Informaţii în vrac

· V-aţi săturat de solicitările telefonice de telemarketing? Nu ştiţi cum să mai evitaţi să nu fiţi inoportunaţi cu tot felul de oferte de servicii sau produse în timp ce încercaţi să luaţi cina liniştit acasă, după o zi obositoare? Soluţia există şi e complet gratuită: înregistraţi-vă numărul de telefon pe situl web al Consiliului canadian de radiodifuziune şi telecomunicaţii https://www.lnnte-dncl.gc.ca/index-fra şi veţi constata că în luna următoare înregistrării, nu veţi mai primi apeluri nesolicitate. Excepţie vor face totuşi ofertele de abonamente la ziare, sondajele de opinie în care nu vi se cere să cumpăraţi produse sau servicii, partide politice, organisme de binefacere. Pentru a avea mai multe detalii privitoare la acest servici, vizitaţi situl indicat anterior.
· Un nou număr de urgenţă a fost pus în funcţiune de ceva timp, „811”, care este echivalentul vechiului „Info santé”. Acesta este funcţional 24 de ore, şi are ca scop să orienteze, să sprijine, să dea sfaturi în materie de sănătate şi servicii sociale. În cazul în care aveţi o întrebare în materie de sănătate, care nu este un caz de urgenţă 911, apelaţi 811 şi la celălalt capăt al firului o infirmieră vă poate da sfaturi utile şi vă poate îndruma către instituţia de sănătate potrivită cazului dumneavoastră.
· Ca o continuare la punctul precedent, un nou serviciu telefonic a fost inaugurat de curând, „211”, resurse comunitare, care vă poate răspunde la întrebările legate de resursele comunitare situate pe teritoriul în care locuiţi. De exemplu, doriţi să ştiţi ce centru comunitar sau ce organisme comunitare de sprijin pentru imigranţi sunt situate în cartierul dumneavoastră, apelaţi serviciul 211 şi aveţi posibilitatea să primiţi informaţii în franceză sau în engleză la întrebarea dumneavoastră.

 Informations en vrac

· Vous en avez assez des appels de télémarketing non sollicités? Vous ne savez pas comment éviter de ne plus être dérangés avec toutes sortes d’offres de services ou de produits pendant que vous essayez de souper tranquillement à la maison, après une dure journée de travail? La solution existe et elle est entièrement gratuite : enregistrez votre numéro de téléphone sur le site web du Conseil de la radiodiffusion et des télécommunications canadiennes https://www.lnnte-dncl.gc.ca/index-fra et vous constaterez qu’un mois après l’enregistrement, vous ne recevrez plus d’appels indésirables. Pourtant, exception feront les offres d’abonnement aux journaux, les sondages d’opinion dans lesquels on ne vous demandera pas d’acheter des produits ou des services, les partis politiques et les organisations de bienfaisance. Pour obtenir plus de détails concernant ce service, visitez le site mentionné plus haut.
· Un nouveau numéro de téléphone a été mis en fonction depuis un certain temps, le « 811 », qui est l’équivalent de l’ancien « Info santé ». Celui-ci fonctionne 24 heures et sept jours et a comme but d’orienter, d’aider et de donner des conseils en matière de santé et services sociaux. Si vous avez une question concernant la santé qui n’est pas un cas d’urgence 911, appelez le 811 et une infirmière pourra vous donner des conseils utiles et vous diriger vers la ressource en santé où l’institution répondant le mieux à vos besoins.
· Comme une suite à ce que nous avons dit précédemment, un nouveau service téléphonique a été inauguré récemment, le « 211 », ressources communautaires, qui peut répondre aux questions liées à la présence des ressources communautaires sur le territoire que vous habitez. Si vous voulez savoir, par exemple, quel centre communautaire ou quels organismes d’aide aux immigrants existent dans votre quartier, il suffit d’appeler le 211 et vous aurez la possibilité de recevoir des informations à votre demande. Le service est offert en français et en anglais.

Iulia Tănăsescu

 Cifre despre românii din Québec

Auzim mereu că mulţi români vin în Québec, fie că e vorba de provincie sau de oraş. Mai auzim, sau chiar ştim persoane, care părăsesc aceste meleaguri după o mai lungă sau mai scurtă şedere. De asemenea, ştim cu toţii că la Montréal sunt mai mulţi români decât la Québec sau la Sherbrooke. Dar câţi? De câte ori întrebam pe cineva, primeam răspunsuri diferite. Atunci, curiozitatea m-a împins să caut singură numărul exact. Foarte repede m-am convins că suntem „nenumăraţi”, că o cifră la zi nu există. Măcar am reuşit să-mi fac o idee, chiar dacă nuanţată, despre numărul românilor din această provincie canadiană. Vă prezint aşadar câteva statistici publicate pe Internet de către Statistici Canada şi Ministerul Imigraţiei şi Comunităţilor Culturale. Consider că aceste cifre, mai noi sau mai vechi, mai mult sau mai puţin coerente unele cu altele, pot spune multe sau chiar mai nimic despre noi.
- conform recensământului din 2001, în provincie erau 19 450 persoane de origine etnică română, din care 6 190 născute aici şi 12 980 imigranţi;
- aceeaşi sursă precizează că 8 665 (peste două treimi) dintre imigranţii români din provincia Québec au părăsit România între 1991 şi 2001;
- tot în 2001, în regiunile metropolitane Montréal şi Québec erau respectiv 17 310 şi 650 de români;
- când se ia în calcul împărţirea pe regiuni administrative, cifrele se schimbă: în Montréal erau 13 415 de români, în Laval 1 620, iar în Capitala-Naţională 565;
- conform recensământului din 2006, în provincia Québec erau 26 955 persoane născute în România, din care 8 990 venite între 1991 şi 2000, iar 12 795 venite între 2001 şi 2006;
- românii reprezintă 3,2 % din totalul de imigranţi, România fiind pe locul 8 ca loc de naştere a populaţiei imigrante din Québec;
- tot după recensământul din 2006, în regiunile metropolitane Montréal şi Québec erau 24 645 şi respectiv 800 de persoane născute în România;
- după alte calcule, la Montréal ar fi 24 555 persoane ce au româna ca limbă maternă, iar la Québec 975;
- populaţia totală a acestor 2 regiuni era de 3 635 571 şi respectiv 715 515 persoane, iar numărul total de imigranţi era de 740 360 şi respectiv 26 200 persoane.

 Quelques chiffres concernant les Roumains de Québec

On entend souvent qu’il y a beaucoup de Roumains qui arrivent au Québec, ou même à Québec. On entend encore, ou on connaît des personnes qui quittent ces terres après un plus long ou un plus court séjour. On sait également qu’à Montréal vivent beaucoup plus de Roumains qu’à Québec ou qu’à Sherbrooke. Mais combien? Chaque fois que je demandais cela à quelqu’un, je recevais des réponses différentes. Alors, par curiosité, j’ai essayé de chercher moi-même le nombre exact. Très rapidement, j’ai été convaincue qu’on est « innombrables », qu’un tel chiffre n’existe pas. Au moins, j’ai réussi à me faire une idée, même si elle est nuancée, concernant le nombre des Roumains qui vivent dans cette province canadienne. Je vous présente donc, quelques statistiques publiées sur les sites Internet de Statistique Canada et du ministère de l’Immigration et des Communautés culturelles. Je considère que ces chiffres, plus ou moins récents, plus ou moins cohérents les uns avec les autres, peuvent dire beaucoup ou même pas grand-chose sur nous, les Roumains de Québec.
- selon le recensement de 2001, dans la province vivaient 19 450 personnes d’origine ethnique roumaine, dont 6 190 nées ici et 12 980 immigrants;
- la même source précise que 8 665 (plus de deux tiers) des immigrants roumains de la province ont quitté la Roumanie entre 1991 et 2001;
- toujours en 2001, dans les régions métropolitaines de Montréal et de Québec vivaient respectivement 17 310 et 650 Roumains;
- en prenant en compte les régions administratives, les chiffres changent : à Montréal vivaient 13 415 Roumains, à Laval 1 620 et dans la Capitale Nationale 565;
- selon le recensement de 2006, dans la province de Québec vivaient 26 955 personnes nées en Roumanie, dont 8 990 arrivées ici entre 1991 et 2000 et 12 795 arrivées entre 2001 et 2006;
- les Roumains représentent 3,2 % du total des immigrants de Québec, la Roumanie se situant au 8e rang comme lieu de naissance des immigrants de Québec;
- toujours selon le recensement de 2006, dans les régions métropolitaines de Montréal et Québec vivaient respectivement 24 645 et 800 personnes nées en Roumanie;
- d’autres calcules montrent qu’à Montréal il y aurait 24 555 personnes qui ont le roumain comme langue materne, et à Québec 975;
- la population totale de ces deux régions était en 2006 respectivement de 3 635 571 personnes et le nombre total d’immigrants était respectivement de 740 360 et 26 200 personnes.

Carmen Baciu

 În căutarea locului de muncă potrivit (I)

Sfaturi şi idei

Odată cu sosirea la Québec, una din primele griji este găsirea unul loc de muncă potrivit cu experienţa şi aspiraţiile noastre. Acest lucru, deşi pare la prima vedere uşor, datorită abundenţei locurilor de muncă oferite, se dovedeşte a fi în multe cazuri un adevărat parcurs de combatant. În primul rând, aflăm că CV-ul în stil european nu este valabil aici, deci trebuie să îl refacem conform cerinţelor pieţei québécoaze, apoi experienţa, meseria noastră nu este recunoscută, de cele mai multe ori fiind nevoie să reluăm o parte din studii, ceea ce nu face decât să ne întârzie intrarea pe piaţa de muncă. Alţi factori deloc de neglijat în dificultatea de a ne găsi locul de muncă dorit, sunt cunoaşterea insuficientă a limbii, deşi am trecut prin francizare, necunoaşterea angajatorilor québécoazi şi a mediului de lucru, şi nu în ultimul rând atitudinea noastră faţă de modul de muncă şi faţă de societatea în care trăim. La toate aceste dificultăţi vom încerca să răspundem începând cu acest număr şi continuând în numerele viitoare.

După cum aţi aflat de la sosirea la Québec, un Curriculum vitae românesc sau european este foarte diferit de ceea ce aşteaptă să vadă un angajator québécoaz. În afară de nume şi coordonate, nu se scriu alte detalii personale sau poză, acestea ţinând de viaţa privată a persoanei. Angajatorul însuşi nu este autorizat să pună întrebări privitoare la starea civilă a candidatului, dacă are copii, sau care îi este religia. Un CV poate fi scris în mai multe maniere, în funcţie de tipul de loc de muncă pe care îl vizaţi: punând în evidenţă experienţele profesionale, competenţele, sau pregătirea academică. În CV-ul dumneavoastră nu trebuie să fie perioade de muncă sau diplome lipsă. Dacă aplicaţi pentru un post de tehnician, şi aveţi o diplomă de inginer, menţionaţi-o mai la finalul CV-ului, sau într-o rubrică „alte competenţe şi diplome”. Un angajator québécoaz vrea să aibă un angajat sincer şi loial. Dacă legătura de încredere nu se face de la început, este greu să îi demonstraţi că sunteţi persoana potrivită pentru postul pe care doriţi să îl ocupaţi.

Pentru a fi siguri că aveţi un CV corespunzător, faceţi apel la diferite servicii şi resurse care vă stau la dispoziţie, cum ar fi situri internet www.monster.ca, www.jobboom.ca, www.workopolis.ca, www.emploiquebec.net (broşura on-line „Guide pratique de recherche d’emploi”), unde aveţi nenumărate modele de CV-uri şi de scrisori de prezentare. Scrisoarea de prezentare trebuie să fie impecabil alcătuită, să fie ca o carte de vizită a dumneavoastră şi să incite angajatorul să vă citească CV-ul. De asemenea, pentru redactarea acestor două documente, şi nu numai, există organisme care dau o mână de ajutor imigranţilor în găsirea unui loc de muncă: GIT, Rire2000, Option travail, SOIIT.

În concluzie, nu uitaţi că CV-ul şi scrisoarea de prezentare trebuie să spună cât mai multe despre dumneavoatră în cât mai puţine cuvinte. Un CV obişnuit nu trebuie să depăşească 3 pagini, iar scrisoarea de prezentare, o pagină. Totodată, franceza în care sunt scrise, trebuie să fie impecabilă, fără nici o greşeală. Dacă nu sunteţi siguri de calitatea lingvistică a documentelor dumneavoastră, apelaţi la un prieten care cunoaşte bine limba franceză pentru a face corecturile necesare.

 À la recherche de l’emploi idéal (I)

Conseils et idées

Une fois arrivés à Québec, l’un de nos premiers soucis est comment trouver un emploi répondant à notre expérience et à nos aspirations. Ceci, même si au premier abord semble une chose facile, grâce à l’abondance des offres d’emplois, est dans plusieurs cas, un vrai parcours du combattant.
Premièrement, nous apprenons que le CV à l’européenne, n’est pas valable ici, il faut donc le refaire en conformité avec les demandes du marché québécois du travail, ensuite, notre expérience, notre métier ne sont pas reconnus. Dans la plupart des cas, une reprise des études, au moins en partie, est nécessaire, ceci ne faisant que retarder notre entrée sur le marché du travail. Et enfin, d’autres facteurs non négligeables s’ajoutent à la difficulté de trouver un bon emploi : la connaissance insuffisante de la langue, même si nous avons fini le programme de francisation, la méconnaissance des employeurs québécois et du milieu de travail, et aussi notre attitude envers le travail et envers la société dans laquelle nous avons choisi de vivre. À toutes ces difficultés, nous allons essayer de trouver des réponses et donner quelques astuces à partir de ce numéro et dans ceux qui vont suivre.

Comme vous l’avez déjà appris dès votre arrivée à Québec, un Curriculum vitae roumain, ou européen sont très différents de ce qu’un employeur québécois s’attend de voir. À part le nom et les coordonnées, vous n’ajoutez pas d’autres informations personnelles (état civil, présence ou absence des enfants, religion etc.), ou de photo. L’employeur même, n’est pas autorisé de poser des questions au candidat sur son état civil, sur le fait s’il a ou non des enfants, sur son appartenance à une religion.

Il y a plusieurs manières d’écrire un CV, en fonction du type d’emploi que vous visez : mettant l’emphase sur l’expérience professionnelle, sur les compétences ou sur la scolarisation. Votre CV ne doit pas présenter, bien sûr, des périodes manquantes dans l’expérience de travail ou dans vos études. Si vous postulez pour un emploi de technicien et vous avez un diplôme d’ingénieur obtenu en Roumanie, mentionnez-le un peu vers la fin du CV dans une rubrique « autres compétences et diplômes». Un employeur québécois peut apprécier votre sincérité. Si le lien de confiance ne se fait pas dès le début, il sera difficile par après de lui démontrer que vous êtes la personne recherchée pour le poste qu’il veut combler.

Pour vous assurer que votre CV est dans les normes, faites appel aux différents services et ressources qui sont à votre disposition, tels que les sites web www.monster.ca, www.jobboom.ca, www.workopolis.ca, www.emploiquebec.net (la brochure on-line « Guide pratique de recherche d’emploi »), où vous trouverez plusieurs modèles de CV et de lettres de présentation. La lettre de présentation doit être impeccable, elle représentant votre carte de visite. L’employeur, à la lecture de votre lettre de présentation, doit être incité à lire aussi votre CV. De même, plusieurs organismes à Québec offrent leurs services et leur soutien pour la rédaction de ces deux documents et pour la recherche d’un emploi : GIT, Option travail, Rire2000, SOIIT.

Pour conclure, n’oubliez pas que le CV et la lettre de présentation doivent dire le plus sur vous dans peu de mots. Un CV habituel ne doit pas dépasser trois pages et la lettre de présentation, une page. En même temps, ces documents ne doivent présenter aucune faute de français. Si vous n’êtes pas sûrs de la qualité linguistique de vos productions, demandez à un ami qui connaît bien la langue française de faire les corrections nécessaires.

Iulia Tănăsescu

 A 14-a conferinţă anuală asupra schimbărilor climatice

Mult mai puţin mediatizată decât în anii anteriori, conferinţa anuală asupra schimbărilor climatice s-a desfăşurat anul acesta la Poznan, în Polonia, în perioada 1 – 12 decembrie. Scopul principal a fost continuarea negocierilor pentru adoptarea unui protocol post-Kyoto, negocieri începute anul trecut la Bali şi care se vor finaliza în 2009 la Copenhaga. Protocolul de la Kyoto prevede reduceri ale gazelor cu efect de seră în perioada 2008 – 2012 faţă de nivelul lor din 1990.

Participanţii au reuşit să se înţeleagă asupra unui calendar al negocierilor până la conferinţa din Copenhaga, dar nu şi asupra unor obiective de diminuare a gazelor cu efect de seră. Modul de finanţare a Fondului de adaptare pentru ţările în curs de dezvoltare precum şi mărimea fondului rămân de asemenea nerezolvate. Ţările în curs de dezvoltare consideră că 60 de milioane de dolari sunt insuficienţi pentru a construi infrastructurile necesare protecţiei împotriva creşterii nivelului mărilor, a luptei împotriva secetei şi a altor probleme create de schimbările climatice.

În privinţa obiectivelor de diminuare a gazelor cu efect de seră, Uniunea europeană preia rolul de leader, propunând până în 2020 o reducere de 20 % faţă de nivelul lor din 1990. Ministrul quebecoaz al mediului, d-na Line Beauchamp, a declarat la Poznan că guvernul ei aderă la obiectivul fixat de Uniunea Europeană. Pe de altă parte, Canada preconizează obiective de reducere faţă de nivelul emisiunilor din 2006, care e în general mai ridicat decât cel din 1990. În aşteptare este poziţia Statelor Unite, care nu au semnat încă Protocolul de la Kyoto, dar de la care se preconizează obiective mai ambiţioase odată cu alegerea noului preşedinte Barak Obama.

Surse :

1) Radio Canada, Résultats mitigés à Poznan, 13/12/2008. Disponibil on-line la adresa http://www.radio-canada.ca/nouvelles/environnement/2008/12/13/001-poznan_conclusion.shtml; 2) Vision Durable, Poznan : le Canada fait dérailler une proposition et le Québec s’aligne sur l’Europe, 12/12/2008. Disponibil on-line la adresa: http://www.visiondurable.com/article-283246-Poznan-le-Canada-fait-derailler-une-proposition-et-le-Quebec-saligne-sur-lEurope.html.

 14e conférence annuelle sur les changements climatiques

Beaucoup moins médiatisée que les années passées, la conférence annuelle sur les changements climatiques a eu lieu cette année à Poznan, en Pologne, du 1er au 12 décembre. L’objectif principal a été la poursuite des négociations pour l’adoption d’un protocole post-Kyoto, des négociations qui ont commencé l’année passée à Bali et qui seront finalisées en 2009 à Copenhague. Le Protocole de Kyoto vise à réduire les gazes à effet de serre pendant la période 2008 – 2012 par rapport à leur niveau de 1990.

Les participants ont réussi à s’entendre sur un calendrier des négociations jusqu’à la conférence de Copenhague, mais pas sur des objectifs de diminution des gazes à effet de serre. Le financement du Fond d’adaptation pour les pays en développement, ainsi que le montant du fond, restent aussi en suspens. Les pays en développement considèrent que 60 millions de dollars sont insuffisants pour construire les infrastructures nécessaires à la protection contre la hausse du niveau de la mer et pour contrer la sécheresse et les autres problèmes créés par les changements climatiques.

En ce qui concerne les objectifs de diminution des gazes à effet de serre, l’Union européenne joue le rôle de leader avec sa proposition de réduire de 20% les émissions jusqu’en 2020, par rapport à leur niveau de 1990. La ministre québécoise de l’environnement, Mme Line Beauchamp, a déclaré à Poznan que son gouvernement adhère à l’objectif fixé par l’Union européenne. D’autre part, le Canada préconise des objectifs de réduction par rapport au niveau de 2006, qui est généralement plus élevé que celui de 1990. La position des États-Unis est en attente. Ils n’ont pas signés le Protocole de Kyoto, mais des objectifs plus ambitieux sont attendus après l’élection du président Barak Obama.

Sources :

1) Radio Canada, Résultats mitigés à Poznan, 13/12/2008. Disponible en ligne à l’adresse : http://www.radio-canada.ca/nouvelles/environnement/2008/12/13/001-poznan_conclusion.shtml;

2) Vision Durable, Poznan : le Canada fait dérailler une proposition et le Québec s’aligne sur l’Europe, 12/12/2008. Disponible en ligne à l’adresse: http://www.visiondurable.com/article-283246-Poznan-le-Canada-fait-derailler-une-proposition-et-le-Quebec-saligne-sur-lEurope.html.

Maria Olar

 A doua zi importantă din viaţa mea...

Cea mai importantă zi din viaţa mea a fost fără îndoială prima mea întâlnire cu bebeluşul Alicia în 1998 la orfelinatul din Sibiu. A fost o zi magică, un moment de neuitat.

Dar care a fost atunci a doua zi cea mai importantă din existenţa mea? Foarte perspicace cel care ar putea ghici, chiar şi printre apropiaţii mei. Unii dintre ei ştiu totuşi, şi mai ales cei care au ascultat aceeaşi muzică ca şi mine de-a lungul anilor că în fiecare zi care începe, ascult o piesă de Beatles fie acasă fie în maşină.

Astfel pe 20 iulie, mă întorceam la Québec după un voiaj de două ore în avion de la Myrtle Beach în Carolina de Sud până la Plattsburg N.Y, şi apoi, o călătorie de patru ore cu maşina de la acest oraş de frontieră cu Statele Unite până la Québec. Era ora unu după amiaza când am ajuns acasă şi apoi treizeci de minute mai târziu eram pe câmpiile Abraham aşteptând ora mult asteptată a spectacolului cu Paul McCartney. Pe şosea, între Plattsburgh şi Québec, vedeam indicatoarele cu limita de viteză permisă de 100 km la oră, dar am trişat rulând uneori cu până la 140 de kilometri pe oră, ca să nu fiu în întârziere la spectacolul idolului meu, eroul meu din copilărie şi din prezent. Dacă un poliţist m-ar fi oprit i-aş fi spus că pentru mine să ajung cât mai repede la Québec era o problemă de viaţă şi de moarte. Ar fi înţeles fără îndoială.

Când a sunat ora 21h30, am realizat că visul vieţii mele era pe cale să se realizeze. Apoi au fost minute lungi de aşteptare în întuneric şi în final, primele acorduri de chitară s-au auzit pe Câmpii. Îl vedeam atât de mic, pentru că eram departe, dar eram acolo şi-i mulţumeam cerului că pot trăi aceste momente magice. “Bună seara quebecoazilor, bună seara toată gaşca” a strigat el după primul cântec. Eu strigam de bucuria de a-l auzi şi de a-l vedea. Era isteria mea înainte de toate.

Timp de aproape trei ore am ascultat piese de Beatles pe care le ascultam de când aveam vârsta actuală a Aliciei, cântecele grupului Wings, piesele noi din repertoriul său impresionant şi nu-mi credeam urechilor. Era magic. Mă uitam des la ceas rugându-mă cerului ca timpul să se oprească pentru ca acest spectacol grandios să nu se termine niciodată. Mă întrebam cum se face că picioarele mele mă susţin încă după atâtea ore de stat în picioare în căldură şi fără să mă fi mişcat prea mult. Dar cred că m-aş fi dus la acest spectacol chiar şi pe o targă.

E poate nebunesc, dar îmi spun că acum pot muri liniştit, după ce l-am văzut de Sir Paul în carne şi oase în oraşul meu. E ca şi cum aş fi avut tot ce mi-am dorit în viaţa mea. Dar pentru că am avut o viaţă bună, în câţiva ani, când am să ajung în ceruri îi voi cere lui Dumnezeu să mi-i prezinte pe John, Paul, George şi Ringo, pentru ca ei să cânte numai pentru mine. Şi sunt convins că asta se va întâmpla.

Cine ştie, poate că într-o zi Sir Paul ar putea prezenta un spectacol la Bucureşti. Şi va striga fără îndoială la fel de tare :
« Bună seara români…. bună seara toată gaşca ! »

Traducere Carmen Ţîbîrnă

 Le deuxième plus grand jour de ma vie…

Le premier fut sans contredit ma première rencontre avec bébé Alicia en 1998 à l’orphelinat de Sibiu. Ce fut un jour magique, un moment que je ne vais jamais oublier.

Mais quel fut donc le deuxième plus grand jour de mon existence? Bien malin celui qui pourrait deviner, même parmi mes proches. Certains d’entre eux le savent cependant, ceux qui ont écouté la même musique que moi, au fil des années, depuis ma tendre enfance et ce, jusqu’à aujourd’hui, alors qu’à chaque jour qui commence, je fais jouer une pièce des Beatles soit dans ma maison ou dans mon auto.

Ainsi, le 20 juillet dernier, j’arrivais à Québec après un voyage de deux heures en avion de Myrtle Beach en Caroline du Sud jusqu’à la ville de Plattsburg N.Y, puis, une randonnée de quatre heures en auto de cette ville frontalière des USA jusqu’à Québec. Il était une heure de l’après-midi quand je suis revenu à la maison puis, seulement trente minutes plus tard, j’étais sur les plaines d’Abraham à attendre l’heure fatidique du spectacle de Paul McCartney. Sur la route, entre Plattsburgh et Québec, je voyais les affiches expliquant la limite de vitesse permise soit 100 km heure. Et bien, j’ai triché, roulant parfois jusqu’à 140 km heure, afin de ne pas être en retard au spectacle de mon idole, mon héros d’enfance et d’aujourd’hui. Un policier m’aurait arrêté et je lui aurais dit que pour moi, arriver si vite à Québec, c’était une question de vie ou de mort. Il aurait sans doute compris.

Quand 21h30 a sonné, j’ai tout de suite réalisé que le rêve de ma vie allait bientôt se réaliser. Puis, ce furent de longues minutes à attendre encore, dans la noirceur presque totale et finalement, les premiers coups de guitare retentirent partout sur les plaines. Je le voyais, si minuscule, puisque j’étais loin, mais j’étais là, je remerciais le Ciel de pouvoir vivre ces instants magiques. « Bonsoir les Québécois, bonsoir toute la gang » cria-t-il après sa première chanson. Moi, je criais de joie de l’entendre et de le voir. C’était mon hystérie à moi avant tout.

Pendant près de 3 heures, j’ai entendu des pièces des Beatles que j’écoutais depuis que j’avais l’âge actuel d’Alicia, des chansons du groupe Wings, de nouvelles pièces de son impressionnant répertoire et je n’en croyais pas mes oreilles. C’était magique. Je regardais souvent ma montre en priant le Ciel que le temps s’arrête afin que ce spectacle grandiose ne se termine jamais. Je me demandais comment mes jambes pouvaient encore me soutenir après toutes ces longues heures debout, à avoir chaud et à ne bouger, que si peu finalement. Mais j’y serais allé au spectacle, même à l’article de la mort sur une civière.

C’est peut-être fou, mais parfois je me dis que je pourrais maintenant mourir en paix, après avoir vu Sir Paul pour vrai, ici dans ma ville. C’est comme si j’avais maintenant tout eu ce que je désire dans la vie. Mais, puisque j’ai eu une bonne vie, dans plusieurs années, lorsque j’arriverai au Ciel, je demanderai à Dieu de me présenter John, Paul, George et Ringo, afin qu’ils chantent juste pour moi. Et cela arrivera j’en suis persuadé.

Qui sait; peut-être que Sir Paul pourrait aller un jour présenter un spectacle à Bucarest? Et il criera sans aucun doute aussi fort :
« Bonsoir les Roumains…..bonsoir toute la gang ! »

Richard Desrochers