneavoastră ştiu, există posibilitatea ca românii din Québec să poată beneficia de servicii consulare fără a se deplasa la Montréal. Acest nou concept de consul itinerant este foarte apreciat de cei care au de legalizat documente româneşti, de reînnoit paşaportul sau de făcut diverse cereri care pot fi soluţionate prin serviciile consulare.
După rezolvarea chestiunilor oficiale şi după degustarea bucatelor româneşti, a venit momentul savurării momentelor muzicale. Cei patru prieteni din grupul Postliceenii, Cornel Popescu (chitară, muzicuţă, voce), Imre Nogradi (chitară, voce), Andrei Popescu (chitară bas, voce) şi Cătălin Baciu (clape) ne-au încântat auzul cu piesele pe care le-au prezentat. Ne-am bucurat să ne amintim şi să fredonăm câteva melodii celebre româneşti şi de a asculta două din piesele compuse de Cornel Popescu. Sperăm să îi reauzim de Crăciun, dar nu acompaniaţi de o furtună de zăpadă ca în noaptea de 8 Martie trecut.

Carmen Baciu

La rencontre des Roumains au Vignoble Bourg-Royal

Parmi les activités et les rencontres occasionnées par les Journées de la culture roumaine à Québec, celle qui a eu lieu le 5 octobre dernier au vignoble de monsieur Jorj Radu a représenté une belle occasion de joindre l’utile à l’agréable. Planifiée initialement dans le but de faire connaître et de déguster de plats roumains, cette rencontre s’est enrichie avec deux autres événements : les services consulaires et le récital du groupe Postliceenii. Côte à côte avec les nombreux Roumains qui ont profité des services culinaires, consulaires et musicaux, plusieurs Québécois ont eu l’occasion, une fois de plus, d’entrer en contact avec les valeurs, les traditions et la culture roumaines. Nous y retrouvons bien sûr les fameux mititei, arrosés avec plaisir des vins de monsieur Jorj Radu.
Comme plusieurs d’entre vous le savent, il existe la possibilité pour les Roumains de Québec de bénéficier de services consulaires sans se déplacer à Montréal. Ce nouveau concept de consul itinérant est très apprécié par ceux qui veulent assermenter des documents roumains, renouveler leur passeport ou faire diverses demandes qui peuvent être résolues par les services consulaires.
Après avoir terminé les questions officielles et dégusté les plats roumains, le temps est venu de savourer les moments musicaux. Les quatre amis du groupe Posliceenii, Cornel Popescu (guitare, harmonica, voix), Imre Nogradi (guitare, voix), Andrei Popescu (guitare basse, voix) et Catalin Baciu (clavier) nous ont enchantés avec les pièces qu’ils ont interprétées. Nous avons été heureux de nous rappeler et de fredonner quelques mélodies célèbres roumaines et d’entendre deux des pièces composées par Cornel Popescu. Nous espérons de les réentendre à Noël, mais sans l’accompagnement d’une tempête de neige, comme c’était le cas de la nuit du 8 mars dernier.

Carmen Baciu

Teatrul francofon la Zilele culturii româneşti

Programul Zilelor culturii româneşti a prezentat anul acesta pentru prima oară o piesă de teatru francofon, intitulată « Ea şi el » de autorul francez Jean-Pierre Martinez. Această piesă ne-a făcut şi să râdem dar şi să ne gândim la viaţa de cuplu de fiecare zi. Piesa a fost interpretată de tineri elevi români şi québecoazi din trupa de teatru Cent Faces. Născută dintr-o prietenie între tineri, elevi în Programul de Educaţie Internaţională la Şcoala Rochebelle, această trupă a interpretat mai multe piese de teatru cu ocazia proiectelor de sfârşit de an de studii al unora dintre actori, care au cerut ajutorul prietenilor pentru a monta piesa lor de teatru. După câteva apariţii în public, tinerii elevi au gâştigat experienţă şi au început să monteze piese de teatru pentru plăcerea lor. Membrii acestei trupe sunt : Olivier Boily, Marie-Christine Savard, Philippe Bélanger, Laura Bogza, Alex Larouche, Stéphanie Kim Ouellet, Myriam Dumas şi Antoine Dumont.
Această trupă este un frumos exemplu de prietenie şi spirit de echipă. Îi felicităm pe toţi membrii acesteia pentru eforturile depuse, le mulţumim pentru participarea lor la zilele culturii româneşti şi le dorim ca prietenia şi sucesele lor să dureze cât mai mult timp posibil.

Doina Bogza

Le théâtre francophone au Journées de la culture roumaine

Pour la première fois cette année, nous avons présenté, dans la programmation des Journées de la culture roumaine, une pièce de théâtre francophone, intitulée « Elle et lui », de l’auteur français Jean-Pierre Martinez. La pièce, qui nous a fait rire et en même temps réfléchir sur la vie de couple de tous les jours, a été interprétée par de jeunes étudiants roumains et québécois de la troupe de théâtre Cent Faces. Née d’une amitié entre jeunes étudiants du Programme d’Éducation Internationale de l’École de Rochebelle, cette troupe de théâtre a interprété plusieurs pièces à l’occasion des projets de fin d’études de quelque uns des acteurs qui ont demandé à leurs amis de les aider à monter leur pièce. Après quelques apparitions en publique, les jeunes ont gagné de l’expérience et ont commencé à monter des pièces de théâtre pour le plaisir. Les membres de cette troupe sont : Olivier Boily, Marie-Christine Savard, Philippe Bélanger, Laura Bogza, Alex Larouche, Stéphanie Kim Ouellet, Myriam Dumas et Antoine Dumont.
Cette troupe est un bel exemple d’amitié et de travail d’équipe. Nous les félicitons tous pour leurs efforts, nous les remercions pour leur participation aux Journées de la culture roumaine et nous souhaitons que leur amitié et leurs succès durent le plus long temps possible.

Doina Bogza

Tainele păpuşilor

Simbol al gingăşiei şi feminităţii, păpuşile ne încântă privirea şi aduc o undă de copilărie acolo unde sunt prezente. Jucării de preţ pentru fetiţele din lumea întreagă, păpuşile îşi găsesc locul meritat nu numai în lada cu jucării a copiilor dar şi în casele noastre, a tuturor, pe etajerele magazinelor şi a colecţionarilor amintindu-ne nostalgic de copilărie sau pur şi simplu înfrumuseţând locul unde sunt expuse.
Pornind de la o pasiune personală pentru păpuşi şi tainele lor, am dorit să propun cu ocazia Zilelor culturii româneşti la Québec, o expoziţie de păpuşi pe care le colecţionez de ani de zile. Prezenţa păpuşilor în viaţa mea a fost o constanţă atât în copilărie, cât şi în viaţa de adult, ţinând cont de faptul că am lucrat ca educatoare în multe grădiniţe şi că sunt mamă a trei fete. De aceea, am prezentat o parte din colecţia mea de păpuşi şi anume douăzeci şi şapte de figurine pe care am intitulat-o “Tainele păpuşilor”. Intenţia mea a fost de a atrage atenţia vizitatorilor asupra pasiunii mele pentru păpuşi şi de a-i provoca să descopere o părticică din universul ascuns al acestor jucării.
Expoziţia a fost prezentată timp de 6 zile, între 3 şi 8 octombrie 2008, în sala de expoziţie de la edificiul Marie-Guyart (Complexul G). Aranjate într-o frumoasă vitrină, prevăzută cu o sursă de lumină, fapt care a creat o ambianţă călduroasă, exponatele au stârnit interesul musafirilor curioşi să ne cunoască. Pe fiecare etajeră a vitrinei au fost expuse păpuşi cu o caracteristică comună, care aveau darul să dezvăluie publicului câte o taină: costume populare româneşti, costume folclorice din diferite colţuri ale lumii, costume de Halloween şi personaje de poveşti din literatura universală.
Păpuşile prezentate atrag atenţia prin diferite particularităţi cum ar fi: dimensiunile lor, care variază între 1-20 cm şi multitudinea de materiale din care sunt confecţionate (textile, lemn, ceramică, celuloid şi materiale plastice). Vechimea unora dintre ele depăşeşte 50 de ani, în timp ce altele sunt fabricate în zilele noastre. În ceea ce priveşte provenienţa lor, ele vin de pe toate continentele pământului.
Consider că o astfel de experienţă, pentru cei care au vizitat expoziţia, poate deveni punctul de plecare al unei viitoare pasiuni.
Tuturor celor care nu au avut ocazia să vadă această expoziţie, le rezervăm surpriza de a vedea o astfel de expoziţie anul viitor cu ocazia zilei internaţionale a copiilor, 1 iunie.

Cecilia Homocea

Întâlnire de onoare

Între 17 şi 19 octombrie 2008 s-a desfăşurat în oraşul Québec al XII-lea Sommet al Francofoniei, la care au participat delegaţii venite din 61 de ţări francofone. 30 din ţările participante au fost reprezentate la nivel de şefi de state. Delegaţia României a fost condusă de Excelenţa Sa, domnul Lazăr Comănescu, Ministrul Afacerilor Externe al României. Agenda celui de-al XII-lea Sommet a cuprins dezbateri în jurul a patru teme: limba franceză, pacea, democraţia şi statul de drept, guvernanţa economică şi solidaritatea, mediul înconjurător, dezvoltarea durabilă şi schimbările climatice, precum şi chestiuni legate de actualitatea internaţională. Cu această ocazie, România a predat Preşedinţia Sommet-ului Francofoniei Canadei, ţara gazdă a conferinţei.
Cel de-al XII-lea Sommet al Francofoniei a fost precedat în zilele de 15 şi 16 octombrie de lucrările Conferinţei Ministeriale a Francofoniei (CMF), a cărei preşedenţie este deţinută de România. Precedentul Sommet al Francofoniei, al XI-lea, a avut loc la Bucureşti, România fiind astfel primul stat din regiunea Europei Centrale şi Orientale care a organizat un eveniment de o asemenea anvergură în istoria Francofoniei. Ministrul Lazăr Comănescu a prezentat mesajul Preşedintelui României, Traian Băsescu, către participanţii la Sommet. „Pentru Francofonie a sosit momentul să-şi depăşească frontierele şi să răspundă provocărilor şi dinamicii lumii contemporane”, a declarat cu această ocazie şeful diplomaţiei române.
Vineri, 17 octombrie, domnul Ministru a avut amabilitatea şi curiozitatea de a se întâlni cu reprezentanţi ai Comunităţii Române din Québec (CRQ), Asociaţiei Studenţilor Români de la Universitatea Laval (AERUL) şi cu alte persoane din imigraţia română din Québec şi Montréal.
La această întâlnire, care a durat peste 3 ore, au participat de asemeni şi Ambasadoarea României în Canada, Excelenţa Sa, doamna Elena Ştefoi, domnul Ion-Bogdan Bucur, Consulul general al României la Montréal, şi purtătorul de cuvânt al MAE, domnul Cosmin Boiangiu.
Scopul declarat al acestei întâlniri a fost acela de a se informa despre problemele specifice imigraţiei în Québec şi implicit despre probleme cu care românii din Québec se confruntă în mod curent.
Dar, mai mult decât atât, domnul ministru a dorit să afle detalii despre activităţile şi acţiunile românilor din Québec, în special demersurile oficiale şi proiectele lor legate de eventuale acorduri interguvernamentale în sprijinul imigraţiei române din Québec şi restul Canadei.
Fiind bine informat asupra iniţiativelor CRQ în acest sens (recunoaşterea vechimii pentru permisele de conducere auto, demersurile pentru recunoaşterea diplomelor româneşti, unele activităţi organizate în domeniul economic, acordul cu Canada în domeniul securităţii sociale şi devansarea începerii negocierilor acordului de securitate socială cu guvernul Québecului) domnul ministru a dorit să se informeze asupra modalităţilor pe care CRQ, promotorul acestor iniţiative, le foloseşte, modul în care aceştia colaborează cu autorităţile guvernamentale, provinciale şi federale. S-a evidenţiat colaborarea eficientă cu consulatul şi ambasada României, în acţiuni în care părţile s-au completat pe segmente de competenţă pentru a asigura succesul proiectelor comune.
S-a luat notă de existenţa de facto a “ serviciilor consulare itinerante “, ca experienţă pozitivă a colaborării între CRQ şi consulatul din Montréal, în vederea generalizării ei şi în alte părţi ale lumii.
Întrucât Zilele Culturii Româneşti la Québec s-au intersectat cu zilele francofoniei, subiectul activităţilor culturale ale românilor din Québec a fost de asemeni discutat, subliniind continuitatea acestei manifestari precum şi progresul ei de la un an la altul. Domnul ministru a cerut informaţii în detaliu despre proiectele în curs şi viitoare ale CRQ, notând faptul că până în prezent, CRQ nu a folosit deloc fonduri financiare provenind din România. Mai mult decât atât, a menţionat că va face toate eforturile necesare pentru sprijinirea acestor proiecte.
Concluzionând asupra întâlnirii, domnul ministru s-a declarat plăcut surprins şi puternic impresionat de faptul că o comunitate destul de restrânsă poate fi coerentă şi consecventă în realizarea unor proiecte cu impact global asupra imigraţiei române din Canada.

Dan Lazăr Trifan